34,291 matches
-
năframa înălbită, Înmiresmat de un major Un sunet dulce, cristalin, Cu suflul unui dirijor Ce-mi este astăzi alcalin, Esență pentru minte trează, Lucrată de vechi făurari, Din strune care mai vibrează, Emoții pentru noi lăstari... Un puls dintr-un țesut nostalgic, Zvâcnește astăzi... revolut, Cosmopolit, etimologic De taina unui absolut... Străină-am fost în a mea țară, Cu gândul, limba și ideea, Dar port, la inimă,-n cămară, Sătucul meu... și Odiseea!... Referință Bibliografică: SĂTUCUL MEU, ȘI ODISEEA / Aga Lucia
SĂTUCUL MEU, ŞI ODISEEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365935_a_367264]
-
Acasa > Poezie > Amprente > COPACUL ÎN FRAC Autor: Roberta Sanders Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Copacul în frac Inima noastră este precum un copac cu fibre, țesut vascular și celule în ea am sădit atâta iubire...în frac o îmbrac și plec cu ea rătacită prin lume te rog, n-o răni, nu-i pune zăgaz n-o atinge nici măcar cu o floare lasă securea din mână
COPACUL ÎN FRAC de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366020_a_367349]
-
cu motive geometrice. În plan european singura rivala este, cultura minoică! Cretanii știind să pună fiecare piesă în valoare. De reținut, că populația aparținătoare Culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe spațioase. Ocupațiile timpului: vânătoarea, agricultura și meșteșugurile casnice: țesutul, olăritul, confecționarea de unelte. La fel ca și acum. Prin zona rurală. Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, Curtea Domnească (1491), Colegiul Național Petru Rareș (1869). În urma vizitei regelui Carol I, din 1877, se ridică actuala clădire dată în folosință
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
imaginației, în momentul în care atingeam cu privirea leagănul, patul, așternuturile, oglinda, lampa, tablourile, carpetele și celelalte lucruri încărcate de semnificații, ce împodobeau casa, oare ne-ar fi atins pulberi de chihlimbar cu care autorul își stropea poveștile? Războiul de țesut al mamei Paraschiva, alături de suveică, vârtelniță, roată și fire ne-au vorbit de îndeletniciri de demult, despre măiestria cu care țeseau femeile din familie (mamă, bunică, mătușă) așternuturi de pat și carpete pentru pereții casei. Oare, aici a învățat Fănuș
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
predicție maritala). Referindu-ne la istoricul sensului lexemei minciunica și a expresiei a face Minciunica putem spune că acestea aparțin perioadei autarhice la satului, când în mod sistematic, după terminarea sărbătorilor de iarnă, în fiecare gospodărie se instala războiul de țesut, iar țesutul dura până spre primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Referindu-ne la istoricul sensului lexemei minciunica și a expresiei a face Minciunica putem spune că acestea aparțin perioadei autarhice la satului, când în mod sistematic, după terminarea sărbătorilor de iarnă, în fiecare gospodărie se instala războiul de țesut, iar țesutul dura până spre primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se practică de către
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
satului, când în mod sistematic, după terminarea sărbătorilor de iarnă, în fiecare gospodărie se instala războiul de țesut, iar țesutul dura până spre primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se practică de către unii tineri un obicei legat de aflarea ursitei sau ursitului numit Minciunica.4 Obiceiul nu avea dată fixă, dar în general
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se practică de către unii tineri un obicei legat de aflarea ursitei sau ursitului numit Minciunica.4 Obiceiul nu avea dată fixă, dar în general se practică în lunile de primăvară. Cand țesutul se sfârșea și se ajungea la ultimul fustei (denumire regională-nuia ce se punea între rîndurile de urzeala pentru a preveni încurcarea firelor) numit local minciunica. Cea care a terminat de țesut, lua minciunica și o dădea la unul din copii
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
în general se practică în lunile de primăvară. Cand țesutul se sfârșea și se ajungea la ultimul fustei (denumire regională-nuia ce se punea între rîndurile de urzeala pentru a preveni încurcarea firelor) numit local minciunica. Cea care a terminat de țesut, lua minciunica și o dădea la unul din copii ei, fata sau băiat sau la o rudă apropiată, necăsătorita , care urma să se căsătorească și dorea să-și afle ursita. Acesta persoană trebuia să se ducă cu minciunica între dinți
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
băiat dacă era față. De îndată ce numele era auzit era aflat și numele ursitului sau ursitei. Acesta practică s-a mai întâlnit în zona amntită până prin 1960. Treptat, cu pătrunderea efectelor industrializării(dezvoltarea industriei textile) și în economia țărănescă, războiul de țesut s-a instalat din ce in ce mai rar, până s-a renunțat definitiv la el. Odată cu dispariția războiului din casă țărăneasca au dispărut din vorbirea oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum: iepe pentru tălpici, moș și babă sau
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
vieții, a anunțat nevăzutul, cel care are mamă, dar nu are început: Oameni îmbrăcați (n.n: „în fier negru din cer”) vor veni peste noi, vor stăpâni pământurile noastre și ne vor ucide...Când rasa aceasta ciudată va termina de țesut pânza de păianjăn (n.n: Internetul), ne vor închide în case cenușii și pătrate, pe un pământ sterp, și în acela case vom muri de foame, frig, frică și întuneric...Nimeni nu va avea scăpare...Multă mizerie va fi în
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
a oricărei unelte. Ce din hoț se trage de hoț se teme, trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii breslași, stăpâni pe uneltele de muncă, plug, bou, ciocan, război de țesut sau coasă. Țăran, țigan, meseriaș de oraș sau simplu ucenic viitoare calfă, se întovărășesc în muncă folosind în comun rarele și scumpele unelte, dau cezarului ce-i al cezarului plătind cu tragere de inimă impozite sau dreptul stăpânitorilor funciari. Banul
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
trăit și de scris idealuri“, dar „Oasele cuvintelor / au început să trosnească“ și literele să strige, obligându-l să se scrie pe sine: Strigă literele toate /de ieri, azi și mai departe / și mă-ntoarce, / mă desface / într-un fir / țesut de Parce. // Strigă literele toate / de iubiri și de păcate / și s-adună / pe sub lună / și mă pasc fără să-mi spună. // Și când trec prin ochi de stele / mă petrec până la ele / și mă scriu pe filă-n vreme
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
cu piscul golaș și pe alocuri împădurit al Leaotei, ce-și spală poalele vestice în albia repezită și verzui-azurie a Dâmboviței, nu departe de izvoare. Tremurată, mâna șovăie o clipă deasupra prea albului pânzei ieșită deunăzi dintre spetele războiului de țesut și din vâltoarea pivei lui Nistorică de la brâul calcaros al Cheilor Dâmboviței - ce încinge măreția sfruntătoare peste sat a Vârfului Crucii la Rucăr - și apoi începe destăinuirea. Cu firul roșu o începe, acest fir mătăsos de culoarea amurgului ce scapără
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
maturitate, atunci când se închideau în gogoașa de mătase, de felul cum țeseau acea gogoașă fină. Unele ieșeau galbene, altele albe. Tata prefera, uneori, în schimbul unei părți din bani, fire de borangic în două culori. Mama țesea borangicul în războiul de țesut și meșterea marame, ștergare pe care le punea la icoane sau le ducea la biserică, cearceafuri de pus pe pat, cămăși de noapte. La aceste cearceafuri mama aplica pe margini un fel de colți dantelați croșetați de ea. Când așeza
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
în lemn create de el pot fi amintite: „Capcana Dragostei”, „Tăvălugul morții”, „Străjerii”, „Lira”, „În fereastră spre absolut”, „Scara vieții.” Instalațiile sunt combinații de obiecte, inspirate din tradiție, aranjate după inteligența și imaginația autorului. De exemplu, dintr-un război de țesut vechi a făcut mai multe instalații. O instalație numită „Scară spre cer” are treptele făcute din lingurare tradiționale, pe fiecare treaptă sunt așezate diverse obiecte: cărți, ciorapi, documente vechi, îmbrăcăminte, iar în vârf se află o coroană din spice, asemenea
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă un colier făcut din țevi și ghemulețe de tort. A mai realizat un mozaic de peste 100 de metri pătrați și la Spitalul de Urgență Colentina o lucrare în mozaic de 18 metri pătrați cu tematică medicală
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
a trimis călugărita pe slujnica să la tânăr să-i spună: Vino că te cheamă stăpâna mea!" Tânărul s-a dus la ea bucurându-se că unul care credea că și-a atins scopul. Călugărita stătea la războiul ei de țesut și i-a spus tânărului: - Șezi! După ce s-a așezat i-a spus: - Spune-mi te rog tânărule, pentru ce nu-mi dai pace și nu mă lași să ies din casa mea? - E drept, domnită, i-a răspuns tânărul
LIVADA DUHOVNICEASCĂ (20) de ION UNTARU în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352340_a_353669]
-
Eugen din Târgu-Jiu, restaurator, membru al Uniunii Creatorilor Populari din România, dornic să recupereze obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară de care îl leagă amintirile copilăriei. Lăzi de zestre, dulăpioare, piuliță (piuă), putinei, postăvioare, copăiță, ceramică veche, unelte pentru țesut, rămase fără utilitate în lumea satului, pot fi admirate la început de secol XXI, în curtea Muzeului Țăranului Român din București, ca o dovadă a unui mod de viață definitoriu pentru existența poporului român. Timp de trei zile în Târgul
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
tale,/ giulgiu ca să-mi fie, când va fi să mor!// De te-ncurci în ele, ai un pic zăbavă, / Voi veni și eu, ca să te ajut / Și vom țese-n doi numai pânză albă/ Dorurile noastre s-or uni-n țesut. George Ioniță a debutat în anul 2000 la Editura Macarie, a colegului de liceu din Târgoviște, Mihail I. Vlad, cu volumul de poezii Panta Rhei și de-atunci poemele toate curg în alte cărți, de Umbre, Prizonierul unei clipe, Labirinturi
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
Cred că pentru poetă aparența și esența sunt sinonime, cu alte cuvinte, acestea reprezintă aceeași curgere heracliteană, neexistând, în existența noastră efemeră, repere absolute, eleate (Dumnezeu, suflete nemuritoare, iubire absolută, artă eternă etc). Eugenia Țarălungă cercetează analitic (avalanșă de organe, țesuturi și nume proprii - bărbătești, firește - culese din anatomia umană, stau mărturie), mărunțind existența până la mici unități de percepție; dialoghează cu semenii; descrie faptele oamenilor dar nu le comentează/judecă. Cu bună știință, rămâne captiva condiției umane și nu își permite
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
Deși în poemul de deschidere al volumului „Adorabila fiară”*, Cristina Emanuela Dascălu pare convinsă că „De mult/ Nu mai locuiește/ Nimeni/ În Mine”, ceea ce urmează devine o experiență cu totul lucidă de a accepta existența unui eu profund, răspândit în țesuturile organice și în câmpurile psihice, un eu pe care, simțindu-l confuz, îl caută, poetic, privind interior, ca un speolog, rămas fără lumină și busolă, dar credincios șansei de a străbate nebănuitul labirint. Volumul e dens, densă este și materia
POEZIA ÎN FORMĂ PURĂ SAU TRATAT DE FALSĂ SINGURĂTATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352186_a_353515]
-
de mii lei, de către Direcția învățământului profesional din ministerul de resort - sub tutela căreia a fost un an, apoi trecând la Direcția învățământului primar di același minister. Mai primește dotații și din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați, ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]