2,198 matches
-
oprire, se vor îndeplini la început obligațiile și se vor realiza mânuirile specifice opririi: * se asigură ca manevra este permisă și posibilă; * se semnalizează dreapta respectând distanța (sau timpul) de semnalizare; * se reduce viteza prin eliberarea completă a pedalei de accelerație și eventual prin apăsarea treptată a pedalei de frână; * se decupleza ambreiajul; * se manevreaza volanul spre dreapta pentru apropierea de bordură și apoi stânga pentru îndreptarea mașinii. Trebuie să se ajungă cât mai aproape de bordură, dar să nu se lovească
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
o inimă cunoaștere a funcționării motorului său, vom începe cu un minim de orie legată de amestecul carburant și regimurile de funcționare a otorului, pentru a înțelege mai bine regulile comportamentale ulterioare, rivitoare la viteză și la apăsarea pedalei de accelerație. Spuneam că fiecărui regim de funcționare îi corespunde un anumit tip de amestec, cerut chiar de motor, pentru a funcțion cinci regimuri de funcționare ce se succed în funcționarea motoarelor sunt: 1. Regimul de pornire, necesită un amestec bogat deoarece
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
funcționării stabile la acest regim, care este un regim de funcționare foarte "pretențios" pentru motoarele termice. Această îmbogățire este posibilă la motoarele cu carburator obișnuite, prin depresiunea din ă doar asupra recunoașterea acestui regim de funcționare după fața clapetei de accelerație, depresiune ce se manifest orificiului circuitului de ralenti ce debușează sub clapeta de accelerație, circuit ce asigură funcționarea motorului la acest regim. În cazul motoarelor asistate electronic, recunoașterea regimului de funcționare cade în sarcina ECU care are înmagazinat în memoria
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
motoarele termice. Această îmbogățire este posibilă la motoarele cu carburator obișnuite, prin depresiunea din ă doar asupra recunoașterea acestui regim de funcționare după fața clapetei de accelerație, depresiune ce se manifest orificiului circuitului de ralenti ce debușează sub clapeta de accelerație, circuit ce asigură funcționarea motorului la acest regim. În cazul motoarelor asistate electronic, recunoașterea regimului de funcționare cade în sarcina ECU care are înmagazinat în memoria sa niște "cartograme", practic un model tridimensional al motorului pe care îl asistă și
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
cartograme", practic un model tridimensional al motorului pe care îl asistă și care respectă curba necesarului de combustibil în funcție de "starea" concretă în care se află motorul. În cazul nostru pentru regimul de ralenti, recunoașterea se face după poziția clapetei de accelerație, care acum se află "sprijinită" pe tija motorașului de poziționare închizând contactul ce semnalizează ECU faptul că motorul se află la ralenti. 3. Regimul sarcinilor parțiale, adică a sarcinilor cuprinse între 30 și 70% din încărcarea motorului, solicită un aestec
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
ECU, ire, face compensarea în mod un consum redus și o funcționare economică. Firește însă că întreaga plajă a sarcinii așa numite "parțială", care este destul de mare va fi recunoscută și compensată, după poziția pe care o ocupă clapeta de accelerație, poziție semnalată prin inter după cartogramele de care făceam vorb corespunzator "cu cât, cu atât" adică crește cu creșterea sarcinii ! 4. Regimul sarcinilor mari necesită amestec îmbogățit, care să facă posibilă mărirea puterii atunci când motorul o reclamă, prin intermediul unui îmbogățitor
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
ulului, pentru a-l păstra în interiorul parametrilor corecți de funcționare. Reguli comportamentale din perspectiva conducerii ecologice: 1. Planificarea traseului de urmat înainte de plecarea în cursă și evitarea traseelor accidentate, aglomerate sau cu lucrări. 2. Pornirea motorului fără apăsarea clapetei de accelerație și demarerea rapidă de pe loc, fără a aștepta “încălzirea motorului”. 3. Accelerarea progresivă și schimbarea cât mai rapidă a treptelor de viteze, pentru a ajunge la treapta optimă, corespunzătoare vitezei dorite de deplasare, în interiorul regimului sarcinilor parțiale. Treapta optimă este
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
40)Km/h - treapta II (40 - 60)Km/h - treapta III (60 - 80)km/h - treapta IV (80 - 120)Km/h - treapta V Peste 120Km/h - treapta VI - dacă există. 4. Păstrarea în timpul deplasării a unei viteze cât mai constante, accelerația motorului fiind poziționată în intervalul sarcinilor parțiale. Pentru aceasta, pedala de accelerație va fi acționată corespunzator, prin refacerea permanentă a poziției (apăsare urmată de eliberarea totală a acesteia), în funcție de înclinația drumului. Poziționarea turației motorului în intervalul (30 - 70)% din turația
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
80)km/h - treapta IV (80 - 120)Km/h - treapta V Peste 120Km/h - treapta VI - dacă există. 4. Păstrarea în timpul deplasării a unei viteze cât mai constante, accelerația motorului fiind poziționată în intervalul sarcinilor parțiale. Pentru aceasta, pedala de accelerație va fi acționată corespunzator, prin refacerea permanentă a poziției (apăsare urmată de eliberarea totală a acesteia), în funcție de înclinația drumului. Poziționarea turației motorului în intervalul (30 - 70)% din turația maximă - zona numită și zona verde a turometrului - corespunzător regimului de funcționare
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
amestec sărăcit. Este singurul regim de funcționare care realizează economii de combustibil și respectiv norme scăzute ale poluării. 5. Anticiparea situațiilor de trafic ce ar presupune oprirea și utilizarea din timp a frânei de motor (eliberarea completă a pedalei de accelerație, moment în care se “taie” alimentarea și motorul este rotit de către roțile mașinii, jucând un rol de frână) combinat cu frâna de serviciu, în scopul utilizării corecte a inerției mașinii. În situația rulării în pantă, în funcție de mărimea acesteia, se poate
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
și împiedică aderarea untului). Putineele sunt prevăzute cu orificii de observare, ventile de eliminare a zarei și ușă pentru introducerea materiei prime și scoaterea untului. Baterea smântânii este influențată de o serie întreagă de factori: * viteza de rotație a putineiului = accelerația centrifugă nu trebuie să atingă valoarea accelerației terestre, dar să fie apropiată acesteia; * gradul de umplere a putineiului = dacă nivelul normal de umplere este depășit, crește durata de alegere a untului (se reduce forța de izbire a smântânii), în timp ce umplerea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cu orificii de observare, ventile de eliminare a zarei și ușă pentru introducerea materiei prime și scoaterea untului. Baterea smântânii este influențată de o serie întreagă de factori: * viteza de rotație a putineiului = accelerația centrifugă nu trebuie să atingă valoarea accelerației terestre, dar să fie apropiată acesteia; * gradul de umplere a putineiului = dacă nivelul normal de umplere este depășit, crește durata de alegere a untului (se reduce forța de izbire a smântânii), în timp ce umplerea insuficientă determină accelerarea procesului de batere, dar
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de forță (numită și detentă); viteza în regim de rezistență; viteza în regim de îndemânare. Foarte rar, în execuția actelor și acțiunilor motrice se menține o viteză constantă, uniformă. De cele mai multe ori viteza este neuniformă. Atunci când ea crește avem o,,accelerație", iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor motrice foarte importantă este menținerea vitezei optime, fenomen care se apreciază prin așa numitul,,simț al vitezei", care se corelează cu simțul ritmului și al tempoului
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
tuturor obiectivelor politicii externe. Wilsonienii dețin, de asemenea, multe resurse de putere blândă, dar idealismul lor îi determină uneori să dezvolte ambiții cu totul nerealiste. Primejdia cu care se confruntă ei o constituie faptul că vehiculul politicii lor externe are accelerație puternică dar frâne slabe, fiind în felul acesta predispus la a ieși în decor. În vreme ce hamiltonienii și jeffersonienii tind către o politică externă prudentă și conservatoare, care să nu zgâlțâie barca, wilsonienii caută să schimbe situația internațională. După cum am arătat
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
s. În faza de accelerare a unei curse de sprint de 100 mp este nevoie de o putere relativă de 20W/Kg la o viteză de 10 m/s. La o viteză de 3,6 m/s specifică copiilor cu accelerație de 10-11 m.s- , energia ajunge până la 3000W, ceea ce înseamnă mai mult de 4 cai putere. Concluziile acestui studiu sunt următoarele: - puterea mecanică depinde de datoria de oxigen în timpul alergării la diferite viteze; - datoria de oxigen crește liniar cu viteza
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
vedere la o cursă de sprint, dintre care cele de la punctele 2-7 se încadrează în structura propriuzisă : 1.Încălzirea - esențială pentru obținerea unei performanțe evitând accidentele. 2.Startul - timpul de reacție și aplicarea forței în primii pași de alergare. 3. Accelerația pură - faza accelerației, care face legătura între startul sportivului și faza de tranziție. Aceasta accelerație cuprinde primii 8 -10 pași de alergare. 4. Tranziția - durează 8 pași și completează faza accelerației pure. Este faza schimbărilor subtile și gradate din tehnica
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cursă de sprint, dintre care cele de la punctele 2-7 se încadrează în structura propriuzisă : 1.Încălzirea - esențială pentru obținerea unei performanțe evitând accidentele. 2.Startul - timpul de reacție și aplicarea forței în primii pași de alergare. 3. Accelerația pură - faza accelerației, care face legătura între startul sportivului și faza de tranziție. Aceasta accelerație cuprinde primii 8 -10 pași de alergare. 4. Tranziția - durează 8 pași și completează faza accelerației pure. Este faza schimbărilor subtile și gradate din tehnica lungimii pasului în timpul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
structura propriuzisă : 1.Încălzirea - esențială pentru obținerea unei performanțe evitând accidentele. 2.Startul - timpul de reacție și aplicarea forței în primii pași de alergare. 3. Accelerația pură - faza accelerației, care face legătura între startul sportivului și faza de tranziție. Aceasta accelerație cuprinde primii 8 -10 pași de alergare. 4. Tranziția - durează 8 pași și completează faza accelerației pure. Este faza schimbărilor subtile și gradate din tehnica lungimii pasului în timpul alergării. 5. Viteza maximă - cea mai importantă perioadă a cursei de sprint
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și aplicarea forței în primii pași de alergare. 3. Accelerația pură - faza accelerației, care face legătura între startul sportivului și faza de tranziție. Aceasta accelerație cuprinde primii 8 -10 pași de alergare. 4. Tranziția - durează 8 pași și completează faza accelerației pure. Este faza schimbărilor subtile și gradate din tehnica lungimii pasului în timpul alergării. 5. Viteza maximă - cea mai importantă perioadă a cursei de sprint, ce se caracterizează prin cea mai mare frecvență a pasului și printr-o lungime optimă a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
nivelul de bază și pregătirea efectivă a atletului pentru o nouă cursă. C.H. Delecluse, Van Coppenolle, H. Willems, E. Diels, M. Goris, Van Leemputte, M. Yuylsteke, 1995a, au împărțit proba de 100 m în trei faze majore. Prima fază furnizează accelerație mare pe primii 10 m, a doua fază continuă această accelerare până la obținerea vitezei maxime (de la 10 - 36 de m), iar a treia fază, se referă la menținerea acestei viteze maxime pe restul distanței, 36-100 de m. Experimentul studiului de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
3.1.Startul de jos și lansarea de la start După L. Seagrave, 1996, startul reprezintă o serie complicată de tehnici motrice, care, atunci când sunt executate corect, duc la producerea forței, permițând atleților să depășească inerția și să înceapă faza de accelerație. În mod obișnuit, ținând seama de o secundă, startul include timpul de reacție, aplicarea forței și primii doi pași de alergare. Toți acești factori au fost măsurați cu un goniometru electronic, calculator portabil 280 Kisler, platformă 40/60 cm, pilă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
totalul vitezei rezultate. Atleților le sunt necesari cel puțin 30m pentru a accelera și a atinge viteza maximă de alergare. (Faccioni, 1992). Așa cum am mai afirmat în subcapitolul anterior, Seagrave, 1996, consideră că faza de accelerare are două subcomponente: a. accelerația pură - care reprezintă primii 8-10 pași și este faza care face legătura dintre momentul inițial al startului și cel de maximă viteză al sprinterului. b. tranziția - care este alcătuită de obicei din următorii pași de alergare. Prezentăm în continuare exemple
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
primii 8-10 pași și este faza care face legătura dintre momentul inițial al startului și cel de maximă viteză al sprinterului. b. tranziția - care este alcătuită de obicei din următorii pași de alergare. Prezentăm în continuare exemple de valori ale accelerației atât la atleții începători cât și la cei consacrați. Prampero et al, 2000, într-un studiu realizat pe un număr redus de femei și de bărbați, atleți începători, care au parcurs proba de 100 mp, au constatat că accelerația la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ale accelerației atât la atleții începători cât și la cei consacrați. Prampero et al, 2000, într-un studiu realizat pe un număr redus de femei și de bărbați, atleți începători, care au parcurs proba de 100 mp, au constatat că accelerația la femei a fost atinsă la 2,5 s după start și a avut valoarea de 4,75 m.s-2 iar la bărbați 5,77 m.s-2 pentru același timp atins după start. În același context, prezentăm tabelul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
5 s după start și a avut valoarea de 4,75 m.s-2 iar la bărbați 5,77 m.s-2 pentru același timp atins după start. În același context, prezentăm tabelul Nr.10 pentru a putea compara valoarea accelerației la femei cu cea a atletelor consacrate. Din tabelul Nr. 8, se observă că atât L. Lewis, cât și L. Christie obțin acceelerația maximă de 14,70m.s- , la timpul de 6,48s, respectiv 14,28m.s- , accelerație care este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]