10,571 matches
-
oameni smulși din umanitatea înconjurătoare. Pădurea spânzuraților (1922), unul din cele mai bune romane psihologice române, în sensul analizei evolutive a unui singur caz de conștiință, e un studiu metodic alimentat de fapte precise și de incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile inconștientului. E. LOVINESCU Din felul regresiv cum s-a desfășurat talentul lui Liviu Rebreanu se pot desprinde aceste constatări: romancierul percepe ruralul și aproape deloc orășenescul, îmbrățișează colectivul și nu înregistrează individualul, pătrunde mințile haotice întunecate, prăbușite
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
esență visul european este efortul de a creea un nou sistem de referință, care poate atât să elibereze individul de vechiul jug al ideologiei occidentale și, În același timp, să conecteze rasa umană la o nouă istorie comună, Îmbrăcată În țesătura drepturilor omului universale și a drepturilor intrinseci ale naturii - ceea ce consideră conștiința planetară. Este un vis care ne duce dincolo de modernitate și postmodernitate Într-o epocă planetară. Pe scurt, visul european, creează o nouă istorie. În ultimul timp, s-a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe mâine ce poți face astăzi”, „Cine nu cârpește spărtura mică, are necaz să repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg despre teologia Reformației În capitolele 4 și 5.) Astăzi un număr crescând de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
orașe În toată Europa. Orașele aveau hambare, ateliere și hanuri și erau deservite de meșteșugari locali. Aceștia produceau o varietate de bunuri și servicii cere necesitau o expertiză ce nu era de găsit pe fiecare domeniu feudal. Zidari, pânzeturi de țesături fine, vopsitori, fierari și armurieri, iar mai târziu, dantelari și fabricanți de mănuși, notari, tapițeri și pălărieri s-au adunat În aceste zone urbane prototip, stabilind „orașe libere” - regiuni independente de puterea lorzilor locali. Dacă un iobag, de exemplu, scăpa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
oferea controlul asupra producției. Noua clasă de comercianți independenți a Început să „ia În posesie directă producția”, furnizând uneltele și mașinile folosite de forța de muncă rurală 4. Meșteșugarii săraci din mediul rural, angajați În sistemul putting-out de producere a țesăturilor, au fost printre primii care au resimțit din plin impactul noului mod capitalist de a conduce afacerile. Trăind la limita sărăciei, adeseori ei nu puteau să-și achite plățile pentru materia primă necesară, Înainte de a vinde stofa produsă de ei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sferă inertă hiperdensă cu un diametru În jur de o sută de metri”3. Sau chiar mai rău, forțele subatomice ale spațiului Însuși pot fi transformate de acest experiment. Dacă acest lucru s-ar Întâmpla, efectul ar putea fi „ruperea țesăturii spațiului Însuși”4. Rezultatul, avertiza Rees, ar putea fi că „limita noului tip de vid s-ar propaga ca o bulă În expansiune” care ar putea devora Întregul univers 5. Rees și alți oameni de știință admit că probabilitatea ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
calitativ de un cadavru. În momentul morții, toate relațiile care făceau ființa vie un Întreg Încetează, rămânând numai o bucată de materie inertă. Marele fizician al secolului XX Werner Heisenberg a remarcat odată „că lumea apare astfel ca o complicată țesătură de evenimente, În care conexiunile de diferite feluri se suprapun sau se combină și, prin urmare, determină structura Întregului”37. Noua gândire sistemică datorează mult noului domeniu al ecologiei. Ecologie vine de la cuvântul grecesc oikos, care Înseamnă „gospodărie”. Biologul german
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ce devine criteriu de apreciere a tuturor celorlalte valori. Sociologul român se referă aici la idealuri înalt umaniste asumate de personalități de excepție și care transgresează viața cotidiană. În mod obișnuit însă, idealurile de viață ni se înfățișează ca o țesătură a năzuințelor și aspirațiilor indivizilor cu estimarea posibilităților proprii și a tendințelor dezvoltării sociale, țesătură ce se brodează pe canavaua axiologică a persoanei în cauză. Idealurile apar mai concrete decât valorile și nu au funcții de criterii în evaluarea acțiunilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
idealuri înalt umaniste asumate de personalități de excepție și care transgresează viața cotidiană. În mod obișnuit însă, idealurile de viață ni se înfățișează ca o țesătură a năzuințelor și aspirațiilor indivizilor cu estimarea posibilităților proprii și a tendințelor dezvoltării sociale, țesătură ce se brodează pe canavaua axiologică a persoanei în cauză. Idealurile apar mai concrete decât valorile și nu au funcții de criterii în evaluarea acțiunilor noastre sau ale altora: idealul de a deveni medic implică anumite valori (solidaritate umană, confort
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
amenințarea, pe atât este mai mare prețuirea acordată celui ce o înlătură. Prin urmare, eroul își asumă sarcini din ce în ce mai periculoase până când poate el însuși să fie omorât” (p. 104). Abordările ce plasează natura, geneza și funcționalitatea valorilor în exclusivitate în țesătura condiționărilor sociale nasc pronunțate dificultăți în interpretarea unor fapte de viață. Exemplul, ipotetic, oferit de Skinner este convingător, dar reprezintă un gen de cazuri (poate cele mai frecvente); în multe alte cazuri însă, eroii, mergând de asemenea până la sacrificii extreme
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de suport instituțional și de poziționare socială - cuantificate prin indicatori macro de felul celor utilizați în recensăminte și alte statistici oficiale - oferă însă doar o imagine trunchiată despre vitalitatea etnolingvistică. O contribuție importantă o au și rețelele individuale de comunicare, țesătura fină de relații socioafective ce funcționează în comunitatea respectivă, care pot fi și ele măsurate prin metoda analizei de rețea (network analysis), relevându-se nodurile lor centrale, densitatea și profilul lor (vezi și Postelnicu, 2003a). Acordând o mare semnificație explicativă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poezie pentru toți”. L. se apropie treptat de suprarealism; ceea ce ar putea părea în scrierile sale gesticulație, retorism sau pur joc de mim, constituie, de fapt, latura „trăită” a unei estetici care nu va mai separa literatura de viață. În țesătura scrierilor începe să-și facă loc reflecția asupra literaturii; literatură și manifest, lirism și autodescriere sunt de aci înainte inseparabile. Cărțile scrise în anii războiului, după experiența pariziană, sunt asemenea texte în care literatura, metaliteratura și discursul programatic coexistă. Volumele
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
plângând, la râu, la horă), aerul de voie bună care învăluie tablourile țin de doctrina sămănătoristă. S. face cronica satului (La țară, În răsărit, Hora, Frumoasa satului) și merge pe urmele lui G. Coșbuc, evitând confesiunea odată cu trecerea ei în țesătura de basm sau de baladă pe motive folclorice. Pastelist, năzuia să evoce în tablou o stare de suflet. Astfel, pastelurile sale capătă o notă individuală, vorbind, prin delicatețea nuanțelor, de discreția sentimentului, de o tristețe dulce și de un echilibru
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
Brașov), vehiculează ipoteze de lucru îndrăznețe și sugerează noi piste de investigare. Ca romancier - La noapte, cotidianul (I-II, 1985-1999), După anchetă (1986), Adio cu nopțile de unul singur (1987), Drumul prin pădure (1989) -, Ș. abordează teme în care, dincolo de țesătura epică, se întrevede dorința de a transpune literar experiențe autobiografice de interes mai general. Viața și condiția de ziarist în provincie îi permit să creioneze o anume atmosferă, sugestivă ea însăși pentru cadrul de desfășurare a epicului. Prozatorul nu urmărește
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
-o fluturând ca un steag zdrențuit în războaie, pe care apoi am purtat-o cu frenezie pe trupu-mi uscat de hagiu, până ce-a fost absorbită prin pori și s'a asimilat în toate celulele trupului meu, și în schelet, iar țesătura ei sclipitoare-a devenit un țesut. De ce încerci să negi, de ce pretinzi că nu știi ce flanelă, ce seară, ce Ierusalim și așa mai departe? De ce vrei musai s'o pipăi, s'o vezi, să o dezbrac, tocmai acuma când
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
pe trupu-mi uscat de hagiu. E un Perceval de mai târziu, un "hagiu" căutând același Graal. Cum trebuie înțeles faptul că flanela: a fost absorbită prin pori și s-a asimilat în toate celulele trupului meu, și în schelet, iar țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut? Răspunsul e dat de poetul însuși: un lucru ieșit din mâini omenești, țesătura, trece în domeniul divin, devenind țesut - deci un fragment de viață, la îndemâna doar a Pantocratorului! Sfârșitul poemului e mai puțin sfâșietor
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
faptul că flanela: a fost absorbită prin pori și s-a asimilat în toate celulele trupului meu, și în schelet, iar țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut? Răspunsul e dat de poetul însuși: un lucru ieșit din mâini omenești, țesătura, trece în domeniul divin, devenind țesut - deci un fragment de viață, la îndemâna doar a Pantocratorului! Sfârșitul poemului e mai puțin sfâșietor sentimental decât pare. Necredinciosul Sf. Toma feminin vrea să pipăie flanela - tocmai acum când ea a devenit consubstanțială cu
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
rozalii/ mușcate parcă de armă,/ zdrobite într-un aer în care/ nu bate nici o cătare,/ nici o mătase." Tensiunea poetică atinge cote neașteptat de înalte ("un spital cu aripi rozalii") pentru ca apoi să se destrame nepăsător spre finalul secvenței, ca o țesătură fără tiv. Această destrămare face și ea parte din stilul poetei, care nu e o meticuloasă, fără să fie însă nici o explozivă fără noimă. Ceea ce atrage și farmecă e tocmai această aparență de vorbire firească în care tensiunea poetică are
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
decât de propria lor fericire. Oamenii nu au, așadar, de ce să se teamă - nimeni „acolo sus” nu îi supraveghează, pentru a‑i recompensa sau pedepsi. Pe de altă parte, existența sufletului și cea a trupului au aceeași durată. Ambele sunt țesături, grosiere sau fine, de atomi supuși distrugerii. Moartea nu este decât destrămarea finală a acestei țesături. Dat fiind că sufletul se dizolvă într‑o mulțime neutră de atomi, iar zeii nu sunt cu nimic preocupați de soarta omenirii, ce sens
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu îi supraveghează, pentru a‑i recompensa sau pedepsi. Pe de altă parte, existența sufletului și cea a trupului au aceeași durată. Ambele sunt țesături, grosiere sau fine, de atomi supuși distrugerii. Moartea nu este decât destrămarea finală a acestei țesături. Dat fiind că sufletul se dizolvă într‑o mulțime neutră de atomi, iar zeii nu sunt cu nimic preocupați de soarta omenirii, ce sens ar avea în cele din urmă o Judecată finală? Această superstiție trebuie eliminată, pentru ca omul să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
deportări, refugiu, domiciliu forțat, obsesia claustrării, dar și a spațiilor libere, toate văzute în Copilăria mea pe-un ambalaj de ciocolată (1984) prin ochii unei adolescente, după cum același liant acționează și în romanul Siberia dus-întors, 73 de ruble (1991), unde țesătura epică este circumscrisă mereu amintirii, experienței trăite. Astfel, se înfățișează cititorului o Siberie parcă ireală, suspendată în timp și spațiu, oferind un spectacol terifiant, în decorul sordid al barăcilor și grajdurilor din „lagherele” de concentrare, cu oameni chinuiți și resemnați
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
românești (mereu doritoare de astfel de mărfuri) - zice N. Iorga - „Scharlach”, adică stacojiul écarlate (scarlatto - pentru italieni, cocârlat - pentru români) și Schay, foarte căutat de creatorii români, care îl numeau sai297. Din Răsărit negustorii aduceau mai ales camha (kamha), o țesătură scumpă din mătase cu flori de aur. I se mai zicea și adamască sau camhă de Damasc. Italienii o numeau camocato, fiindcă stofa se fabrica și la Veneția. Tot din Orient veneau stofele grele țesute cu „sârmă”, cumașurile, concurente ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin veșmintele obișnuite, vopsite în negru. Românii - în rândul cărora (spun specialiștii) „hainele negre” nu au fost iubite, întâlnindu-se „ținuturi întregi unde, în afară de căciula sau pălăria neagră, nu se mai poartă nimic negru; iar dacă întâlnim această culoare în țesături pentru casă, ea alcătuiește numai câmpul pe care stau feluritele desene, colorate în diferite chipuri”132 - știau să vopsească („rețetele” adunate de cercetătorii evocați par a aparține, însă unui Timp Modern, dar probabil că lucrurile nu se schimbaseră prea mult
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sud-dunărean despre care se credea că a avut - la începutul secolului al XV-lea - atingeri însemnate cu spațiul cultural românesc, se pune un Cuvânt la mormântul mitropolitului Kiprian. Etc. Autenticitatea Scrisorii... (înglobată mai târziu de autor - sau de altcineva - în țesătura învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie) nu este pusă la îndoială. Textul a fost scris după 15 iunie 1520 (fiindcă pe piatra de mormânt a lui Petru se află data de 15 iunie, fără an, dar în aprilie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cursul existenței trebuie, mai devreme sau mai târziu, să se Împlinească. L. Lavelle face o distincție interesantă, ca nuanță, Între destinul și vocația persoanei, din punctul de vedere psihologic al existenței. Pentru el, „destinul reprezintă seria de circumstanțe care formează țesătura existenței, prin care se explică starea finală a acesteia”. În ceea ce privește vocația sufletului, aceasta se raportează la libertatea spiritului și la direcția de orientare a acestuia (L. Lavelle, De l’âme humaineă. La rândul său, G. Gusdorf plasează destinul În planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]