1,587 matches
-
pe la 1760-1761 o biserică de zid, simplă, dar solidă. Aceasta este biserica al cărei hram se sărbătorește la 9 martie, dar și de Duminica tuturor sfinților (prima după Rusalii). Ca arhitectură, biserica este în formă de cruce (treflată) cu trei abside, din care una pentru altar. Absidia din dreapta (dinspre miazăzi), ca de altfel, tot peretele sudic sunt situate pe trotuarul străzii General Berthelot, datorită lucrărilor de aliniere și sistematizare executate cu timpul în această zonă. Interiorul este împărțit tradițional în: pridvor
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
factură gotică, este obișnuită la bisericile din Moldova. Rama exterioară este în formă de tornadă. Ea a fost refăcută în secolul al XIX lea. Invelitoarea este din olane prinse cu mortar direct pe zid. Numai altarul este învelit cu tablă. Absida altarului este semicirculară în interior și nu are corespondent identic la exterior. Între pronaos și naos există o arcadă susținută de doi pilaștri. Pictura interioară, veche, executată în tempera, este în stilul renașterii, autorii fiind necunoscuț i. Catapeteasma = restaurată în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
comunei Bucium. Cu timpul, s-au ridicat mai multe construcții în jurul bisericii, sub formă de pavilioane, în care funcționează în prezent Spitalul de Psihiatrie. Arhitectura bisericii este tradițională, cu unele particularități. Astfel, planul este în formă de cruce (treflat), dar absidele au la exterior formă trapezoidală. Construcția este din piatră și cărămidă, iar învelitoarea este din tablă. Are două cupole, conturate la cornișă ca și pridvorul și absidele cu linii duble. Pereții au la partea superioară două șiruri de ocnițe din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
tradițională, cu unele particularități. Astfel, planul este în formă de cruce (treflat), dar absidele au la exterior formă trapezoidală. Construcția este din piatră și cărămidă, iar învelitoarea este din tablă. Are două cupole, conturate la cornișă ca și pridvorul și absidele cu linii duble. Pereții au la partea superioară două șiruri de ocnițe din zidărie și unul realizat din tencuială. Și turlele, poligoanele, au ocnițe duble. Absida altarului are la exterior formă pentagonală și este prevăzută cu două ferestre. Înspre miazăzi
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
învelitoarea este din tablă. Are două cupole, conturate la cornișă ca și pridvorul și absidele cu linii duble. Pereții au la partea superioară două șiruri de ocnițe din zidărie și unul realizat din tencuială. Și turlele, poligoanele, au ocnițe duble. Absida altarului are la exterior formă pentagonală și este prevăzută cu două ferestre. Înspre miazăzi, altarul are o ieșire spre exterior, printr-o ușă. Spre răsărit are un contrafort care îi asigură stabilitatea. În interior, pictura murală reprezintă chipuri de sfinți
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
zidire în etape explică și faptul că naosul și altarul sunt zidite din piatră, iar pronaosul este din cărămidă, pe fundație de piatră. Tot mai târziu este construit și pridvorul, tot din cărămidă. Construcția este în formă de navă, având absida altarului semicirculară și, după cum s-a înțeles și din cele expuse mai sus, azi este compartimentată tradițional în altar, naos, pronaos și pridvor. Între pronaos și naos nu există perete despărțitor, ci numai o arcadă sprijinită pe pereții laterali. Patru
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
expuse mai sus, azi este compartimentată tradițional în altar, naos, pronaos și pridvor. Între pronaos și naos nu există perete despărțitor, ci numai o arcadă sprijinită pe pereții laterali. Patru ferestre laterale (câte două pe fiecare latură) și una pe absida altarului luminează interiorul. Toate ferestrele au gratii din fier forjat. La interior, pereții nu au ornamentații arhitecturale. Altarul are o ușă a proscomidiei și o ușă care comunică cu exteriorul, pe peretele dinspre miazăzi. Plafonul nu este boltit. Este un
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
florale. În exterior, pereții clădirii nu au ornamentații arhitecturale, în afară de liniatura profilelor de la cornișă și unele ieșituri din câmpul fațadei, formând panouri. Deasupra ușii de la intrare se află icoana în ulei a hramului (sfântul Ștefan) amplasată într-o ni șă. Absida altarului este sprijinită la exterior de un contrafort masiv, care pe o plăcuță de marmură are înscrise numele donatorilor: Gheorghe și Aglaia Matei Iași cu fiii lor: Gheorghe, Osvald, Mariana și (+) Olimpia 1970 -Paroh: Pr. Sandu Ion. Turnul de clopotniță
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ale pronaosului au câte o imensă pictură murală reprezentând scene biblice. Catapeteasma și amvonul sunt sculptate în stil baroc și vopsite în bronz auriu. Pereții și bolțile sunt pictate de N. Roteanu. Stranele, pe ambele laturi ale naosului, precum și în absidele laterale, sunt bogat sculptate. În naos se află două candelabre mari și unul în pronaos. Privind exteriorul, remarcăm turnul octogonal așezat pe pronaos, având console sub atic, care parcă îi susțin acoperișul. Sub aceste console se află un șir de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
are învelitoare din tablă. Cel de-al doilea hram (Sf. Ilie) i s-a dat în amintirea bisericii din strada V. Alecsandri, demolată în anul 1954, care îi era filială. Ferestrele sunt așezate pe laturile mari ale naosului și la abside. Alipit de altar, în partea de miazăzi a acestuia, se află Veșmântarul, care are sub el o gropniță. Biserica Talpalari este ilustrativă pentru arhitectură moldovenească din epoca în care a fost înălț ată, aflată în căutare de formule noi, originale
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
iar câmpurile dintre icoane și dintre registre sunt împodobite cu ornamente frumos sculptate în lemn. Ușa de intrare, ca și ferestrele, au niște ancadramente împodobite cu motive florale sculptate în piatră. Clădirea are ferestre atât la pronaos cât și la absidele naosului. Altarul are o fereastră spre răsărit (la absidă), iar pe peretele dinspre apus al clădirii există două ferestre de dimensiuni ceva mai mici. Ușa de intrare în biserică se află pe peretele dinspre miazăzi. Fațada este împodobită cu pilaștri
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu ornamente frumos sculptate în lemn. Ușa de intrare, ca și ferestrele, au niște ancadramente împodobite cu motive florale sculptate în piatră. Clădirea are ferestre atât la pronaos cât și la absidele naosului. Altarul are o fereastră spre răsărit (la absidă), iar pe peretele dinspre apus al clădirii există două ferestre de dimensiuni ceva mai mici. Ușa de intrare în biserică se află pe peretele dinspre miazăzi. Fațada este împodobită cu pilaștri care au bazele și capitelurile în stil neodoric și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de cruce (treflat) cu pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are două intrări și câte o fereastră pe laturi. Între pronaos și naos se află două coloane poligonale care susțin arcade. Pronaosul are câte două ferestre de fiecare latură, iar absidele naosului au câte trei ferestre. Cu privire la ornamentația interioară, atât în pridvor cât și în pronaos și naos sunt decorate cu torsade (ca și la exterior), având din loc în loc rozete și discuri mici. Din informațiile ce se dețin, se știe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
zidărie de cărămidă și tencuite. Are învelitoare din tablă. Intrarea se face printr-o ușă sculptată pe ambele fețe, care se află pe peretele dinspre apus al pridvorului. Clădirea are ferestre pe pereții laterali, corespunzând pridvorului, pronaosului și naosului, iar absida altarului are o fereastră orientată spre răsărit. Altarul are pe peretele dinspre miazăzi o ieșire în exterior, cu care corespunde printr-un sas pe grosimea zidului. Turla de clopotniță se află pe pronaos și în plan are formă pătrată. Pronaosul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Pridvor, pronaos, naos și altar, dar, între pronaos și naos nu există perete despărțitor, ci numai o arcadă care simbolizează separarea. Turnul cu clopote se află deasupra pronaosului. Pridvorul și pronaosul au ferestrele laterale, construite simplu. Pridvorul este mai recent. Absidele laterale ale naosului nu apar la exterior de formă semicirculară, zidurile având muchii drepte. Pe ieșindurile de pe linia fațadei se află câte o fereastră construită simplu. Tot o singură fereastră luminează și absidia altarului. Zidurile laterale sunt prinse în ancore
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Tavanul prezintă trei bolte, din care, una pe pronaos și două pe naos. Catapeteasma, înaltă, este sculptată și vopsită în bronz auriu. Pronaosul are câte o fereastră pe cele două laturi, naosul are două, iar o fereastră se află pe absida altarului. Turnul cu clopote este așezat pe pronaos. Alipit peretelui dinspre miazăzi al altarului se află un veșmântar, cu acces atât din altar, cât și din exterior. În curte, înspre miazănoapte, se aflau ni ște pietre funerare. Una din ele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Zlataust" din Iași, pe care loc a fost o biserică mică de lemn, pe temelie înaltă de piatră, care era făcută de Ștefan Vodă Tomșa...". Construcția este executată după planul bisericilor moldovenești, cu pridvor, pronaos, naos și altar. Altarul are absidă semicirculară la interior, dar poligonală la exterior, având șapte laturi. Altarul are o singură fereastră, spre răsărit. Naosul și pronaosul au bolte semisferice și baza simpu profilată. Arcada care desparte pronaosul de naos este foarte lată, presupunându-se că despărțirea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
slujbe s-au ținut Într-o capelă din lemn, de același slujitor al altarului, prea cucernicul părinte Petru Vulpe, care veghea neobosit la bunul mers al lucrărilor. Arhitectura bisericii este În formă de cruce, prevăzută cu trei turnuri și două abside, după un proiect conceput de arhitect Daniel Târâlă și inginer George Enachi. Pictura de interior este În stil neobizantin, executată de pictorul vasluian Ilie Caliniuc, iar catapeteasma este construită din lemn de stejar sculptat, cu pictura executată În mozaic. Iată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
56-65; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 113-139; George, Sfârșitul, II, 353-358; Negrici, Figura, 55-89; Nițescu, Poeți, 72-102; Raicu, Practica scrisului, 315-317; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 197-215; Simion, Scriitori, I (1978), 164-210; Alboiu, Un poet, 99-101; Băileșteanu, Abside, 196-274; Grigurcu, Poeți, 311-315; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 124-137; Ruja, Valori, 96-104; Cândroveanu, Poeți, 150-155; Cristea, Faptul, 88-91; Doinaș, Lectura, 193-202; Lit. rom. cont., I, 561-565; Ion Pop, Nichita Stănescu. Spațiul și măștile poeziei, București, 1980; Sângeorzan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Edit, Iași, 2006. Bădărău, George, Postmodernismul românesc, Editura Institutul European, Iași, 2007. Bădărău, George, Neomodernismul românesc, Editura Institutul European, Iași, 2007. Bădărău, George, Suprarealismul românesc în context european, Editura Feed Back, Iași, 2008. Băileșteanu, Fănuș, Poeta ludens. Nichita Stănescu, în Abside, Editura Eminescu, București, 1979. Băileșteanu, Fănuș, Reflecții. Prozatori români contemporani, Editura Cartea Românească, București, 1980. Bălan, Ion Dodu, Octavian Goga, Editura Minerva, București, 1975. Bălu, Ioan, Marin Preda, Editura Albatros, București, 1976. Beșteliu, M., Al. Macedonski și complexul modernității, Editura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
încă e frig afară și de mai multe ori această dată cade în postul mare, iar oamenii nu puteau petrece în mod corespunzător. Schimbarea s-a putut face desigur cu aprobarea Mitropoliei de la Iași. Biserica are formă dreptunghiulară cu o absidă în partea de răsărit pentru altar. Zidurile sunt întărite cu contraforți, câte trei pe fiecare din cele două laturi mari, doi pe absida altarului și unul mic pe peretele pronaosului la apus. Pe sfintele uși sunt pictați cei patru evangheliști
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Schimbarea s-a putut face desigur cu aprobarea Mitropoliei de la Iași. Biserica are formă dreptunghiulară cu o absidă în partea de răsărit pentru altar. Zidurile sunt întărite cu contraforți, câte trei pe fiecare din cele două laturi mari, doi pe absida altarului și unul mic pe peretele pronaosului la apus. Pe sfintele uși sunt pictați cei patru evangheliști. între 1994 și 1996 a fost mărită biserica prin mărirea pronaosului. Pronaosul nou adăugat se ridică la aproximativ trei sferturi din înălțimea vechii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Călinescu, Literatura, 142-148; Drăgan, Reacții, 267-269; Poantă, Modalități, 50-56; Petroveanu, Traiectorii, 225-231; Cristea, Un an, 120-123; Barbu, O ist., 105-108; Negoițescu, Engrame, 86-90; Piru, Poezia, II, 44-47; Zalis, Tensiuni, 209-215; Alexiu, Ideografii, 143-146; Poantă, Radiografii, I, 142-146, II, 30-37; Băileșteanu, Abside, 87-128; Grigurcu, Poeți, 162-172; Ruja, Valori, 85-87; Vasile Rebreanu, Miron Scorobete, Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx, I, Cluj-Napoca, 1979, 267-273; Nicolae Manolescu, Nordul și sudul poeziei, RL, 1980, 34; Cândroveanu, Poeți, 141-146; Lit. rom. cont., I, 443-447; Simuț, Diferența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
să vadă pentru noi zidul cetăților "antice": "...eu privesc și tot privesc / La vo piatră ce însamnă a istoriei hotară." Între toate, pentru "scaldul" eminescian emană o magie aparte, zidul Sarmisegetuzei. Nu știi ce vezi zid sau proiecție magică de abside pentru că nu știm cine privește: teama din ochii lui Traian de sub zidurile cetății? Sau e poetul care o vede "pentru întâia dată" prin părul lui Odin "ca o coroană mândră" (Odin și poetul). * Imaginarul eminescian din marile "poeme cosmologice" (Memento
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
noianului" originar: Deasupra vedea stele și dedesuptu-i stele, El zboară fără preget ca tunetul rănit; În sus, în dreapta, -n stânga lanurile de stele Dispar. El cade, -un astru in haos azvârlit." (Povestea magului ...) Detaliul trădează o "gândire arhitectonică" dedaliană: de la abside care par sprijinite doar pe aer "stânce arcuite în gigantice portale", "înalte albastre hale" -, colonade și ferestre sculptate în "stânce" ("bolte săpate-n granit"), dar adesea sunt doar cadre goale "de cugetări castele" prin care hăuie vidul, precum în viziunile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]