7,853 matches
-
rromani: urarea aleasă de cele mai multe ori - Bachtalo Krecunu thai bachtalo nevo bers - ilustrează influențele reciproce dintre română și rromani (pe un site polonez se face totuși diferența dintre această urare - prezentată ca fiind a țiganilor din România - și cea a țiganilor din țări slave - Vesele Vanoce!). Crăciun e termenul preluat din română, odată cu toată structura urării (Crăciun fericit și an nou fericit), iar adjectivul bahtalo evocă substantivul baht ("noroc") și transpunerea sa în limbajul familiar-argotic românesc, baftă ; de altfel, în argoul
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
fantezia de a scormoni prin mai multe limbi indo-europene pentru a demonstra că ,neghiob" este un derivat din pozitivul ,ghiob" (,înțelept"), dacă pînă și înghițit de propriile divagații despre existența berii la curtea lui Ștefan cel Mare ori despre originea țiganilor reușește să incite, stă în ordinea firii lui riposta sarcastică la adresa oricărei provocări polemice. Pe Titu Maiorescu, ,dușman tradițional", îl numește într-o chineză ad-hoc E. S. Min Tit, ,articolele" sînt ortografiate ,arte-cu-lele", iar lui V. Burlă (,advocatului d-lui
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
uel, domnule Bardem eu fac jocul aici pun capcanele lipesc izolez de lume incompatibile forme corpuri ce se resping acolo nimic nu e bun conducător de căldură scena acțiunii la o distanță confortabilă vizavi de gară în ușa cîrciumii borăște țiganul bătrîn cu plete slinoase, un ghemotoc de viermi burta alunecoasă untură rîncedă între pulpele slabe ale fetiței lipită de zid fusta roșie acoperă fața îneacă țipătul și dă-i și dă-i grohăitul porcului în icnetul pieptului strivit un pui
Exuberanța solitudinii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10878_a_12203]
-
cu ai săi nu să amestecase... (Nu prea cine știe ce informațiune...) în schimb, Erudițianul vine cu amănunte interesante. El declară: Curios mi-a părut mie că Parpanghel, după ce s-a sfădit cu Tandaler,... n-a grăit nimic la nici un sfat al țiganilor. Deci am căutat anume însemnările cu Tălălău și am aflat pricina: zice adică acel prea învățat că el... (Parpanghel) numai pe ascuns cu cei mai bătrâni se sfătuia și cum că să știe de bună seamă că din sfatul lui
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10158_a_11483]
-
gândim!" Sau: "Să se strice acest sobor, este voia noastră a tuturor!" Jos parlamentul! Atacatorii vor un dictator luminat. Un astfel de om pare a fi Tandaler, inimosul. El recunoaște că nu știe carte, - da nu contează! Să aibă și țiganii un Vodă cinstit, acolo, un divan, boieri și alte învredniciri! Discuția se încinge. Drăghici, bătrânul este de părere că țigănimea nu-i făcută să aibă și ea o țară, - și-apoi nu fac ei parte din țara lui Vlad-Vodă?... Criticos
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
-se bea și mănâncă... Și mai rezolvă și el acolo niște cereri... Gogul îl aprobă cu entuziasm. Suflăînvânt însă, democrat, se opune. Corcodel ia și el partea ordinii și muncii. El merge și mai departe și propune să aibă și țiganii patriarhii, vlădicii, popii lor, să-i boteze, precum și călugări, având de lume greață... Și nu se știe ce ar mai fi propus Corcodel în avântul lui, dacă nu se amesteca și Cucu, care respinge cu dârzenie ideea de a avea
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
vlădicii, popii lor, să-i boteze, precum și călugări, având de lume greață... Și nu se știe ce ar mai fi propus Corcodel în avântul lui, dacă nu se amesteca și Cucu, care respinge cu dârzenie ideea de a avea și țiganii fețe bisericești. Căci: ...cu o mână te blagoslovesc, cu alta de averi te jecuiesc. Onochefalos este de perfect acord. Intervine Mustrul ot Puntureni, intervine iarăși Criticos, dar Cucu, anticlerical dezlănțuit, o ține pe-a lui, arătând situația scandaloasă: Dă să
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
să meargă ca să-și vadă fiica, pe Lala. Din cimitirul de la Schitul Brazi, ulterior desființat, scriitorul a ajuns într-un altul, inundat și fără legătură cu dorința lui testamentară. Placa de pe mormînt, pusă de Academie, ar fi furat-o niște țigani ca să pună mămăliga pe ea. Cînd nepotul s-a adresat unor preoți din Panciu, a fost insultat de aceștia, demni propovăduitori ai blîndeței creștine. Dan Slavici dorește ca osemintele lui Slavici să fie duse la Șiria, locul unde scriitorul s-
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10212_a_11537]
-
le vine curând și lor rândul. - Ce ne facem, vere? Îmi cânți tu mie și eu ție, să ne treacă de urât?! Pân-acum mai o sârbuliță, măi o bătută pe loc, la un pahar, - scotea rumânul paraua. Trăia și țiganul bine! - s-au văietat, între ei, pe drum, spre primărie. Când au intrat, Pândele, i-a luat în focuri. - Ba, vă-nscrieți, ori... la Bug cu voi?! V-ați dat dracu! Țiganii au pus degetul. La întoarcere spre casă, Tarei s-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
loc, la un pahar, - scotea rumânul paraua. Trăia și țiganul bine! - s-au văietat, între ei, pe drum, spre primărie. Când au intrat, Pândele, i-a luat în focuri. - Ba, vă-nscrieți, ori... la Bug cu voi?! V-ați dat dracu! Țiganii au pus degetul. La întoarcere spre casă, Tarei s-a gandit o bucată bună de drum la cei de la primărie. Îi intrase la inimă șeful pe care il asemănă cu unul „Culae Patraulea”, neam cu el de prin Romanați. „Mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
acte reprobabile, infracțiuni, chiar și crime, riscând să compromită, prin comportamentul lor iresponsabil, în mod iremediabil, eforturile diplomatice ale autorităților române. Un astfel de caz, celebru în epoca, l-a reprezentat șirul nesfârșit de hoții și crime săvârșite de minoritarii țigani, dar nu numai de aceștia, pe teritoriul Republicii Cehe. În gară centrală din Praga, în parcul orașului și pe principalele bulevarde, la orice oră din zi puteau fi întâlnite numeroase grupuri de țigani cerșind, dar care, în anumite momente se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de hoții și crime săvârșite de minoritarii țigani, dar nu numai de aceștia, pe teritoriul Republicii Cehe. În gară centrală din Praga, în parcul orașului și pe principalele bulevarde, la orice oră din zi puteau fi întâlnite numeroase grupuri de țigani cerșind, dar care, în anumite momente se manifestau violent la adresa trecătorilor, punând în pericol siguranța acestora. Autoritățile cehe au luat măsurile ce au crezut potrivite, însă acestea s-au dovedit insuficiente și ineficiente, nereușind nici să contracareze, nici să descurajeze
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
un fost contabil al lui Georgică Cornu l-a denunțat, susținând că înșeală statul prin metoda factura - pentru a nu plăti taxe la bugetul de stat. În contabilitatea firmei erau înregistrate facturi emise pe bandă rulantă de către firmele deținute de țiganii de la Strehaia. Documentele erau înregistrate în contabilitate, banii livrați în conturile mafiei facturilor, ulterior fiind scoși și returnați după reținerea unui comision. La vremea respectivă, au fost ridicate documente în urma percheziției, iar împotriva lui Cornu a fost începută urmărirea penală
Georgică Cornu suspect, alături de mafia țigănească, pentru evaziune by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39824_a_41149]
-
instantaneu rămâne, conclusiv, cum rămâne, dintr-o practică nelegiută, doar imaginea ambiguă a unor pietre prețioase, smaralde și rubine. Imaginea sufletului care fuge din spitalul închisorii într-un decor de mănăstire ireală, ori cea a cerului, adevărat Canaan, promițându-le țiganilor nomazi un belșug cât se poate de concret („Pe cer scânteiau stele de mei și orz” - Convoiul). Aici, în aceste răscumpărări (nici ele definitive, fiindcă în destule episoade un detaliu sordid, aruncat ca poantă, împrăștie vraja abia țesută) stă, cred
Flori primite by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4013_a_5338]
-
folosească pentru lărgirea albiei unui râu și construirea unui dig, informează romaniatv.net. Localnicii s-au împărțit în două tabere: românii din sat doreau să ca digul să fie construit cât mai repede pentru a fi protejați de ape, în timp ce țiganii dint-o zonă a satului s-au opus de teamă să nu rămână izolați de restul satului. Problema a fost tranșată prin furt. Sacii de nisip au fost furați de către săteni, iar patronul unui magazin a adus chiar un excavator pentru
Lipsiți de apărare în fața apei pentru că și-au furat digul by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/30591_a_31916]
-
dimineață pe strada mea. Foarte dimineață. În aburii zorilor, casele dispar. Sub ochii mei căprui. Mă urc în căruță cu Marcello Mastroianni. Mă privește... ar vrea să am ochii negri. Și fluieră, clătinîndu-și ușor corpul după mersul hurducăit al căruței. Țiganii murmură un cîntec de leagăn. Nimeni nu doarme, nimeni nu e treaz. Cheful s-a terminat. Sau abia începe. Osteneală, dulce lene... în aburii albăstrui ai dimineții, cineva ne învăluie în ceață. Împrăștie vălătuci de nori alburii dintr-o tingire
Pintilie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3075_a_4400]
-
lacrimi, peste suferință și revoltă, peste nedreptate, peste adevăr, peste coșmaruri, peste dictaturi, peste zeci de ani în care Lucian Pintilie a vrut să fie el însuși. E seară. Se face noapte pe strada mea. Fug să prind căruța cu țigani care n-au terminat cîntecul de leagăn. Întorc capul. Lucian Pintilie stă în mijlocul acestui univers, ca un spirit mare și rebel, cu brațele deschise. Rîde și îmbrățișează noaptea. Din împreunarea lor s-a născut, magic, o mare aventură. Căci teatrul
Pintilie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3075_a_4400]
-
a interesului național al României. Din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere. (...) Trebuie să recunoaștem că noi încă nu ne așezăm corect valorile, de exemplu, pentru noi toți și pentru istorie Antonescu rămâne responsabil de holocaustul împotriva evreilor și țiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu știu ce... Nimeni nu spune că statul român avea un șef de stat atunci, ăsta era doar prim-ministru. Unora le dăm averile, iar pe alții îi considerăm criminali de război, șeful de stat și primul ministru
Radu F. Alexandru vorbește despre o reconciliere a lui Băsescu cu Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/41589_a_42914]
-
fost și care au mai rămas. Grupul lui Mestrovic de la primul rond - dispărut de mult, Leonard căruia golanii îi mută bustul pe soclu, Ovidiu căruia tot ei "i-au spart o arcadă". Bambi îmi povestește de bustul lui Cazzavilan căruia țiganii i-au luat în timp lanțurile de aramă care înconjurau soclul, apoi micile ornamente și felul în care este răsucit pe soclu. Nimeni nu se îngrijește de bietele noastre monumente, iar atitudinea omului mărunt este de a boicota personalitățile în
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
Ponta. Într-o împletire de ironie și nemulțumiri - construită riguros pe o serie de greșeli de scriere, ce-i drept - Edu Adrian descrie într-o epistolă cum a bătut personal la ușa Guvernului pentru a discuta despre ”situația actuală a țiganilor din București”. La finalul încercării sale, Edu Adrian s-a ales doar cu dezamăgirea că scrisorile și zbaterile sale pentru cetățenii de etnie romă nu ajung niciodată la cunoștința prim-ministrului. Președintele ACDR își începe adresa către premier într-o
Un rom lui Ponta: ”Să apreciați eforturile țiganilor la alegeri” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38851_a_40176]
-
trei imperii, și simultan în cadrul celor două Principate Române (prea bogate spre a fi libere), colcăia de etnii (boieri de baștină tip Vârnav, Pisoschi, baronul de Mustață, Pomir), armeni, evrei cu ștetl-ul lor din centru, grecii acaparatori de la Mânăstirea Popăuți, țigani, ruși, turci, ruteni, italieni, polonezi etc.), bref, un amalgam de cutume, înapoiere cvasifeudală și prejudecăți, și totodată de veleități cât cuprinde, de firave tentative de sincronizare evropenească, mai ales...vestimentară, ce nu excludeau însă terifiante incendii, dar mai cu seamă
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
minte lor, am omorât peste 400.000 de evrei. E o cicatrice pe obrazul umanității Holocaustul, e o rușine că s-a întâmplat, dar hai să ne apărăm poporul nostru. N-a fost și un Holocaust împotriva românilor și împotriva țiganilor?", a spus Vadim Tudor, adăugând că va nega Holocaustul până la moarte, pentru că își iubește poporul. "Poporul meu i-a salvat pe evrei. Poporul nu greșește, poporul e sfânt. E primul popor născut creștin, pentru ca in osmoza daco-romană s-a împletit
Corneliu Vadim Tudor: "În România n-a existat Holocaust" () [Corola-journal/Journalistic/41716_a_43041]
-
replică: "Ne-am îndignat cu toții cînd dl. Șova a exprimat îndoieli față de existența Holocaustului perpetuat de români la Iași, deși îl recunoștea pe cel de la Odesa. Dl. Baconschi ne îndignase și el mai demult cu referințe tipic rasiste la biologia țiganilor, cumva asociată cu criminalitatea în mintea lui simpluță. Iată că omul său numărul doi, Adrian Papahagi, noua speranță a dreptei românești, se dă în petec integral cu comparația de mai sus. Legionarul român nu este schimbat de studiile în străinătate
Papahagi despre o președintă romă, lesbiană și atee. Vezi răspunsul Alinei Mungiu () [Corola-journal/Journalistic/41953_a_43278]
-
-lea......să plătească statul ajutoare sociale și să punem noi zece lacăte pe poartă???? Iubesc omul indiferent de culoarea, religia, originea....lui, însă cea ce facem noi acum, adică fam de români care un copil maxim doi, iar fam de țigani și mă refer aici la țiganii cei mai needucați și ne integrați...de la cinci copii în sus...este o dovadă de inconștiență și iresponsabilitate față de viitorul acestei țări! și cred ca le asigurăm un viitor foarte «sigur» copiilor noștri, pe când
Cum și-a argumentat liderul TNL Alba propunerea privind sterilizarea femeilor rome by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39543_a_40868]
-
și să punem noi zece lacăte pe poartă???? Iubesc omul indiferent de culoarea, religia, originea....lui, însă cea ce facem noi acum, adică fam de români care un copil maxim doi, iar fam de țigani și mă refer aici la țiganii cei mai needucați și ne integrați...de la cinci copii în sus...este o dovadă de inconștiență și iresponsabilitate față de viitorul acestei țări! și cred ca le asigurăm un viitor foarte «sigur» copiilor noștri, pe când vor fi ei mari, iar ponderea
Cum și-a argumentat liderul TNL Alba propunerea privind sterilizarea femeilor rome by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39543_a_40868]