1,435 matches
-
din 1122 pînă în 1151, prieten și principal sfătuitor al lui Ludovic al VI-lea, tutore al lui Ludovic al VII-lea, Suger devine regent al regatului (din 1147 pînă în 1149), cînd Ludovic al VII-lea pleacă în cruciadă; abația de la Saint-Denis, care este necropola regală, adăpostește însemnele regalității coroana, *flamura -, iar călugării săi, începînd cu Suger însuși care scrie Viața lui Ludovic al VI-lea cel Gros, redactează istoria oficială a regilor Franței. În sfîrșit, este epoca în care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și de ceilalți episcopi, proclamat rege..." Richer, Histoire de France (ed.și trad. R. Latouche, Paris, Belles Lettres, 1964, II, p. 159-163). Acest discurs provine din Istoria Franței scrisă în limba latină, între 991 și 998, de un călugăr de la abația Saint-Rémi din Reims, Richer, pentru a continua Analele care, începute la Reims în secolul al IX-lea de arhiepiscopul Hincmar, se opreau în anul 882. Istoria lui Richer acoperă perioada 882-995. Ea este deosebit de vie și instructivă pentru perioada contemporană
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în alte părți, societatea feudală nu poate fi concepută fără Biserică, ce provine din ea și în același timp o transformă profund. În secolul al X-lea, Biserica se feudalizase. Mari proprietari de pămînturi și deținători de castele, episcopii și abații erau seniori feudali. În această calitate, puterile laice, considerînd nu doar bunurile ci și funcțiile ecleziastice ca pe niște fiefuri, controlau numirile în Biserică și aceasta la toate nivelele. Împărații îi alegeau pe papi. În regate, regele și marii prinți
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
peceților noastre. Făcut în anul Domnului 1248, în luna noiembrie". Trad. M. Bloch, in: G. Duby, L'Économie rurale et la Vie des campagnes dans l'Occident médiéval, Paris, Aubier, 1962, p.747-748. Acest document este o cartă provenită din abația de la Saint-Denis. Cartele constituie, alături de cronici și de alte texte narative, esențialul izvoarelor medievale. Acestea se supun în compoziția lor unor reguli imuabile, avînd la început o invocație pioasă și un salut adresat destinatarilor, urmate de o expunere de motive
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din secolul al XIII-lea, deci foarte apropiată, păstrată la Paris, la Arhivele Naționale (LL 1157, fol. 493). Acest act dă o descriere precisă a sarcinilor care apasă pe țăranii șerbi, numiți oamenii domeniului sau mananți, depinzînd de o mare abație: formariaj, șevaj, mînă-moartă. Actul descrie și anumite consecințe ale acestei stări de dependență: interdicția de a se căsători în afara grupului de șerbi sub pedeapsa cu excomunicarea. În legătură cu eliberarea însăși se pot face două constatări: pe de o parte, libertatea acordată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
compune din două părți: învățămintele și virtuțile lui Ludovic cel Sfînt; faptele sale de arme împreună cu povestirea cruciadei. Lucrarea nu a avut o audiență prea mare în Evul Mediu: pe atunci se prefera consultarea istoriei oficiale a domniei, scrisă la abația de la Saint-Denis. Din cele două manuscrise originale manuscrisul oferit lui Ludovic al X-lea și cel al lui Joinville însuși mai există, pentru primul, o copie executată către 1350 (Biblioteca Națională, ms. francez 13568), și, pentru cel de-al doilea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
treia. Întărirea autorității regelui se traduce și printr-un mai bun control al societății. Prin concordatul de la Bologna (1516), Francisc I și-a asigurat supravegherea clerului. Într-adevăr, de acum regele Franței face numirile în funcțiile importante, adică episcopate și abații, papa rezervîndu-și *investitura spirituală sau canonică. Regele dispune astfel de mijloacele de a-l recompesa pe cutare supus sau cutare familie pe care vrea să și-o apropie. Nobilimea continuă să se definească nu atît pe criterii de drept, cît
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
renaștere religioasă. Două opere sînt la originea jansenismului: în 1640, în Augustinus, operă postumă a episcopului Jansenius, acesta susține un *augustinism radical și ideile lui sînt răspîndite în Franța de prietenul său, abatele de Saint-Cyran și adoptate de călugărițele din abația de la Port-Royal; în 1643, Despre comuniunea frecventă de Antoine Arnauld, discipol al lui Saint-Cyran și frate al maicii Angelica, stareța de la Port-Royal, opune moralei relaxate a iezuiților o morală austeră și exigentă fondată pe ideile lui Jansenius. În 1653, papa
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cucerirea Ierusalimului Către 1100 Cîntecul lui Roland 1100 Înființarea regatului latin din Ierusalim Începutul literaturii de curte Sec. XI Mori de postav, de fier, de cînepă 1112 Revolta comunală din Laon 1115 Fundarea așezămîntului Clairvaux de către Sf. Bernard 1144 Sfințirea abației de la Saint-Denis 1145-1155 Portalul regal din Chartres 1147-1148 Cruciada a II-a 1152 Alienor de Acvitania se desparte de Ludovic al VII-lea și se căsătorește cu Henric Plantagenetul 1154-1189 Henric Plantagenetul, rege al Angliei 1155-1190 Frederic Barbarossa, împărat 1163
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
soție”, spune el. Pentru a-i mai trece dorul, ministrul poartă în permanență o fotografie cu soția, realizată în noiembrie 2005. Stiloul. „Am semnat aderarea cu el” Ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană s-a desfășurat la Abația Neumünster din Luxemburg, iar din partea României au semnat președintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, eu, ca ministru al Afacerilor Externe, și negociatorul-șef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban. Vă dați seama că țin enorm la acest stilou - spune ministrul. Sfatul lui
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]