1,496 matches
-
România. Localitatea este specifică zonei Someșului și Lăpușului și se găsește la 17 km de Beclean, 26 km de Dej, 83 km de Cluj Napoca, 53 km de Bistrița, pe șoseaua E58, între Dej și Beclean, în mijlocul localității Uriu, exista o “așchie de drum” care te ajută să răzbești până sub culmile Țibleșului însoțindu-te tot timpul o “vâna de ape”, care nu este alta decât Valea Ilișuii, Valea satului, caselor, cum se mai numea, afluent al Someșului Mare. La 10 km
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cinghiniia, Lehnești, Movila Ruptă, Popoaia, Râșca, Ripicenii Vechi și Ripiceni (reședința). La Ripiceni s-au descoperit vestigii aparținând culturii musteriene (vârfuri triunghiulare, piese foliacee bifaciale, răzuitoare etc., confecționate în special din așchii de cremene și cuarțit) aparținând omului de Neanderthal ("Homo primigenius").. Datarea corespunde paleoliticului mijlociu (120.000 - 30.000 î.Hr.). În cursul unor săpături arheologice din anul 1997, într-un tumul la Ripiceni s-a descoperit un complex cu schelete de
Comuna Ripiceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300921_a_302250]
-
Iazului Morii, sau la sud de acesta s-au identificat două puncte arheologice despărțite între ele printr-o viroagă: punctul Văiugi I pe partea nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți de chirpic și fragmente ceramice aparținând primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu) și probabil, începutul epocii migrațiilor (sec. III-IV d.
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
de inventar P. 58-59. Pe marginea de nord, nord-vest a satului Corni, mai precis a cartierului Lipoveni s-au descoperit trei piese de silex, cu patină alb-albăstruie (un gratoar pe lama fragmentară cu urme de ardere, o lamă și o așchie), fragmente ceramice tipice atribuite culturii Cucuteni (faza A ?) și perioadei de sfârșit a primei epoci a fierului (Hallstatt târziu). Toate piesele de aici se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, având numărul de inventar P. 60. La circa 2 km
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
32). Pe versantul sud-estic al Dealului Viei ( altitudine 367,5 m), la circa 1 km sud, sud-vest de sat s-a descoperit o așezare aparținând paleoliticului superior, din care s-au cules piese de silex și gresie silicioasă cu glauconit (așchii, spărturi, un gratoar) atribuite tipologic gravețianului oriental. Această așezare, ca și cea de la Flămânzi etc. face parte din grupa așezărilor gravețiene de înălțime. Piesele se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul de inventar P. 55. Pe panta
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,12%). Pentru 5,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cercetările arheologice au descoperit urme de locuire pe teritoriul comunei datând din paleolitic. Astfel, în zona numită „valea bujorenilor” s-au descoperit așchii și o lamă de silex din paleoliticului superior iar în zona confluenței pârâului Simila cu râul Bârlad au fost descoperite fragmente din ceramică și unelte, specifice epocii neolitice. De asemenea, la nord de centrul comunei (pe valea Bârladului) s-au
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
pădurii Rediu. Deși aflat la limita dintre cele două comune, din punct de vedere administrativ acesta se află pe teritoriul comunei Bosanci. Aici au fost descoperite urme ale prezenței umane datând din perioada neolitică (6500 - 3500 î. Hr) constând din: așchii, lame și nuclee de silex, urme de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
DN13C Vânători - Secuieni - Cristuru Secuiesc. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe terasa dintre pâraiele Szilas și Gyulai, s-au descoperit fragmente ceramice, așchii de piatră și fusoială fragmentară, unele aparținând neoliticului timpuriu (culturilor "Coțofeni" și "Criș") iar cele mai multe neoliticului târziu. În apropierea drumului ce leagă satul Vânători de Secuieni s-au descoperit fragmente ceramice preistorice din epoca bronzului, cultura "Wietenberg" și fragmente de
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
ii sunt materiale dure, aglomerate sau pulverulente, naturale (în acest caz au origine minerală ) sau sintetice, cu ajutorul căruia se pot desprinde, prin frecare, așchii mici dintr-un alt material. Se întrebuințează la prelucrarea suprafeței pieselor de metal, de sticlă etc., a pietrelor prețioase, a mineralelor și a altor materiale. Poate fi folosit sub formă de pulbere uscată sau amestecată cu ulei (ex. praf de
Abraziv () [Corola-website/Science/302321_a_303650]
-
Pe teritoriul satului și în împrejurimi au fost descoperit 11 vetre de stațiuni umane cu o vechime de până la 14,000 ani, iar una dintre ele, amplasată în peștera „Mersâna” are peste 500000 ani vechime. Pe vetre au fost colectate așchii și unele din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului (milen. XL-XII î.Hr.). Arheologii au determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
se ajungă la măduvă. Cu ajutorul uneltelor se diversifică modul în care omul primitiv interacționează cu natura, permițându-i să consume noi alimente și să exploreze noi teritorii. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Primele unelte din piatră au fost create prin cioplire cu alte pietre sau bețe, astfel încât
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
au fost create prin cioplire cu alte pietre sau bețe, astfel încât luau diverse forme. Un prim exemplu îl constituie „toporașul de mână” în forma sâmburelui de migdală, lucrat prin lovituri date pe ambele fețe (Africa de Nord, zona centrală și de răsărit). Așchiile erau, de asemenea, utilizate pentru a da o formă pietrei prin răzuire sau dăltuire. Printre artefactele aparținând omului de Cro-Magnon se numără și bastoane din os sau corn, bogat decorate și perforate. Inițial, s-a crezut că reprezentau simboluri de
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
operată imediat după transfer. Imediat ce tranșarea și, dacă este cazul, ambalarea , sunt efectuate, cărnurile trebuie să fie transferate la un spațiu frigorific apropiat; e) Tranșarea trebuie astfel executată încât să se evite orice murdărire a cărnurilor. Trebuie să se elimine așchiile de os și cheagurile de sânge. Cărnurile care provin din tranșări și nu sunt destinate consumului uman sunt colectate succesiv, în echipamente, recipienți sau camere conform celor prevăzute la punctul 4 d) CAPITOLUL X CONTROLUL SANITAR AL CĂRNURILOR TRANȘATE ȘI
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
al II-lea al Spaniei, oficiată prin procură. Lancea lui Montgomery s-a rupt în fața regelui, iar Caterina, Diana de Poitiers și prințul Francisc au leșinat. Regele e dus la Château de Tournelles și din capul său sunt extrase cinci așchii, una din ochi și din creier. În următoarele zece zile starea regelui e schimbătoare. Uneori se simte bine încât poate scrie scrisori sau asculta muzică. Cu toate acestea încet încet își pierde vederea, nu mai poate vorbi și apoi moare
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
11 14.22.12 14.30.11 14.30.12 14.30.13 Var și dolomită Clasa 14.13 Ardezie Ardezie Ardezie Grupa 14.2 Nisip și argilă Clasa 14.21 Pietriș și nisip Pietriș și nisip Nisipuri naturale Granule, așchii și pulbere de piatră; cristale de stâncă, pietriș, piatră spartă sau zdrobită Macadam; macadam gudronat Clasa 14.22 Tipuri de argilă și caolin Argilă și caolin Caolin și alte tipuri de argilă caolinică Alte tipuri de argilă; andaluzită, chiantită și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
20.11 20.20.12 Lemn de grosime >6mm tăiat sau cioplit pe lungime, tăiat în bucăți sau decojit; traverse din lemn neimprimat pentru căi ferate sau tramvaie Lemn cioplit de-a lungul marginilor sau fețelor; rumeguș; praf de lemn; așchii de lemn Lemn cioplit de-a lungul marginilor sau fețelor Rumeguș; praf de lemn Așchii de lemn Lemn brut;traverse din lemn impregnate sau în alt fel tratate pentru căi ferate sau tramvaie Lemn brut tratat cu vopsea, baiț, creozot
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
în bucăți sau decojit; traverse din lemn neimprimat pentru căi ferate sau tramvaie Lemn cioplit de-a lungul marginilor sau fețelor; rumeguș; praf de lemn; așchii de lemn Lemn cioplit de-a lungul marginilor sau fețelor Rumeguș; praf de lemn Așchii de lemn Lemn brut;traverse din lemn impregnate sau în alt fel tratate pentru căi ferate sau tramvaie Lemn brut tratat cu vopsea, baiț, creozot și alți conservanți Traverse din lemn impregnate pentru calea ferată și tramvaie Rumeguș și resturi
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Un anume tip de sticlă folosită pentru masă sau bucătărie, pentru toaletă, birou, decorațiuni interioare și alte produse asemănătoare Recipiente de sticlă pentru rezervoarele aspiratoarelor și pentru alte recipiente de aspirator Clasa 26.14 Fibră de sticlă Fibre de sticlă Așchii, fire răsucite, fire toarse și șuvițe, din fibră de sticlă Voaluri, plase, rogojini, saltele, pardoseală și alte articole din fibră de sticlă, cu excepția țesăturilor Clasa 26.15 Alt gen de sticlă, procesată, inclusiv sticlăria tehnică Alt gen de sticlă, semifinisată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
încălzire proprietatea de a atrage obiectele ușoare (cenușa etc.). În secolul al IV-lea î.Hr. (aproximativ anul 315 î.Hr.) învățatul grec Teofrast a descris o piatră pe care el o numea "lyngourion" (în latină "lyncurium") și care atrage paiele și așchiile de lemn. Această piatră este cel mai probabil ceea ce azi numim "turmalină". Teofrast credea că acest material se formase din urina unui animal sălbatic, pe care mai tîrziu Plinius l-a identificat cu rîsul ("Lynx lynx"). Timp de peste două milenii
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
a sensibilității termice (toate dimensiunile sunt date în milimetri) Fig. 1a Tubul din oțel și accesoriile Fig. 1b Dispozitivul de încălzire cu protecție (1) tub (7) 2 teșituri pentru cheie de 36 (1a) flanșă exterioară (8) ecran de protecție împotriva așchiilor (2) șaibă filetată; filet cu frecare mică (9) 2 bare de susținere a tubului (3) placă cu orificiu a cu diametrul = 2,0 sau 6,0 mm (10) tub asamblat (4) piulița b cu diametrul = 10mm (11) poziția arzătorului din
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Harvey și descoperind apoi și circulația sângelui. Iar în 1665 Robert Hooke și-a publicat "Micrographia". Folosind un microscop construit după o concepție proprie, Hooke a furnizat descrieri detaliate ale structurilor insectelor și plantelor și, remarcând micile compartimente dintr-o așchie de coaja de copac, a introdus noțiunea de „celulă”. Aceste descoperiri explică aprecierea de care s-a bucurat Leeuwenhoek, date fiind calitatea și extinderea observațiilor lui, excelentă tehnică și faptul că a urmat, intuitiv, metoda științifică riguroasă. În 1673, Leeuwenhoek
Antoni van Leeuwenhoek () [Corola-website/Science/304322_a_305651]
-
secolul al XX-lea. Și în prezent în Țările de Jos și Belgia, chibriturile sunt încă numite luciferi. Folosirea lor va dura puțin timp, căci în anul 1835 marchează data de naștere a primului chibrit cu fosfor, ce erau simple așchii de lemn la capătul cărora se aplica o bucățică de fosfor alb, un element toxic. Acesta se aprindeau de la sine când erau scoase din apă în aer, din care cauză era greu de folosit. Cam în același timp, Janos Irinyi
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
un crucifix, rozariul sau apă sfințită. Vampirii sunt în imposibilitatea de a merge pe un teren sacru cum ar fi biserică sau templul. Metodele de distrugere a vampirilor variază. În Rusia și statele baltice aceștia pot fi omorâți cu o așchie de lemn. Potentații vampiri pot fi omorâți adesea în inimă, deși în Rusia și Germania locul cel mai sensibil este gură, iar în nord-estul Siberiei stomacul. Decapitarea este metodă preferată în zonele germane și slave. Cu capul îngropat între picioare
Vampir (mitologie) () [Corola-website/Science/311439_a_312768]
-
de porc și vită (ficat, rinichi, plămâni), pastele făinoase, ouă (de preferat fierte), cereale, lapte, brânza și fructe (ocazional). Oasele reprezintă și ele o sursă favorabilă de calciu însă ele trebuie să fie de proveniență cabalină sau de vită, fără așchii și cu măduvă destulă. Hrana administrată trebuie să fie bine fiartă, pentru omogenizare, iar rația trebuie suplimentată în funcție de nivelul de activitate a câinelui. La puii de Ciobănesc Caucazian tainurile vor fi șapte la număr (la patru luni) scăzând treptat la
Ciobănesc caucazian () [Corola-website/Science/309530_a_310859]
-
de la sfârșitul neoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. Ipoteza prezenței hominizilor pe pământul românesc este sprijinită de unele descoperiri de pe Valea Dârjovului, unde s-au găsit de curând unelte de prund și așchii tăioase lucrate din cremene. La Dârjov s-au găsit și câteva toporașe de mână lucrate din bolovani de silex și cuarțit, prin tehnica de cioplire bifacială, caracteristică culturii abbevilliene. La mijlocul mileniului al VII-lea î.Hr. în SE Europei societatea omenească
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]