33,202 matches
-
stresor. Acceptarea reprezintă efortul familiei de a încorpora factorul stresor în structura și modelul de interacțiune propriu. Această variabilă va fi abordată în analiza calitativă. Cele trei mecanisme de coping pot fi manifeste la nivel cognitiv, emoțional și/sau comportamental. Adaptarea a fost definită de McCubbin și Patterson 311 ca un proces de reglare a stimulilor și de control asupra mediului pentru a atinge un nivel de funcționare care conduce la: 1. menținerea sau întărirea integrității familiale; 2. promovarea continuă a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reglare a stimulilor și de control asupra mediului pentru a atinge un nivel de funcționare care conduce la: 1. menținerea sau întărirea integrității familiale; 2. promovarea continuă a dezvoltării fiecărui membru în parte. În studiul nostru aceste două dimensiuni ale adaptării vor fi evaluate din perspectiva relației mamei adoptatoare cu copilul, respectiv cu partenerul marital, acolo unde adopția s-a înfăptuit în cuplu. Menținerea sau întărirea integrității familiei a fost definită prin relația mamei cu copilul adoptat, respectiv cu partenerul marital
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
incertitudinea asupra individualizării rezultatelor. Totodată, pentru anumite categorii de întrebări, de exemplu cele referitoare la suportul social formal primit în procesul de adopție și după, s-a înregistrat o pondere mare de nonrăspunsuri. Capitolul 6 Stres, strategii de coping și adaptare. Studiu calitativ 6.1 Aspecte teoretice 6.2 Designul cercetării 6.3 Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție 6.3.2 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție 6.3.2 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada de acomodare 6.3.3 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea 6.4 Concluzii 6.1 Aspecte teoretice In subcapitolele anterioare datele disponibile ne-au permis sa explorăm influența factorilor de sănătate psiho-fizică a copilului, caracteristicile sale socio-demografice și istoricul de plasament asupra resurselor, expectanțelor, dar și asupra relațiilor din interiorul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a copilului, caracteristicile sale socio-demografice și istoricul de plasament asupra resurselor, expectanțelor, dar și asupra relațiilor din interiorul familiei adoptive. Subcapitolul de față aprofundează și extinde discuția asupra altor potențiali factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii de specialitate, și în special a factorilor subliniați de autori care au aplicat modelul stresului și a copingului în încercarea de a explica adaptarea în procesul de adopție, a condus la identificarea principalilor factori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii de specialitate, și în special a factorilor subliniați de autori care au aplicat modelul stresului și a copingului în încercarea de a explica adaptarea în procesul de adopție, a condus la identificarea principalilor factori care cauzează stres în procesul de adopție. Pentru o prezentare și o urmărire mai clară a lor i-am grupat în trei categorii în funcție de momentul în care se manifestă. Sinteza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prezentare și o urmărire mai clară a lor i-am grupat în trei categorii în funcție de momentul în care se manifestă. Sinteza este redată în Tabelul 5.19. Pornind de la această sinteză și având ca principal cadru conceptual teoria stresului și adaptării familiale, ne-am propus să răspundem la următoarele întrebări: Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
3 luni după plasament) gestionarea presiunii create de parentalitate instantanee, abilitatea de a putea crea o legătură cu copilul adoptat, lipsa informațiilor și expectanțele neîmplinite, lipsa suportului social, consecințele financiare, (Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Post-adopție / Adaptarea factori specifici copilului adoptat: starea de sănătate, comportamentul, integrarea socială și școlară (Barth și Berry, 1988; Glidden, 2000; Groza și Rosenberg, 1998; Mullin și Johnson, 1999; Rosenthal și Groze, 1994; Tessier, 2005; Westhues și Cohen, 1990); factori specifici adoptatorilor: teama
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres, resurse și strategii de coping specifice perioadei pre-plasament, specifice perioadei de acomodare, respectiv de adaptare. 6.3 Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție Perioada pre-plasament, a fost definită între momentul identificării imposibilității de a avea un copil și momentul plasamentului unui copil pentru adopție. Principalii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un copil mai mare (peste 2 ani) pentru a fi sigure că-l vor înțelege considerând că, începând cu această vârstă copilul își poate exprima singur nevoile. Cu toate aceste, atât analiza cantitativă, cât și analiza calitativă dovedesc ușurința în adaptare a copiilor foarte mici. În cazul nostru, două respondente au adoptat copii care au fost plasați în regim de urgență, din spitalul maternitate, în familiile lor imediat după nașterea copilului. Niciuna dintre ele nu a semnalat dificultăți de adaptare ale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în adaptare a copiilor foarte mici. În cazul nostru, două respondente au adoptat copii care au fost plasați în regim de urgență, din spitalul maternitate, în familiile lor imediat după nașterea copilului. Niciuna dintre ele nu a semnalat dificultăți de adaptare ale copilului. Copiii adoptați după vârsta de 6 luni au prezentat din ce în ce mai multe dificultăți în această sferă. Un rol important l-a avut forma și calitatea măsurii de protecție de care a beneficiat copilul anterior. Ca și caracteristici comune copiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
legătura pe perioade scurte, prin telefon, poștă sau e-mail. Pentru toți copiii adoptați după vârsta de 6 luni, mamele au recunoscut dificultățile de relaționare care s-au întins, în funcție de situație de la câteva săptămâni la câteva luni. Ca și mecanisme de adaptare, constatăm acceptarea cognitiv-emoțională a situației, dar și o serie de mecanisme de rezolvare și eliminare a factorilor de stres. În general mamele susțin că au fost pregătite, de obicei de asistenții sociali, să ofere multă afecțiune copilului și să aibă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
analizele medicale și de problemele de sănătate (trei cazuri), urmate de costurile cauzate de nevoile alimentare speciale (două cazuri), pe care le suportă din venituri proprii. 6.3.3 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea Factori de stres specifici copilului adoptat. În ceea ce privește evoluția stării de sănătate, copiii care nu au semnalat probleme medicale în momentul adopției nu au avut probleme importante nici după încheierea acestui proces. Aici sunt integrați în general copiii care nu au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
abilităților de relaționare a copilului, care, din dorința de a primi și oferi afecțiune celorlalți devine "brutal". O altă respondentă găsește ca principală cauză a agresivității reminiscențele de comportament învățat în centrul de plasament. O altă mamă semnalează dificultatea de adaptare a copilului, fiind "neajutorat" și "slăbuț", condiții în care a fost agresat de alți copii. Deși conștientizează aceste probleme este interesant de constatat că, părinții adoptatori nu mai identifică mecanisme de coping și resurse la fel de eficiente. În cazul copiilor cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al adopției unui copil, care intră în familie cu o serie de caracteristici și particularități care adeseori pun la încercare resursele familiei adoptatoare, se acumulează o serie de alți factori care afectează într-o măsură mai mare sau mai mică adaptarea. Un prim indicator al adaptării îl reprezintă calitatea relațiilor dintre membrii familiei. Constatăm legături bine consolidate în timp. Afecțiunea pe care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea acestor relații. Familia adoptivă rămâne însă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
intră în familie cu o serie de caracteristici și particularități care adeseori pun la încercare resursele familiei adoptatoare, se acumulează o serie de alți factori care afectează într-o măsură mai mare sau mai mică adaptarea. Un prim indicator al adaptării îl reprezintă calitatea relațiilor dintre membrii familiei. Constatăm legături bine consolidate în timp. Afecțiunea pe care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea acestor relații. Familia adoptivă rămâne însă deficitară pe planul comunicării cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
relații. Familia adoptivă rămâne însă deficitară pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În ceea ce privește cel de-al doilea indicator prin care am definit adaptarea, promovarea dezvoltării copilului, observăm o disponibilitate ridicată a familiei adoptive de a investi în copilul adoptat. Problemele care creează stres, dar care sunt abordate în general cu succes sunt cele care fac referire la starea de sănătate și dezvoltarea fizică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
apreciere este și mai evidentă în aprecierea copiilor proveniți din centrele de plasament. O proporție similară de respondenți consideră copiii adoptați ca având probleme de comportament. O treime dintre cei anchetați consideră că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită precauție necesară în principal din cauza eșantionului de intenționalitate utilizat. Sinteza concluziilor Obiectivele declarate ale cercetării au vizat construirea profilurilor părinților adoptatori și ale copiilor adoptați în România, identificarea factorilor care contribuie la adaptarea în procesul de adopție a mamelor adoptatoare și evaluarea percepției sociale asupra procesului de adopție, asupra părinților adoptatori și a copiilor adoptați. Demersul de cercetare pentru atingerea acestor obiective a fost fundamentat teoretic de primele trei capitole care ne-au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în perioada ianuarie 2005 iunie 2008 în cele șase județe, nu am avut la dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că, ne-au fost oferite spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Pentru studierea adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție, am recurs la o triangulație metodologică: datele colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
evaluări ale diferențelor expentanțe-realitate înregistrate de mamele adoptive după plasare copilului în vederea adopției. Interviurile au vizat mai multe stadii ale cilului de dezvoltare a familiei adoptive: etapa pre-adopție, etapa acomodării, imediat după plasarea copilului în familie și etapa post-adopție de adaptare și consolidare a familiei adoptive. Fiecare etapă a scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. Kirk386 sublinia în teoria lui că, părinții adoptatori prezintă un "handicap de rol". Acest handicap se naște
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
situații. Opțiunea noastră de a ne orienta în demersul de cercetare în funcția de teoria stresului familial nu a fost aceea de a "patologiza" familia adoptivă, ci de a scoate în evidență factori specifici care ar putea pune la încercare adaptarea familiei și de a oferi dovezi de cercetare despre factorii care pot asigura manifestarea adecvată a rolului parental în cazul părinților adoptatori. Ancheta pe bază de chestionar a scos în evidență că, majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Problemele pentru care, o parte dintre familii identifică mai greu resurse și strategii de coping adecvate sunt cele care fac referire la dezvoltarea psiho-comportamentală a copiilor și integrarea lor socială, motiv pentru care acestea persistă un timp îndelungat și afectează adaptarea și acceptarea mamelor adoptatoare. Insuficienta informare a părinților despre existența și rolul serviciilor psiho-sociale, dar și teama de stigmatizare socială dacă apelează la ele sunt principalele motivele pentru care în locul strategiilor de rezolvare sau ameliorare a problemelor, adoptă strategii de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din interviuri au scos în evidență și alți factori de stres, resurse și strategii de coping. Pentru perioada pre-adopție principalii factori de stres au fost: infertilitatea, decizia de a adopta, atitudinea ambivalentă și procedura de adopție. Pentru perioada de acomodare, adaptarea la status-rolul de părinte, costurile financiare și lipsa informațiilor au constituit factorii principali de stres. În perioada de adaptare, pe lângă factorii deja invocați anterior și care fac referire la starea de sănătate a copilului, comportamentul și starea lui emoțională, se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
principalii factori de stres au fost: infertilitatea, decizia de a adopta, atitudinea ambivalentă și procedura de adopție. Pentru perioada de acomodare, adaptarea la status-rolul de părinte, costurile financiare și lipsa informațiilor au constituit factorii principali de stres. În perioada de adaptare, pe lângă factorii deja invocați anterior și care fac referire la starea de sănătate a copilului, comportamentul și starea lui emoțională, se mai pot adăuga integrarea în școală a copilului și planificarea momentului în care copilului i se spune că este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]