2,758 matches
-
siluete de grifoni din camera dânsei și-o desfășură peste el. În jurul patului nou, în smalț alb, scos din beci, cu tăblii și picioare metalice, ucenicele Carolina și Petruța distribuiră noptiera, cada, oala de noapte, papucii, un dulăpior burdușit cu așternuturi de schimb, 24 de cărți, un raft, 10 coli de hârtie. Declarațiile Bărbatului de Ceață și înflăcărarea putrezitelor îl îmbunară să amâne, pentru o vreme, întrebările privind situația sa. Îi era clar că madam Nicolici, în afară de profesoară de română și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu putem minimaliza nici că grija față de om a societății socialiste multilateral dezvoltate... - Cine minimalizează?! Nu putem minimaliza. 379 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI borcane de iaurt, Doru Sinistratul își dezobloni, în sfârșit, pleoapele. Uitîndu-se, năucit de lumină, jur-împrejurul așternutului său, nu descoperi decât o mulțime grozav de respectuoasă, felurită, strânsă ca la copcă, tăcută. Cam la fel de tăcută precum somnul primejdios, din care se dezîmplîntase și care îl înnodase la limbă și pe el. Și, într-adevăr, atunci, pe la ora
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pentru asta venisem și eu, se agăță nevasta de vorbele lui. - Adică pentru ce? - Parcă dumneata nu știi? Ai sau n-ai fată de măritat? Se lăsă o tăcere stânjenitoare. Muierea tot cu privirile pe lucrurile gospodarului. Socoti pe furiș așternuturile și pernele dolofane, cântări velintele și lucrurile din jur. N-o mințiseră cumetrele, oameni la locul lor, ce mai vorbă... - Cum s-ar zice, ai venit în petit? întrebă în cele din urmă gazda, cu voce stinsă. Meșterul se înseninase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în putere, aprig la vorbă, înverșunat la pahare. Jucau tot pe vine, cu sticlele-n mâini. Se ciuceau, lovindu-și carâmbii, strigau către nași și trăgeau dușcă după dușcă, să-și facă curaj înainte de masă. Femeile gospodăreau cu soacra la așternutul tacâmurilor. Aduseseră lămpi pe care le spânzuraseră prin pomi și legaseră câteva meșe puse cap la cap, acoperindu-le cu pânză. Scaune erau berechet. Stere cărase un butoi de vin, și nașul se îngrijise să-i spună de unde să târguiască
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
decât o durere ascuțită între coapse. Îi era rușine și glasul pețitoarei o supăra. Ar fi vrut să rămână singură cu maică-sa, să plângă în voie. De afară o chemau vocile rudelor înfierbîntate de vin. A gunoierului ieși cu așternutul mototolit. Mesenii o primiră cu strigăte de bucurie sălbatică. Vioristul luă bucata de pânză în arcuș și o juca deasupra capului. Femeile țipau întărîtate de vederea sângelui care rămăsese în mijlocul cârpei ca un bujor. - Zi! Zi! se aruncă Aglaia spre
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Câinii rodeau scândurile cotețelor, urlau repezindu-se spre gard, apoi iar se făcea liniște. Lina a născut aproape de Crăciun. Aglaia a chemat-o și pe-a lui Matei, că erau de-o vârstă și se pricepea la moșit. Au întins așternuturile, au fiert apă și au îngrijit-o. Nevasta cârciumarului s-a chinuit până la ziuă și a născut un băiat, o mână de carne, cu ochii lipiți, scâncind. Stere, ostenit de la drumurile lui, s-a sculat, a aprins lămpile și s-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
inimă. Pentru ea fură, s-o îmbrace. Da muierea, a dracului. Mai dă și pe de lături. Umblă Bozoncea orb după ginitori, să-i prindă și să-i scalde-n sânge, dar n-o prinde! Pică la casa ei, la așternut, noaptea, pe neașteptate, doar o dovedi-o. Dacă o să cadă starostele, tot de la Didina o să i se tragă... Sorbi câteva fumuri, cu sete. Paraschiv nu spunea nimic. - Altfel e băiat cumsecade. Cam iute, când îl șucărești. Așa că să nu-l
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nădușea. Ofta văduva-n plăceri. - Greu fără bărbat! - Greu, mie-mi spui? -îti plăcu, lele? - Îmi plăcu. Ostenea Gheorghe. Se ducea până afară. Îi dădea un ghiont lui Paraschiv, care se lungea pe unde apuca: - Fugi, puișorule, că se răcește așternutul! Se strecura zulitorul lxngă femeie, subțire ca trestia. Simțea tuta că nu mai este ăl bătrân. - Fugi d-acilea, muceo... O dată o răsturna ucenicul, că era vârlav, și-i mușca țâțele. Mielușică se făcea văduva. Paraschiv dărâma patul cu ea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ca trestia. Simțea tuta că nu mai este ăl bătrân. - Fugi d-acilea, muceo... O dată o răsturna ucenicul, că era vârlav, și-i mușca țâțele. Mielușică se făcea văduva. Paraschiv dărâma patul cu ea. - Maică Precistă! se închina femeia. În așternutul răposatului! Și-i mai da sfârcurile și-l aprindea. Spre ziuă o lăsa dezvelită, horăind. Îl scula pe Gheorghe. Se apucau să strângă cămășile, cearșafurile, plapuma și rufele din lada de zestre. Făceau două baloturi, le înnodau bine - văduva, moartă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
iei unu de pe stradă și să-l întrebi o dată, da știi, așa, la fix: "Ia spune, nenică, cu ce te-ai ales? Ce-ai făcut la viața (a? Ai strâns bani, ți-ai ridicat odăi, ți-ai adus muiere la așternut, ai copii, să fie la dumneata, da altceva?" - Adică ce? întrebă Nicu-Piele din colțul lui. - Așa, vreo nebunie, s-arunci într-o noapte cu banii pe fereastră, să nu-ți pese ce-o să fie a doua zi... - Oamenii-s urâți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scormonea cu limba și-l împungea. Se zbătea pungașul. Îl împletise cu crăcii ei lungi și-l murseca. N-a mai știut nimic apoi. Pe la trei, când se ridicase luna deasupra Cațaveiului din cerul spulberat, 1-a lăsat răpus între așternuturi. Afară, era o iță de lumină putredă, și vântul împrăștia zăpada din curte. În geamuri se clătina lumina ștearsă a nopții de iarnă. Gagica s-a ridicat într-un cot și 1-a privit. Caramangiul horăia doborât, gol, între perne
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Bozoncea. Luna îi lumina umerii puternici și juca pe preșuri. Îl ținea c-o mână pe Gheorghe, care gâfâia asudat. Încă se auzeau lăutarii și chiotul curvelor venind din urmă. - Aici erai, Paraschive? a întrebat starostele. Didina a căzut pe așternuturi. A înțeles cel tânăr. Stăpânul s-a întors către codoș: - Asta o fi muierea lui, Treanță, că tu mi -lai trimis la însurătoare. Și -la plesnit cu pumnul de -la pus jos. Paraschiv s-a dat doi pași înapoi, a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rufe, le umpleau cu apă fierbinte și își spălau copiii pe cap. După ce le frecau buricul cu untdelemn, îi înveleau în țoale, punîndu-i să se închine și să pupe icoanele cu margini de lemn în care mișunau cariile. Schimbau apoi așternuturile pline de petice și pernele dolofane. După asta, femeile goleau căldările și se primeneau. Aveau fuste albe și ciorapi de bumbac cum e rugina. Se legau cu panglici roșii luate de la încuietorile șifonierelor și își ungeau părul cu gaz. Erau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bine să dați, '-* Cum v-a zugrăvit zugravul. Dac-o fi bine, de bine să iasă, Dac-o fi rău, de rău să iasă, Dacă craiul de tobă cu dama de verde, Au cu gândul, au cu trupul, Cade la așternut pe drum de seară, Cu dar de bani și dragoste-n casă, Cu bucurie sau necaz, Așa să-mi spuneți, Cărțile mele... Așeză apoi cu mâinile ei frumoase pachetul de cărți, deasupra căruia făcu o cruce, și zise... - Pune un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
așa cum ar sta o apă coclită sub inima dumitale, ptiu, să dau la spate! Aruncă o carte peste umăr... că văd o damă de ghindă. Si nu e singură. Mai e cineva în preajma ei, fantele de tobă a căzut la așternut cu dama asta, care, vezi dumneata, are unul de suflet, uite-l colea! Și craiul numa-n daruri o ține, dar inima damei de ghindă tot la ăl de pică este. El nu știe. - Cine? întrebară muierile amândouă, zăpăcite. - Cine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tribunii lui Iancu, adesea cete întregi găzduiau peste noapte pe la noi, spre-a pleca înspre ziuă iar, fără ca honvezilor să li fi trecut prin minte ca să-i surprindă cândva. însă într-o noapte auzii împușcături pin vecini. Speriat, sar din așternut, ies afară și mă sui pe gard, ținîndu-mă de parii lui, astfel încît dominam cu privirea asupra unei părți din casele vecine. Văzui o casă încongiurată de honvezi și pe unii trântind cu paturile puștei în ușa casei, pentru a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tratarea diferitelor probleme. P...tură de simboluri „Antahkarana”, denumit... „Antahkarana celor 16 elemente” are un rol foarte important în eliminarea blocajelor energetice de orice fel, ap...rute la nivelul câmpurilor, chakrelor sau al meridianelor. Se întâlnește și sub formă de așternuturi imprimate, caz în care are aceleași utiliz...ri că și Antahkarana yang. P...tură de simboluri Antahkarana are și capacitatea de a elibera zonele congestionate atât energetic, cât și fizic, ca urmare a traumelor și accidentelor, aproape instantaneu eliminând senzația
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
este luat prizonier în timpul retragerii armatei napoleoniene. După o săptămână de foamete și de frig cumplit, el a înțeles... ...că și suferinta, și libertatea au o limită și că aceste limite sunt foarte apropiate; că omul care suferă din pricină că pe așternutul lui de petale de roză o petală s-a îndoit suferă exact la fel cum suferea și el acum, când dormea pe pământul gol și umed, răcindu-și o parte a trupului și încălzindu-și-o pe cealaltă; că atunci când
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fărmată, Să calce pe ea, o țineau în lanțuri, era bucluc mare. Casa lui Giurcă abia se mai vedea și ea, Ziceai că plutește, el o pusese în mijlocul văii, pe un Dâmbuleț și fie toamna, fie primăvara se pomenea Cu așternutul ud. „Uitați-vă, parcă e corabia lui Tata Noe, Iar o să-și caute străchinile pe sub pod, Că dacă nu vrea să se tragă și el în rând cu lumea, Acum să-i dăm cu sâc.” Giurcă fuma pe acoperiș și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu produce arta, În toată abondanța În toată frumusețea Suav decora bolta, pereții și intrarea, Extazia vederea și Încînta mirosul. Pe un tapet de iarbă cu flori presemănată Se desemna ridente și roza amoroasă Și candid’ iasomie, safranul, iacintul; Pe așternutul moale de iarbă ca mătasea Acante, lăcrămioare, voioase viorele, Odorifere plante broda talamul nunții. Atoatecreatorul, principiul frumuseței, A fost decoratorul cînd a plantat edenul.” Fantezia pune În descrierea acestui sanctuar al riturilor divine mai multă substanță decît În alte capitole
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
familiei primează. Conjugal, erosul este la el mereu lilial și virtuos. Patimile trupului nu sînt cuprinse În poem, erosul se oprește, prudent, la ușa iatacului. Chiar În Anatoliada, unde poetul vorbește de ritul Împreunării, fantezia părăsește cuplul primordial la marginile așternutului moale și Înmiresmat. CÎntul se sfîrșește, de altfel, cu elogiul (Încă un elogiu) al amorului conjugal. Este chemat acum bardul Albionei, Milton, să celebreze plăcerea instituționalizată, bucuria virtuților familiale: „Salută ca un vate amorul conjugal Cu care numai omul a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
deoarece le citește și recitește în întregime. Cu toate că ceva rămăsese necitit, acea scrisoare de la Cristina, dar nu reprezenta interes pentru el așa că nici măcar nu o atinse. Acum aștepta un răspuns, răspuns ce îi captivă întreaga energie. Se lasă ușor în așternutul rece... Telefonul sună. Cu rapiditatea unui struț urmărit de un prădător răspunse: Alo? Fiecare pentru el și Dumnezeu pentru toți! Se auzi o voce artificial de languroasă care continuă: Tărgul va fi gata cănd ești și tu gata. Acum! Vino
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
a lui Gavriel iar secundară era cea în care se găsea Moartea și noul său partener teribili de plictisiți de scena ce le-o oferea Gavriel. În afară de asta clepsidra timpului acum un trup din care săngele se scurgea lăsănd în așternuturi doar materie, sugeră că timpul acordat schimbării era pe sfărșite. Moartea sau Griul și noul Gavriel își zămbiră iar printr-un acord mutual uniră partea de lumină cu cea de întuneric și împinseră cu o putere aproape brutal sufletul lui
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
el după tine. — Și asta numai pentru că ai o monedă de argint ? — Nu pentru că am eu, ci pentru că el n-are... Hai mai bine pe hol, să tragem o țigară. Dacă te uiți prin fum, se vede altfel. Cosmina netezi așternutul sub degetele desfăcute. — Vorbește ciudat... spuse. — Vorbește după cum trăiește, spuse Pantelimon, băgând moneda în buzunar și scotocindu-se după pachetul cu țigări. E încă la început și la început a fost verbul... — Dar gerunziul ăsta... — Tot ce are e un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Și atunci o întoarse cu spatele, strângându-i ceafa ca într-o menghină. Și, ca să înțeleagă ce vrea, îi trase un ghiont, încât femeia se încovoie, căzând în genunchi. O îmbrânci până pe marginea patului și o lipi cu fața de așternut. Îi ridică rochia peste coapse, îi smulse chiloții și îi aruncă într-un colț. — Ce faci ? strigă ea, privind fața îngrozită a fratelui ei. Ne vede, oprește-te ! — Ne vede ? scrâșni el. Acu’ ți-o fi și rușine. Să ne
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]