4,715 matches
-
dețin planuri bine stabilite de stăpânire absolută a țărilor europene din rândul cărora Anglia se pare că va reuși să evadeze cu chiu cu vai pentru a-și putea relua independența, anumiți indivizi gen Soroș ori mici grupuri de interese țes fără repaus tot felul de mreje prin care să dezbine, să dezorganizeze, să semene nesiguranță și neîncredere printre locuitorii europeni folosindu-se fără scrupule atât de serviciile propriilor slugi bine instruite în aceste scopuri dar mai ales de mercenari ascunși
DIASPORA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362581_a_363910]
-
Ediția nr. 2301 din 19 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Trecător fără identitate Nici ploaia nu mă mai atinge, nu are cum, sunt un trecător fără identitate, creat de visul tău, un joc atunci când erai singură și te plictiseai, măi țesut din verbe, ai fost egoistă, nu mi-ai dat rolul substantivului, nici nu mai știu ce parte a vorbirii sunt, cred că nici tu, mai pierdut printre atâtea semne de punctuație, mă mai simt rostit din când în când și-
TRECĂTOR FĂRĂ IDENTITATE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362625_a_363954]
-
ce au nevoie certă de un mâine ... tăciunii doar aprinși învață a grăi trăirea, fără foc nu ar mai fi încinși și ei își caută rostul ... din caierul de timp fusul orar toarce în taină firul vieții umbre din lumini țes destine pentru bipezi ... când moare întrebarea, răspunsul nu mai există! Referință Bibliografică: fără întrebare / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1148, Anul IV, 21 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FĂRĂ ÎNTREBARE de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362657_a_363986]
-
Coandă , publicat în Ediția nr. 2301 din 19 aprilie 2017. Trecător fără identitate Nici ploaia nu mă mai atinge, nu are cum, sunt un trecător fără identitate, creat de visul tău, un joc atunci când erai singură și te plictiseai, mai țesut din verbe, ai fost egoistă, nu mi-ai dat rolul substantivului, nici nu mai știu ce parte a vorbirii sunt, cred că nici tu, ... Citește mai mult Trecător fără identitateNici ploaia nu mă mai atinge,nu are cum,sunt un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
ce parte a vorbirii sunt, cred că nici tu, ... Citește mai mult Trecător fără identitateNici ploaia nu mă mai atinge,nu are cum,sunt un trecător fără identitate,creat de visul tău,un joc atunci când erai singurăși te plictiseai,măi țesut din verbe,ai fost egoistă,nu mi-ai dat rolul substantivului,nici nu mai știu ce parte a vorbirii sunt,cred că nici tu,... XXIV. CÂND AI SĂ VII, de Mihail Coandă , publicat în Ediția nr. 2298 din 16 aprilie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
era pe timp de iarnă ținut în balconul de la intrarea în vilă. Ce deosebire între casa părinților săi de la țară, modestă, din chirpici, cu pereții lipiți cu pământ galben și văruiți cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > PÂNZA NEVĂZUTĂ A SPERANȚEI Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Până unde se întinde pânza nevăzută a speranței Încotro-și îndreaptă firele țesute cu neîntinare? Întrebări la care nimeni nu găsește un răspuns ferice Și cu toate-acestea, sufletul se-mbracă-n binecuvântare. Până când mai ticăie al inimii ceasornic ne-nțeles? Încotro-și trimite sunetele alungindu-se în aer? Un răspuns e greu să
PÂNZA NEVĂZUTĂ A SPERANŢEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362746_a_364075]
-
Să fim în lume fără de păcat. Suntem de vină: ăsta e răspunsul, Dar vina noastră a purtat-o El, Când brațele întinse sus pe cruce Ne-au luat povara prin Emanuel ALTARUL MEU Altarul meu, înfipt în palma nopții, Jertfelnicul țesut cu fir de vers, Ți-am închinat cuvintele ofrandă Și viața mea, un tainic univers. Eu te-am zidit în trup ca și Manole, Ești bogăția sufletului me ! Revarsă-te în mine precum zorii, Coboară-n mine muritor și zeu
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
Și-ar fi uitat ei duhu-n goană? * Credința asta e-n zadar, Nu-i demnă de vreun adevăr Clădit temeinic, după har - E-o vorbă spusă în răspăr. * Niciun popor nu-și smulge vițe Din stânca înrădăcinată Spre a le țese-n alte ițe - Plămada ni-i nestrămutată! * De ziserăți c-aș fi roman, Eu zic că-s dac, că sunt de-aici Mai dinainte de Traian, De când Carpații erau mici. Și urlă lupul cel din steag În sângele-mi netulburat: “Nu
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
altădată ți-ai bătut joc de niște oameni drepți; tu care urai Biserica și care pedepseai pe tot cel ce-și ducea viața în sfințenie: cum o duci tu acum, după ce ți-ai sfârșit viața? Din ce amar îți este țesută soarta? (Soartă care s-a și văzut în clipele premergătoare vieții tale, când ai căzut dimpreună cu întreaga-ți oaste pe câmpul de luptă din Sciția, făcând de râsul geților mult trâmbițata forță a Romei!). Dar tu, Valeriane, care față de
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Toate Articolele Autorului La Început este Iubirea și Dorul ei este Cuvântul dătător de Viață. Și în Cuvântul lui Dumnezeu, literă cu literă s-au gătit în Iie de sărbătoare prinzându-se în Hora mare și Sfântă a creației. Cuvintele țesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin de pe chipul românului. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine, să I se roage, să-L slăvească. La Început este Cuvântul
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
creștinești”. Mușata însăși se afla la căpătâiul fiului ei înconjurată de cei apropiați ...” „În urma carului împodobit cu cetină de brad, erau solii lui Mircea, rude apropiate ale neamului Mușatin, în straie cernite ...” Conflictele de la curtea domnească precum și intrigile care se țes la curțile vecine, maghiară și polonă, se manifestă mai cu seamă când trebuie ales noul domn. Curtea are de ales între Roman și Ștefan, mezinul. Ultimul cuvânt îl are Mușata, mama celor doi, și hotărârea ei fermă încheie orice tergiversări
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
de la Săvârșin. O viață cu istorie a unei case e tot pe atât de fascinant de derulat descriptiv în cuvânt și ilustrații, pe cât e de trudnică ridicarea casei acesteia pe fundație, împodobirea și îngrijirea ei! La curtea monarhului istoria e țesută din fapte, ființe, așezăminte, obiecte, univers vegetal... Dar, pentru că orice carte trebuie să aibă și ea „curtea” ei, a celei alcătuite ilustru de către Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României, „Săvârșin. Detaliul” este Editura „Curtea Veche
FAPTE, FIINŢE, AŞEZĂMINTE, OBIECTE, UNIVERS VEGETAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353361_a_354690]
-
bor al pălăriei sub care alb surâzător chipul de văduvă-nflorea. . PARASTAS Stăruind să-nghită viii printre dumicați la parastas convivii ETERNUL Între clinchetul tăcut al stelelor ce pășesc peste bolta înghețată și tumultul fierbinte al sângelui doar inima însingurată țesându-și fără preget eternul vis. ILUZII Din fire de lumină plămădiți, azi ne privim și nu ne recunoaștem. Retina corodată de dogme și minciuni, ca o oglindă strâmbă, imagini false naște. Referință Bibliografică: NOCTURNĂ / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NOCTURNĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353397_a_354726]
-
inimii... MARIN MIHAI (Spania) .................................................................. SERGIO MACIAS (CHILE) : POEZIA ESTE... -------------------------------------------------------------------- Poezia este vocea Iubirii, a oaselor și a sângelui... --- Cântecul timpului care curge în râul magic al amintirii, Cu primăverile care acoperă durerile sufletului. --- Suntem nimic fără tinerețe, fără cuvântul care țese viață: Pasiune, singurătate, moarte și dulceața. ****************************************************** SERGIO MACIAS ( CHILE) : LA POESIA ES... ----------------------------------------------------------------- La poesía es la voz del Amor, de los huesos y de la sangre. El canto del tiempo que fluye en el río mágico de la memoria. Con primaveras que
WORLD POETRY DAY. MARIN MIHAI. TRADUCERE DE VERSURI DIN LIMBA SPANIOLA. SERGIO MACIAS (CHILE) : LA POESIA ES… [Corola-blog/BlogPost/353434_a_354763]
-
simțeam al vieții val Și căutam rețărmul și mă voiam la mal Dar malurile mele-mi erau atât de-aproape N-aveau un cer de stele, nici liniștite ape În noaptea lor netristă, în ziua lor nealbă Își retrăgeau pământul țesând insula-nalbă Referință Bibliografică: Iubirea nu există / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1541, Anul V, 21 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
IUBIREA NU EXISTĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353440_a_354769]
-
tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm oile și cele
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
porții mele crește luna și toți mă ocolesc... îmi amintesc cum făceam noduri batistei să nu uităm că suntemcă am zburat cândva ținându-ne de mânălângă sobă bunica torcea fire de aur sau împletea aripi de îngerla fereastră maică-mea țesea ștergare de borangic pe care le împătureafrumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se măriteîn casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plităși a mere ținute în fân aduse de la
PETRE IOAN CREŢU [Corola-blog/BlogPost/353492_a_354821]
-
perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Elena BUICĂ: Răspunsul este unul afirmativ. Noi, românii, avem o particularitate definitorie creată de istoria noastră. Avem dorul de țară imprimat în structura noastră genetică. Statornicia, una din temeliile poporului nostru, a țesut în fibra ființei noastre o puternică legătură cu pământul, apele, codru, aerul, croindu-ne un contur care ne definește. O astfel de povară dulce-amară o purtăm cu noi când ne aflăm în alte țări. În ultima perioadă de timp, evoluția
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
o aripă de seară am pornit dintre zori și-o să urc spre tine pe-o scară de fire de gând și tăceri din atlasul de ieri am cu mine-o vioară și-un vers peste maci un covor o să-ți țes din ecouri de zbor va fi soare pe stânci și aproape vom fi de-un izvor voi uita fereastra deschisă spre est închide-o după tine c-o cheie vei ști că între soare și vest e cântecul meu de
DE-A DREPTUL STÂNGACI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353504_a_354833]
-
mea ești Tu ai ochiul vânăt Și buza crăpată Chiar dacă te sărut rana nu se înmoaie Ochiul fața buza nu ți se-nmoaie Când merg desculță Cu bandana pe cap Suntem roșii Fragede Cu buze uscate Suntem 2. În stâncă țes și despletesc codița Merg pe munte pe mal de fluviu merg Dumnezeule cât te iubesc Spăl părul pe cascadă ud sânii Rup verdeața florile pe față Mă așez cu flori în mână 3. Te iubesc în toiul zilei Mă-nțeapă
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
se păru cunoscută. Purta o cămașe moldovenească cu mâneci în dungi verticale, brodate, cu guler rotund, încrețit, strâns într-un șiret din fire răsucite negre și roșii. Pe piept cămașa era decorată cu motive geometrice în negru și roșu. Catrința țesută din fire de bumbac, la fel, în dungi verticale, era prinsă la mijloc cu o cingă roșie înfășurată de mai multe ori și îi marca talia de viespe scoțându-i în relief șoldurile feciorelnice. Avea în mâini un caiet mare
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]