3,265 matches
-
am ridicat din pat și mi-am luat o foaie de hârtie și un creion. Poezia a răsărit fără veste peste cursurile mele prăfuite, izvorând probabil din șiragul de mărgele din sâmburi de piersică pe care-i înșirasem pe o ață într-o după-amiază de duminică. Poezia a fost primul pumn zdravăn în învelișul gros al lumii acesteia amorfe. Descoperisem că orice, oricât de urât și de trist ar fi fost, putea fi aruncat într-o zeamă caldă și primitoare peste
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
am prins-o mergind cu un tip la chef <victor37>: mie îmi spusese că se duce cu ma-sa la țară, în secuime <victor37>: ceasul rău, m-am întîlnit cu ma-sa, mergea la lucru <maya32>: <victor37>: m-am dus ață la ea. Se pregătise de chef, purta doar un sal negru, de mătase. Era în doliu... <victor37>: cînd m-a văzut, au apucat-o pandaliile. Mi-a zis să ies din casa ei <maya32>: chiar așa? <victor37>: cred că i-
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
la handbal, unde eleganța mișcărilor sale devenise principalul spectacol săptămînal al multora dintre colegele sale. „astea îl mănîncă din ochi pe Victor”, spunea deseori mama și avea grijă să-i strecoare lui Victor în buzunare cîte un fir roșu de ață, ca nu cumva să-l deoache cineva pe fiul ei preferat... Un moment de extremă tensiune s-a instalat în toate sufletele noastre, ale celor care eram sateliții lui Victor, cînd fratele meu mai mare a trebuit totuși să-și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
hispanic din Manhattan, unde a locuit din 1985 pîn( (n 1990. Mediu (nchis (i populă(ie inaccesibil( Observa(ia direct( (i sistematic( ((i afl( terenul cu predilec(ie (n mediile (nchise, secrete, susceptibile de disimulare sau care se consider( amenin(ațe sau desconsiderate. Paradoxal, acestea sînt situa(iile care, (n principiu, nu admit martori (i sînt cele mai fructuoase pentru observa(ie (n condi(iile (n care ea se exerseaz( f(r( (tirea sau complicitatea mediului social studiat. Astfel, mediile definite
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
1989 (i 1996] asupra lumii boxerilor negri din Chicago. Observarea clasei muncitore(ți engleze În timp ce, (n mijlocul anilor '60, Anglia cunoștea grave dificult((i economice (i tradi(ia de lupt( (i modul de via(( al clasei muncitoare p(reau amenin(ațe, Universitatea din Birmingham din (ara Galilor a fost locul unui proiect de cercetare (i educație foarte novator. Richard Hoggart, profesor de literatur( englez( contemporan( (i autorul unei etnografii autobiografice sub titlul Cultură s(r(ciei creaz( un centru de studii
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
unui grup constituie formă principal( de interac(iune, cercet(torul trebuie s( lase inclinațiile să acționeze. Whyte a centrat studiul s(u asupra unui personaj, Doc, care a devenit interlocutorul (i actorul omniprezent al studiului. La fel, Liebow se va ață(a de Tally cu care va (mp(r(i o mare parte din via(a sa, care va deveni (i tema lucr(rîi. Ace(ți doi observatori au p(r(sit mediile de observa(ie cînd au considerat c( anchetă
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
un num(r (i, (n final, înscrie mi(carea lor în plan. E(antionarea timpului, locului (i a persoanelor Whyte (i Liebow n-au c(utat s( observe un grup ales (n func(ie de reprezentativitatea să, ci au fost ață(a(i de persoanele pe care le-au (ntîlnit (i cu care au (nnodat leg(turi permanente. Familiaritatea cu acest grup (i adesea timpul petrecut cu membrii s(i le-au format convingerea c( acesta era o organiza(ie social
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Blau, 1963 (i Dodier, 1993], (ntreprinderi [Dalton, 1959], spitale [Peneff, 1993]. • Rela(îi anterioare cu mediul de observa(ie Lu(m, măi (ntîi, cazul mediului cu care studentul sau cercet(torul sînt foarte familiari: institu(ia (colar(. Observatorul este adesea ață(at, (n diverse grade, de Universitate. Lumea social( de care el este foarte apropiat este acea a (colii (i a studiului. El poate astfel s( considere c( observarea unui peisaj (colar corespunde proprii sale experien(e sociale (i c( el
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Cercet(torul este de cele mai multe ori mai (n vîrst( decît studen(îi (i mai țin(r decît profesorii. Statutul s(u (ntr-un mediu atît de atent la ierarhie, diplome (i titluri, este incert. El este un superior pentru c( este ață(at pe ling( Universitate? Un simplu student? Un privilegiat care predă puțin sau deloc (i ((i petrece timpul privindu-și colegii la munc(? Care sînt raporturile lui cu administra(ia? Familiaritatea observatorului cu institu(ia (i faciliteaz( accesul, dar ridic
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pe care o va avea (n aten(ie, cele pe care Erving Goffman le numea backstages, culise [Goffman, 1959]. El va fi martorul ac(iunilor determinante pentru func(ionarea activit((îi principale (i va asculta spusele care nu sînt pronun(ațe (n public. Jean Peneff [1992] s-a hotărît să observe serviciul de urgen(( al unui mare spital din Vest. Activitatea acestei institu(îi nu (nceteaz( niciodat(, chiar dac( ea cunoa(te ritmuri diferite (n func(ie de fluxul de bolnavi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
camera în care dormise Felix și începu să scotocească, trăgând toate sertarele dulapului și ale toaletei și nemaiînchizînd nici unul. Scoase o rochie de tul cu multe G. Călinescu volane și o aruncă pe brațul tânărului, mănuși de piele și de ață lungi până la coate, sticluțe, gheme, o perniță de ace și alte nimicuri, dîndu-le pe toate acestuia. Apoi îi făcu semn să o urmeze. Ajungând în capătul scării, începu să coboare cu o repeziciune de pisică, abia urmată de Felix. Din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ei fără nici un regret, și mai degrabă arunca o rochie la gunoi, decât s-o repare. Felix venea supus și pre-gustînd voluptatea apropierii. Otilia îl trăgea spre ea cu o dulce violență, țâțâia din gură nemulțumită, atârna un fir de ață în gura lui Felix, ca să nu uite (superstiție pe care o cultiva mult), și apoi cosea nasturele, în vreme ce Felix îi sorbea parfumul părului ei risipit sub chiar obrajii lui. De la o vreme, nasturii, fiind cusuți prea solid, nu mai cădeau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
apărător dezinteresat, devotat, pe soțul tău, pe tatăl fiului tău. Pe cine altcineva poți conta? Iubita ta mamă, și soacră mie, vinde tot ce are în casă, vrea să petreacă și să nu mai rămână și altuia un capăt de ață. Socru-meu abia ți-a dat baraca asta, ca să ne asigurăm un adăpost, sub demnitatea ta. Dar n-avea grijă, nu cer decât un pic de iubire, și las' că-ți realizez eu toate dorințele tale. Rudele? Îți dau voie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
trebuie să ai bani. Titi: Nu mai joc, m-am plictisit, mă duc mai bine să mă legăn. Aglae: Olimpia, și tu, Aurica, să fiți cu ochii în patru, să nu ia cineva vreo hârtie, vreun lucru, nici un cap de ață, aici eu răspund, ca unica rudă mai de aproape. Vasiliad: Toate îngrijirile, în caz de astea, de apoplexii, de tromboze, le găsesc inutile. Mai devreme sau mai târziu, bolnavul tot moare. E numai o supărare pentru familie, afară de cazul când
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
până la refuz, cât mai jos pe șolduri, pentru a nu-i aluneca slipul roșu, de atlaz, pe drum. De data aceasta, îndepărtat fiind de obiectele metalice, pendulul se porni să alerge pe suprafața hărții voios ca un caniș. Repezindu-se ață deasupra Uliței Vergului. În jurul căreia execută 17 cercuri armonioase, de la stânga spre dreapta. Iar când se plictisi de atâta învîrtit, vârful de alamă ciocăni, într-un anumit punct, de trei ori, hârtia, ca un arătător. 323 CEI ȘAPTE REGI AI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
erau doar trei dintre paragrafele în care Moise transcrisese inter- 361 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Se scurseră aproape în întregime și cele două săptămâni de pensiune și literatură, situate în mijlocul lunii aprilie. Într-o joi, 21 aprilie, întorcîndu-se ață de la liceu, sărind și peste vermut, parcurse în goană Stoian Militaru, să mănânce, să facă un duș, să se apuce mai iute de temele acelea ciudate, de poezie. În hol, Nicoloaica, răvășită și târnosită prin plâns, îi aținu calea. Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că nu mai era înveșmîntat în pijamaua sa băiețească. Ci, dimpotrivă, apărea înspumat într-un cămășoi alb de noapte, prelung și străveziu, recomandabil numai muierilor cu forme atât de năpraznice, de ți-ar fi furat, ca pe-un crâmpei de ață, mințile. Doru nu avea 390 DANIEL BĂNULESCU plastic, o carcasă infectă de frigider, un balansoar întrebuințînd drept scăunel o anvelopă. Zbură, mângâie și pluti până duminică, 24 aprilie, noaptea târziu, când literele scrisoricii începură să se stingă tot mai mult
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cărase cu Grigore nuiele și împletiseră împreună un șopru deasupra ușii. Acolo se tolăneau vara dinii la umbră și beau căruțașii. Mai cumpără un petromax, tot pe băutură, de la un mușteriu cu nărav, și seara lumina lui trăgea oamenii ca ața. Cu timpul învățară și șoferii drumul cârciumii. Ăștia aveau bani și nu se uitau. Vestea că a deschis unul prăvălie în gura gropii se lăți. Aflară și oltenii de cărau zarzavat în mahalalele vecine. Stere ținea țuică bună, beai și-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
chemase rudele de la Obor, o liotă de oameni cu copii și cumnați, veniți cu nevestele, firi iabrașe, se vedea bine, toți meșteri, duși pe la ospețe, gătiți, încălțați în cizme, cu fețele pline și roșii, să le tai cu firul de ață: finul Tache, un munte de om, cam zbanghiu la privire, cu a lui, o muiere puțină, roșcovană, ce bea binișor, la umăr cu bărbatul; cuscrul Vasile, rotar, voinic și ăsta, văduv cu doi copii, de față; nenea Ghiță Bîlcu, albit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vânătă. Peste capul lor trecură muștele, o pânză de bîzani, albaștri și grași cât greierii. Aerul suna sub lamele aripilor. 50 - Cu suriul știi să dai? mai întrebă Stăpânul cu glas răgușit, și o clipă cercelul de argint, legat cu ață roșie de ureche, sclipi în lumina focului. Avea niște ochi mohorîți'și blânzi, mai negri și mai adânci. Era spătos și pe obrazul muncit, stflcit în bătăi, nu se citea nimic. Mișca greu palmele mari și cu degetele își aruncă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și tinerețile. Firmele erau neschimbate. Le bătea vântul. Lumea, forfotă. Abia te mișcai, parcă ieri plecase de la jupân. Vânzătorii te trăgeau de mânecă, îți împuiau auzul, strigîndu-și mărfurile. Găseai ce voiai și ce nu voiai: lână, sobe, putini, mosorele de ață, rafie, panglici, sfoară, parchet de pus pe jos, preșuri și covoare cu desene. A zărit de departe placa de sticlă, scrisă cu litere mari, albe: PANDELE VASILIU, VINURI, GRĂTAR, BUCĂTĂRIE TRANSILVĂNEASCĂ Ca totdeauna, prăvălia era plină. Aici se făceau afacerile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
verzi, iuti și parfumați. Sorbind adânc din lingura lată, se scutura de plăcere. 95 - Bună? îl întreba. - Bună, mormăia. Când golea farfuria, cerea iar: - Mai dă-mi! Îi aducea încă o porție. Apuca feliile de mămăligă tăiate cu firul de ață, sufla în fiertură și mesteca rar. Lina pregătea sosurile în farfurii adânci. Îl aștepta să șteargă urmele de pe marginile tacâmurilor, gonea câinii pripășiți la picioarele cârciumarului și strângea masa. Stere se mai închina o dată, de mulțumire, apoi deschidea ușile cele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aleasă. Oamenii ședeau cu capetele plecate, ascultau vorbele preotului celui mic și la urmă s-au închinat cu evlavie. Până iarna au terminat biserica. Salahorii ridicaseră schelele pe măsură ce creșteau zidurile.Cărămizile se îmbucau una în alta, inginerii cercetau cu o ață întinsă între două cuie și cu un ochean de lemn, care avea o geană de apă. Dacă zidul nu era drept, ochiul acela se tulbura, fărâmau și o luau de la capăt. Lucrul mersese greu la început. Venise luna lui cuptor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și demâncarea. Duminică au ieșit la târg, în piață, să vadă ce e de făcut. Nicu-Piele a scos șmecheriile lui din nădragi. Drept în mijlocul precupeților s-a oprit: - Care iei mașina, mașina?! Pentru bătrâne și soacre mari! Mașina de băgat ața în ac, un leu, un leu! Și învîrtea între degete o sârmă răsucită și o ață. Asta era momeala. Se apropiau lelițele și cîrțanii. Se zgâiau la degetele lui. Oacă le umbla prin chimire. Tot au mai scos câte ceva, mărunțiș
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a scos șmecheriile lui din nădragi. Drept în mijlocul precupeților s-a oprit: - Care iei mașina, mașina?! Pentru bătrâne și soacre mari! Mașina de băgat ața în ac, un leu, un leu! Și învîrtea între degete o sârmă răsucită și o ață. Asta era momeala. Se apropiau lelițele și cîrțanii. Se zgâiau la degetele lui. Oacă le umbla prin chimire. Tot au mai scos câte ceva, mărunțiș, acolo. Au tras cu urechea, au privit în dreapta și-n stânga. Oameni cu bani. Numai grânari
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]