1,632 matches
-
ci numai la „inteligență” și „vedere noosică”.) Vederea noosică e prelungirea percepției prin inteligență (ceea ce înseamnă și imaginație), realitățile invizibile nefiind mai puțin obiective decât cele vizibile. Dar ce e, în definitiv, substanța? Ce e substanțialitatea ? Se vede bine că accepția termenului e fundamental diferită de cea a substanței spinoziene, care era Natura naturans, sau Deus sive natura. Camil spune, de pildă : „Teoretic, noi ne putem gândi la viziunea unui Dumnezeu omnipotent și omniprezent și acest orizont îl vom numi orizont
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
însemnătate) a-i reuni într-o familie de spirite, dar numai unii din ei au, poate, între ei, oarecari afinități. Și nu toți sunt propriu-zis moraliști, în sensul clasic, francez, al termenului. Nici Robescu nu e un „moralist” în această accepție, decât cel mult în treacăt, ceea ce se întâmplă fatalmente oricui își observă semenii cu destulă atenție. Dar se poate spune că e moralist în sensul că propune nu doar un mod, dar chiar un cod de conduită, ce decurge din
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
jurnaliști și scriitori la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea (George Powell, John Fiske, Philip Gosse), termenul de Golden Age of Piracy (îl voi prescurta GAP), Epoca de Aur a Pirateriei, a inclus, într-o accepție largă, a doua jumătate a secolului al XVII-lea, cu bucanierii și corsarii care s-au împotrivit Spaniei și musulmanilor, dar mai ales prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu războaiele din largul Americilor împotriva intereselor Marinei Regale britanice
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
merit și de recunoștință în istoria Bisericii din Bucovina, afirma: „arhipăstor pătruns de zel, apostolic și înzestrat cu energie creatoare, neobosit osârduitor pe ogorul culturii, animat de o pasiune vie pentru valorile spirituale ale poporului său, om al cetății în accepția cea mai înălțătoare, care a considerat spațiul confesional drept un teren fertil de manifestare a virtuților de neam”. Cei de la „Cuvântul preoțesc”, care au urmărit activitatea mitropolitului, iar ultimul an al arhipăstoririi acestuia l-au consemnat în scris, pas cu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
intentat literaturii din timpul totalitarismului comunist, e de a dreptul război ori, mai exact, un șir de repetate bătălii, în cel mai bun caz, între generații, dacă nu între reviste, grupuri sau găști. Termenul „război al literaturii”, deși într-o accepție mai abstractă (ca să nu zic mai blândă, mai puțin fioroasă), l-am folosit și eu, mai întâi într-un interviu, publicat cu câțiva ani în urmă în Apostrof, apoi ca titlu al unui întreg volum de interviuri care a apărut
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
-o și pătrunde. Dar, aici, asistăm la conferirea unui alt sens cuvintelor noapte și nocturn, la tranzitarea lor în alt plan de înțeles, la investirea lor cu o altă semnificație, la utilizarea lor cu o noimă originală și într-o accepție diferită. Astfel, în noul context, atunci când se rostește noapte, gândul trimite la ideea de întunecare sufletească și nu naturală, cosmică, la absența luminii lăuntrice a credinței autentice, iar atunci când se pronunță nocturn este evocată, de fapt, poziționarea în paradigma acestui
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
trainice legături"1. Și atunci e clar că "junimistul" Alecsandri, ridiculizând în Iorgu de la Sadagura pe "bonjurist", pe "duelgiu", ridiculizează pe patruzecioptistul Alecsandri, pe bonjuristul, pe duelgiul Alecsandri, iar în Gahița ridiculizează pe femeia de la 1840 accesibilă civilizației. Iar în accepția "Sadagura" ridiculizează străinătatea, obiceiul de a trimite pe fii în străinătate. Dar, iată ce zice tot el: " Negreșit ea ă tinerimea î ar fi rămas pierdută în hăugașul trecutului, dacă unii din părinții noștri nu ar fi avut ideea de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
as numi-o structuralismul organic, care să înglobeze unii dintre teoreticienii risipiți în direcțiile "formalist organica" și "de orientare lingvistică". Această orientare, structuralistă, are ca fundament - comun - ideea de structură a operei literare, dar se diferențiază, la rândul ei, prin accepțiile concrete ale termenului și prin metodele de lucru rezultante la diverșii ei reprezentanți. 10 Opunându-se stilisticii tradiționale de la Marouzeau la Spitzer și continuatorii săi ca Damaso Alonso ori Auerbach, care încercau să pătrundă în adâncimea operei literare, pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
unui fapt [...], a propunerii [...], a cererii [...], a întrebării [...], grupând toate tipurile de enunțuri orientate spre alocutor, orientare marcată gramatical prin apariția persoanei a II-a în forma verbului sau a pronumelui." (DSL 2001: 39). Precizăm că utilizăm termenul modalitate cu accepția din lingvistica franceză (cf. Charaudeau 1992: 579-598). 55 Cf. Dascălu Jinga (2006: 8−9), "Prin întrerupere se înțelege în general oprirea vorbitorului înainte de încheierea enunțului său, oprire provocată de intervenția unei alte persoane." 56 Cf. Golopenția Eretescu (1974: 114). 57
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
se formează dintr-un ,,grup de oameni care trăiesc într-o comunitate delimitată de granițe geografice, deținând anumite resurse naturale, fiind unite printr-un anumit set de valori culturale și relații de ordine socială uitate de istorie.” [Breslin, ș.a., 2002]. Accepția europeană dată de documentele oficiale prezintă regiunea ca fiind ,,un teritoriu care formează, din punct de vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu similar de teorii în care există continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune și care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cu cei mai mulți delicvenți întru căpătuire prin nemuncă și hoție, egoism împins până la dezbinare, trădare și crimă.” De aceea, Căpitanul nu se limitează prin legea menționată mai sus numai la fratele de sânge sau numai la familie, ci îi dă o accepție mult mai vastă. Ea îmbrățișează pe toți fiii Neamului nostru. Numai atunci legea devine o forță creatoare a Neamului și duce la marea strălucire națională. Din fiecare cetățean trebuie să emane acel spirit de jertfă și dăruire, dusă până la sacrificiu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
drept o veritabilă „știință a complexității”), dar și mai modeste (în sensul că disciplinele nu dispar în fapt, însă demersul disciplinar și cel transdisciplinar colaborează la un fel de perspectivă întregită asupra fenomenelor lumii naturale, sociale și culturale). În această accepție recentă, disciplinaritatea și transdisciplinaritatea nu mai sînt niște „inamici”, ci mai degrabă un fel de „complici” (Nicolescu, 1999)1. 1.3. Specificul cercetării educației și modelele de cercetare Specificul cercetării pedagogice este, prin urmare, acela că urmărește, atunci cînd este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
interpreta înseamnă, în primă și ultimă instanță, deci în mod esențial, a da sens unor fapte, a preciza cel puțin cele mai importante semnificații ale acestora; înseamnă a trece de la informații vagi la unele mai precise, de la date pasibile de accepții diferite la altele aproximativ sigure cu semnificație univocă; presupune a trece de la ceea ce este posibil sau probabil la ceea ce este aproximativ real (între anumite limite, care sînt limitele cercetării, ale oricărei cercetări). Din punct de vedere istorico-genetic, metoda interpretării a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
o mărturie în plus că cele două componente ale scrisului său nu se pot despărți. Dialectica limbajului poetic (1986) investighează raportul limbă-limbaj-poezie, constatând că textul poetic este ghidat semantic de un sens matricial, că poezia nu trebuie decodată niciodată în accepția matematică a termenului și că poeticitatea este element comun emițătorului și receptorului. Vocația de teoretician al limbajului poetic se confirmă și în Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc (1998) sau în Insurecția respectuoasă (2000), unde se realizează, pentru prima
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
descriptivă (prin prezența actorilor-femei pe tot parcursul procesului de Înfăptuire a politicii sau presupunerea acestora ca grup-țintă) și efectivă (prin formularea scopurilor și intereselor acestora) a femeilor, contestarea (explicită sau implicită) a inechității de gen, asigurarea creșterii autonomiei femeilor, posibilitatea accepțiilor culturale diferite a ceea ce trebuie schimbat (statusul femeilor, situația acestora, drepturile civile datorate diferențelor de cultură politică etc.), vizarea situației femeilor ca grup-țintă, În comparație cu cea a bărbaților, dar fără să intenționeze să le aducă la un numitor comun după norme
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să înțeleagă și să supervizeze funcționalitatea sistemului de control intern, care este elementul fundamental pentru implementarea principiilor guvernanței corporative. Etimologia cuvântului control provine din expresia latinească „contra rolus”, prin care se înțelege „verificarea unui act duplicat după original”. Controlul, în accepția lui semantică, este o „analiză permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații, pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire”. În același timp, controlul semnifică o supraveghere continuă morală și materială, ca și stăpânirea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
unei situații, pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire”. În același timp, controlul semnifică o supraveghere continuă morală și materială, ca și stăpânirea unei activități, a unei situații. În literatura de specialitate avem și alte accepții, astfel: în accepția francofonă „controlul este o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act” . în accepția anglo-saxonă „controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire”. În același timp, controlul semnifică o supraveghere continuă morală și materială, ca și stăpânirea unei activități, a unei situații. În literatura de specialitate avem și alte accepții, astfel: în accepția francofonă „controlul este o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act” . în accepția anglo-saxonă „controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
controlul semnifică o supraveghere continuă morală și materială, ca și stăpânirea unei activități, a unei situații. În literatura de specialitate avem și alte accepții, astfel: în accepția francofonă „controlul este o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act” . în accepția anglo-saxonă „controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism” . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
este o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act” . în accepția anglo-saxonă „controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism” . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a realizării activităților care se realizează prin verificare sistematică, în accepția anglo-saxonă, controlul are conotații de cunoaștere pentru a stăpâni fenomenele și pentru luarea deciziilor de către conducere. Analizând conceptul de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism” . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a realizării activităților care se realizează prin verificare sistematică, în accepția anglo-saxonă, controlul are conotații de cunoaștere pentru a stăpâni fenomenele și pentru luarea deciziilor de către conducere. Analizând conceptul de control, constatăm că acesta este un atribut al managementului, o funcție a conducerii, un mijloc de cunoaștere a realității și de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
previziune/pro gramare, organizare, coordonare, comandă/antrenare și control. În condițiile redefinirii conceptului de control, care avea puternice conotații financiar-contabile, noului concept de control intern/sistem de control intern, în structura căruia intră și auditul intern, i se asociază o accepție mult mai largă și este privit ca o funcție a procesului managerial, alături de celelalte funcții recunoscute ale conducerii. Drept urmare, a avut loc o mutație semnificativă, în sensul că funcția de control a managementului a devenit funcția de control intern, care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Împotriva Raportării Financiare Frauduloase, fondată prin sponsorizarea comună a: Institutului American al Contabililor Publici Autorizați ; Asociației Contabililor din America ; Asociației Directorilor Financiari ; Institutului Auditorilor Interni; Institutului Contabililor și Managerilor. Scopul Comisiei Treadway a fost: elaborarea conceptului de control intern în accepția COSO; oferirea unor instrumente pentru management; elaborarea unui cadru integrat al controlului intern; elaborarea unui cadru de control de bază, acceptat internațional; definirea controlului intern. La recomandările acestei comisii s-a creat un comitet intitulat - Comitetul de Sponsorizare al Organizațiilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Ungaria), sau numai o singură unitate centrală pentru audit intern (Polonia, țările baltice) sau niciuna (Danemarca, Suedia, Norvegia). Considerăm că situația din România este o situație benefică și va contribui la accelerarea implementării sistemului de control managerial în cadrul entităților. Noua accepție de organizare a controlului intern recomandată de Comisia Europeană are la bază standardele internaționale, respectiv Standar dele de control intern acceptate de Uniunea Europeană. Ele reprezintă ansamblul politicilor și procedurilor concepute și implementate de manage mentul și personalul entităților publice și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
managerial, prin funcția de audit intern, și constată abaterile rezultate de la obiectivele stabilite, analizează cauzele care le-au determinat și dispune măsurile corective sau preventive care se impun. Îndrumarul definește conceptul de control intern prin care s-a trecut de la accepția latină, care urmărea verificarea conformității înregistrărilor, la accepția 59 OMFP nr. 1389/2006 de modificare și complicare a OMFP nr. 946/2005, pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]