9,516 matches
-
grad de jurisdicție în materie penală are ca premisă faptul că examinarea unei „acuzații penale“ formulate împotriva unei persoane a fost examinată la nivelul unui prim grad de jurisdicție. Curtea a constatat că, în materia recuzării, nefiind vorba despre o acuzație în materie penală, nu se impune reglementarea unui dublu grad de jurisdicție cu privire la încheierea prin care se soluționează cererea de recuzare. ... 25. În plus, Curtea a reținut că încheierea prin care se soluționează recuzarea este pronunțată chiar de
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
apărării sale (Hotărârea din 25 aprilie 1983, pronunțată în Cauza Pakelli împotriva Germaniei, paragraful 84). Art. 6 paragraful 3 lit. c) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale garantează oricărui „acuzat“ posibilitatea de a se apăra de acuzația ce i se aduce în trei modalități, ele constituind tot atâtea drepturi ale acestuia, respectiv (i) dreptul de a se apăra el însuși, (ii) de a fi asistat de un apărător ales de el și (iii) în anumite condiții, dreptul
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
de un avocat calm și pregătit din punct de vedere tehnic. Până și un apărător cu experiență în avocatură cum era reclamantul putea să nu își asigure o apărare efectivă în propria sa cauză, pentru că era afectat personal de acuzațiile înaintate. Legitimitatea unor asemenea considerente este cu atât mai convingătoare cu cât, în speță, acuzatul fusese suspendat din barou. El nu era, așadar, un avocat înregistrat în mod corespunzător și i se interzicea să ofere asistență juridică pentru terți. Mai
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
multe mijloace de a participa și de a interveni personal în cadrul procedurilor. Acuzatul avea dreptul de a fi prezent la toate etapele procedurilor care îl vizau, de a face declarații sau de a păstra tăcerea cu privire la conținutul acuzațiilor imputate, precum și de a prezenta observații, declarații și cereri, în care putea aborda probleme de fapt și de drept care erau anexate la dosar, fără a fi semnate de către un avocat. Mai mult, el putea să revoce orice
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
autorizării dispuse de procuror, colaboratorul a realizat activități de înregistrare a discuțiilor purtate cu numitul S.A., care au fost redate prin procesele-verbale existente la dosarul cauzei, procese-verbale care au fost invocate ulterior ca mijloace de probă în rechizitoriu în susținerea acuzațiilor ce se aduc. Judecătorii de cameră preliminară nu au un punct de vedere unitar cu privire la chestiunea de drept. Astfel, unul dintre membrii completului opinează că emiterea de către judecătorul de drepturi și libertăți a unui mandat de supraveghere
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
integritate : Promotorul se va asigura că toate contractele din cadrul Proiectului care vor fi dobândite după data semnării acestui Contract în conformitate cu Directivele UE privind achizițiile vor include: obligația contractorului relevant de a informa cu promptitudine Banca despre orice acuzație, plângere sau informație reală cu privire la infracțiunile legate de Proiect; obligația contractorului relevant de a ține evidența contabilă a tuturor tranzacțiilor financiare și cheltuielilor legate de Proiect; și dreptul Băncii, în legătură cu o infracțiune presupusă, de a verifica
CONTRACT DE FINANŢARE din 11 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255473]
-
cu privire la chestiuni de mediu sau alte chestiuni care afectează Proiectul; orice fapte sau evenimente cunoscute de Împrumutat sau de Promotor, care ar putea aduce prejudicii substanțiale ori ar putea afecta condițiile de executare sau operare a Proiectului; orice acuzație, plângere sau informație privind infracțiuni sau orice Sancțiuni sau orice Sancțiuni aplicate de SUA legate de Proiect; orice excludere auto-declarată de către un ofertant care se produce înainte de atribuirea contractului și este acoperită de Politica de excludere; orice neconformare
CONTRACT DE FINANŢARE din 11 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255473]
-
ocazia modificării încadrării juridice în cursul judecății, care să-i confere inculpatului posibilitatea de a cunoaște în mod exact încadrarea juridică pentru care va urma sa răspundă și să-i ofere garanția exercitării dreptului la apărare, prin raportare strictă la acuzația finală ce îi va fi reținută în sarcină. Deopotrivă, susțin că modul mult prea general de formulare a normei criticate permite ca, în practica judiciară, schimbarea încadrării juridice a faptei în timpul judecății să aibă un caracter pur formal și
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
își formuleze în paralel apărări, atât în raport cu vechile încadrări juridice date faptelor ce au făcut obiectul cercetării judecătorești, cât și cu privire la noua încadrare juridică pusă în discuție, fără a cunoaște însă, în concret, care va fi acuzația finală asupra căreia se va orienta instanța de judecata. Susțin, în esență, că inculpatul va afla acuzația penală finală și concretă doar cu ocazia pronunțării hotărârii, moment în care posibilitățile sale de apărare sunt extrem de restrânse. Afirmă, totodată, că
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
obiectul cercetării judecătorești, cât și cu privire la noua încadrare juridică pusă în discuție, fără a cunoaște însă, în concret, care va fi acuzația finală asupra căreia se va orienta instanța de judecata. Susțin, în esență, că inculpatul va afla acuzația penală finală și concretă doar cu ocazia pronunțării hotărârii, moment în care posibilitățile sale de apărare sunt extrem de restrânse. Afirmă, totodată, că oricărui acuzat trebuie să i se aducă la cunoștință, cu promptitudine și în detaliu, atât cauza acuzației
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
acuzația penală finală și concretă doar cu ocazia pronunțării hotărârii, moment în care posibilitățile sale de apărare sunt extrem de restrânse. Afirmă, totodată, că oricărui acuzat trebuie să i se aducă la cunoștință, cu promptitudine și în detaliu, atât cauza acuzației, respectiv faptele materiale pretinse împotriva lui, cât și natura acuzației, și anume calificarea legală, Curtea de la Strasbourg statuând că, în materie penală, furnizarea de informații complete și detaliate privind acuzațiile împotriva pârâtului este o condiție esențială pentru a se
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
moment în care posibilitățile sale de apărare sunt extrem de restrânse. Afirmă, totodată, că oricărui acuzat trebuie să i se aducă la cunoștință, cu promptitudine și în detaliu, atât cauza acuzației, respectiv faptele materiale pretinse împotriva lui, cât și natura acuzației, și anume calificarea legală, Curtea de la Strasbourg statuând că, în materie penală, furnizarea de informații complete și detaliate privind acuzațiile împotriva pârâtului este o condiție esențială pentru a se asigura că procedurile sunt corecte. În esență, susțin că dispozițiile
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
la cunoștință, cu promptitudine și în detaliu, atât cauza acuzației, respectiv faptele materiale pretinse împotriva lui, cât și natura acuzației, și anume calificarea legală, Curtea de la Strasbourg statuând că, în materie penală, furnizarea de informații complete și detaliate privind acuzațiile împotriva pârâtului este o condiție esențială pentru a se asigura că procedurile sunt corecte. În esență, susțin că dispozițiile art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală prezintă valențe de neconstituționalitate, întrucât îl lipsesc pe acuzat de posibilitatea de
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
esență, susțin că dispozițiile art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală prezintă valențe de neconstituționalitate, întrucât îl lipsesc pe acuzat de posibilitatea de a-și stabili strategia de apărare și de a-și formula apărări concrete referitor la acuzațiile finale asupra cărora se va orienta instanța de judecată. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală precizează că nu va formula o opinie asupra excepției, apreciind-o ca fiind superfluă în condițiile în care, printr-o decizie din
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
și 3 lit. d) din Convenție, ale cărui părți relevante în speță sunt redactate după cum urmează: 1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instanță [...] care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. [...] ... 3. Orice acuzat are, în special, dreptul: ... [...] d) să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării. ... A. Cu privire
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
pct. 26). Prin urmare, prezenta cauză nu privește o procedură în care martorul Y.T. nu a fost în măsură să se prezinte pentru a fi audiat. ... 45. Curtea consideră că, în speță, este important faptul că parchetul și-a întemeiat acuzațiile împotriva reclamantului pe declarația lui Y.T. (supra, pct. 18-20) și că Înalta Curte s-a bazat pe declarația acestuia pentru a-l condamna pe reclamant (supra, pct. 27). Or, într-o situație în care acuzarea se bazează pe o astfel
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
și nicio altă probă care ar fi putut să ofere garanții similare (supra, pct. 28). ... 53. În cele din urmă, Curtea observă că, în cursul procesului, reclamantul a avut posibilitatea de a prezenta propria versiune a faptelor și să nege acuzațiile aduse împotriva sa (supra, pct. 22). De asemenea, acesta a avut posibilitatea de a pune sub semnul întrebării credibilitatea martorului absent, prin depunerea la dosar a unei copii a probelor din dosar care au condus la condamnarea lui Y.T. în
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
dispune restituirea cauzei la parchet, deși au fost excluse majoritatea probelor, are în vedere obiectul procedurii de cameră preliminară în care judecătorul nu poate analiza, din punct de vedere cantitativ, materialul probator ori aptitudinea acestuia de a susține sau nu acuzația. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 2 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.706/117/2018/a1, Tribunalul Cluj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
instanța să efectueze ea însăși ancheta penală, substituindu-se organelor de urmărire penală. Pe de altă parte, a permite judecătorului de cameră preliminară să evalueze dacă probele legal administrate în faza de urmărire penală sunt sau nu suficiente pentru susținerea acuzației înseamnă depășirea obiectului procedurii camerei preliminare și, în mod implicit, încălcarea principiului legalității procesului penal, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, în această etapă se verifică exclusiv legalitatea administrării probelor de către organul de urmărire penală
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
legalității procesului penal, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, în această etapă se verifică exclusiv legalitatea administrării probelor de către organul de urmărire penală. Sub acest aspect, Curtea a reținut că aptitudinea probelor de a susține acuzația se analizează de instanța de judecată în urma administrării întregului material probator [art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală], cu ocazia judecării fondului cauzei penale. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile art. 346 alin. (4) din Codul
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
de a întocmi un nou rechizitoriu, așa cum susține doctrina, care să respecte exigențele judecătorului de cameră preliminară cu privire la neregularitatea actului de sesizare, nu l-ar exonera pe acesta de obligația de a formula, la momentul sesizării, o acuzație clară prin care să stabilească obiectul și limitele judecății. Remedierea acestor neregularități, respectiv comunicarea menținerii dispoziției de trimitere în judecată, trebuie făcută în acest termen strict de 5 zile. Cu privire la actul de remediere, doctrina a stabilit că acesta
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
a ordonanței de renunțare la urmărire penală, condiție stipulată în cuprinsul art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală. Deopotrivă, s-a reținut că remedierea neregularităților nu se poate concretiza în noi acte de dispoziție, cu consecința modificării substanței acuzațiilor formulate prin rechizitoriu sau a adoptării unor noi soluții, remedierea vizând, prin însăși trimiterea semantică, o clarificare a aspectelor deja cunoscute părților, în sensul dispus de către judecătorul de cameră preliminară. În ceea ce privește natura juridică a termenului de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
să existe o simetrie de formă a actului remediu cu rechizitoriul, cel dintâi urmând să poarte viza procurorului ierarhic superior, pentru ca acesta să verifice dacă el conține noi dispoziții sau soluții ale procurorului ori dacă modifică sau nu substanța acuzațiilor formulate. Termenul-limită până la care poate interveni o atare remediere este termenul de cinci zile, care curge de la comunicarea copiei încheierii judecătorului de cameră preliminară, conform art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Întrucât art. 348 din
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
Posibilitatea ulterioară a procurorului de a întocmi un nou rechizitoriu, care să respecte exigențele judecătorului de cameră preliminară cu privire la regularitatea actului de sesizare, nu îl exonerează pe acesta de obligația de a formula, la momentul sesizării inițiale, o acuzație clară, care să permită stabilirea obiectului și a limitelor judecății și să fie de natură a învesti instanța de judecată. Cu privire la felul actului de remediere, s-a susținut că, în doctrină, s-a exprimat, în mod izolat, opinia
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
procurorului la terminarea urmăririi penale, că rechizitoriul rămas la dosarul cauzei ar fi în continuare unul neregulamentar întocmit, precum și că prin emiterea a două acte distincte în care sunt descrise faptele este adâncit caracterul ambiguu, imprecis al rechizitoriului, înțelegerea acuzațiilor fiind cu atât mai dificilă. În literatura de specialitate, opinia cvasiunanimă este însă în sensul că actul prin care se remediază rechizitoriul nu poate fi în niciun caz un alt rechizitoriu. În argumentarea acestei soluții s-a arătat că emiterea
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]