2,088 matches
-
biserică etc.). Deseori apar conflicte între subiectul individual și agenții socializării, negocierea tacită între cele două tabere încheindu-se, cel mai adesea, cu victoria simbolică a agenților socializanți, care activează la nivel individual comportamente acceptabile. Enculturația are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor ajuta să activeze, atunci cînd scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cît relația sau negocierea ce are loc între subiect și stimul. Nici unul dintre cele două elemente implicate în tranzacție nu poate fi studiat separat. Astfel, proprietățile obiectului perceput sînt un produs al interrelației experienței subiectului cu stimulul prin intermediul unei tranzacții adaptative. 4.2. Cercetări care pun în evidență relativismul cultural în privința iluziilor optice Primele studii care anticipau o asemenea poziție teoretică au fost derulate încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea în unele cercetări antropologice. Investigațiile evocate doreau să evidențieze în ce măsură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
organization: Software of the mind (2001), G. Hofstede a adăugat și o a cincea pereche de dimensiuni: perspective pe termen lung/scurt. Dacă primul pol al acestui continuu (PTL) descrie culturile alcătuite din subiecți sociologic majoritar orientați spre moderație, spirit adaptativ, orientarea spre recompense viitoare, cel de-al doilea (PTS) lămurește cum opțiunea implicită a membrilor societății este spre tradiționalism, respectarea obligațiilor sociale, pe baza unei atitudini regresive sau centrate pe prezent. Rezumînd succint, modelul lui G. Hofstede inventariază cele mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este definit în Dicționarul de psihologie Larousse ca "stare a unei persoane care este supusă unei ființe sau unui lucru". în acest sens, se face distincția între două tipuri de dependență: a) dependență fizică, ce sugerează o stare cu obiectiv adaptativ ce are drept consecință apariția tulburărilor fiziologice și psihologice intense în cazul în care obiectul dependenței este suspendat, instalîndu-se starea de lipsă. b) dependență psihică, caracterizată printr-o dorință imperioasă de repetare a acțiunii cu obiectul dependenței, în lipsa căruia subiectul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
speciile comportamentale caracterizate de neîncredere instituțională și interpersonală, fatalism public și autism social românesc de astăzi își află explicația și în această raportare duplicitară și instrumentală la "celălalt" necunoscut, achiziționată după lungi decenii de supunere consimțită tacit și de dezangajare "adaptativă". Totodată, pregnanța colectivismului în cele două loturi de subiecți ilustrează cît de importantă este integrarea în rețeaua "semnificativă", accesul la "clanul care contează", ca premise ale reușitei sociale, în dauna strategiilor meritocratice proprii individualismului. Dincolo de corelațiile standard probate în alte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deschiderea de sine indică o strategie prin care subiectul nu își poate exprima autentic poziția personală, ci doar aparența unei "sincronizări" cu "celălalt semnificativ", într un climat general de părelnicie interpersonală. Studiile anterioare similare au semnalat, de altfel, puternicele implicații adaptative ale unui asemenea proces de relaționare, care pe filiera cinismului social și a automonitorizării crescute poate suplini deficitul de integrare apreciativă în grupurile relevante și poate reașeza, pe termen scurt, nivelul satisfacției în viață (Leung, Bond, 2004), chiar dacă această remodelare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
viață au atras după sine și un nou mod al oamenilor de a se raporta la realitatea socială înglobantă. Atitudini și comportamente care pînă la acel moment au fost valorizate începeau să-și piardă din importanță, deoarece nu mai erau adaptative, nefiind încurajate de regimul comunist sau, mai mult decît atît, fiind chiar pedepsite de acesta. Ierarhia valorilor sociale a suferit, astfel, prefaceri radicale, în urma procesului de reașezare la condițiile impuse de noua ordine social-politică. Conform opiniei lui Schwartz, Bardi și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
împlini nevoia respectivă. De exemplu, s-a observat că persoane care au suferit lipsuri financiare și nedreptăți sociale atribuie o importanță mai mare bogăției și menținerii ordinii sociale. Prin urmare, procesul de formare și schimbare a valorilor este un proces adaptativ, în care acționează cîțiva factori importanți care pot induce diferențe în sistemul de valori, atît la nivel individual, cît și intercultural. Un astfel de factor îl constituie diferențele de religie. Ca tendințe structurale, s-a observat că țările romano-catolice din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un coeficient 0,94, împreună cu Anglia, Polonia și Slovacia. Trebuie menționat că deși aceste țări manifestă o anumită similaritate cu ierarhia transculturală, aceasta nu înseamnă că țările respective au valori sau caracteristici culturale asemănătoare. Ierarhia universală a valorilor accentuează funcția adaptativă a valorilor sociale în procesul de funcționare eficientă a individului în societate. Pentru a susține această teorie, Schwartz (2001, p. 287) a adus în discuție trei argumente importante: 1. nevoia de cooperare și susținere în relațiile primare ale individului; 2
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
anului 1989", care aveau atunci 20 de ani (actuala generație "35") și care au internalizat o experiență socioistorică aparte, fiind pregătiți să "intre" într-o lume care imediat după 22 decembrie 1989 s-a pulverizat, fiind nevoiți "să reinventeze" strategii adaptative și să contureze noi nișe de dezvoltare biografică. Realizarea eșantioanelor regionale reprezentative pentru Regiunea Vest (județele Timiș, Caraș Severin, Arad, Hunedoara) a constituit o provocare metodologică, structura finală combinînd cote proporționale în funcție de gen, subintervale de vîrstă (+/2 ani/cohortă) și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al conștiinței, emoției, judecății și acțiunii, și se organizează într-un întreg distinct, în raport cu alte unități, în pofida background-ului social și material moștenit". în schimb, self-ul interdependent este holist, mai puțin analitic, subiectul fiind mai sensibil la context, mai adaptativ. Conform evaluării aceluiași C. Geertz (1973/2001, p. 94), "există două moduri de a avansa de la adevărul primitiv. Unul este cel moștenit de la greci, care presupune o rafinare progresivă a ideii de cauzalitate într-un mod care sfîrșește într-o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în plan public la exteriorizarea propriilor convingeri și manifesta o conduită conformistă (manifestînd o divergență între valori, atitudini, opinii și comportamente), dar în plan privat își redobîndea autonomia (comportîndu-se convergent cu propriile sale convingeri). Această ambivalență, care avea un rol adaptativ și defensiv deopotrivă, prin rutinizarea sa, a devenit însă dăunătoare, întreținînd o duplicitate expresivă naturală, transmisă intergenerațional prin mecanismele socializării (Gavreliuc, 2004). 11.3. Conceptul de self Cum s-a subliniat în numeroase rînduri pe parcursul acestei cărți, diferențele interculturale influențează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentale inhibante pentru inițiativele ce îndeamnă la asumarea pe scena socială a unor roluri active și responsabile și care, dacă sînt totuși urmate, nu sînt întărite simbolic, ci, dimpotrivă, depreciate. învățînd implicit experiența eșecului rutinier în sarcini, în afara strategiilor identitare adaptative (disonanță cognitivă, externalism atribuțional, dependență simbolică față de parteneri semnificativi de relație), subiectul se integrează astfel într-un proces de grup în care negociază rolul celui copleșit de o lume care nu îl ascultă, nu îl înțelege și căreia nu îi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
angajează însușirile fizice, psihice și sociale ale „actorilor educației” care asigură reușita în activitatea didactică proiectată și realizată la nivelul procesului de învățământ. ” [Cristea S., 1998, p. 15] Această funcție direcționează resursele învățării, orientate la nivel de activitate cu finalitate adaptativă, care conferă „procesului instructiv-educativ calitatea de cel mai important factor de formare și dezvoltare a aptitudinilor elevilor”. [Mitrofan N., 1988, p. 35] „Structura aptitudinii pedagogice sintetizează „un complex de însușiri psihosociale” care asigură competența subiectului educației în acțiunea de formare-dezvoltare
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
este consecința stimulării directe mecanice a factorilor- de creștere endoteliali și ai matricei extracelulare, cu inițierea sintezei proteice crescute. Suplimentar intervine reorganizarea proteinelor matriceale intra- celulare ca desmina și tubulina. Similitudinile pun problema controlului expresiei unor gene care inițiază procesele adaptative (17) . De asemenea, s-a speculat că apoptoza celulară ar avea efect de „stretch” asupra celulelor restante, stimul pentru hipertrofie. Adaptarea celulară se reflectă în modificări- biochimice similare, de exemplu creșterea duratei de pasaj a Ca 2+ citosolic, scăderea ratei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
asociată cu perturbarea 235HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL mecanismelor autoreglării vasculare. La pacienții dializați, TA se corelează cu creșterea în greutate interdialitică la cei hipertensivi, dar nu și la cei normotensivi, ceea ce s-ar putea explica printr-un răspuns vasodilatator adaptativ la ultimii [Charra, 1999]. Hipersecreția unei substanțe ouabain-like, inhibitoare a Na+/K+ ATP-azei, sugerată de: creșterea Na+ intracelular în hematii, leucocite și celule musculare, diminuarea activității Na+/K+ ATP-azei în aceste celule, prezența unor niveluri plasmatice crescute de factor ouabain-like
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
2,6 m/s. Severitatea stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
se influențează reciproc (40):-ateroscleroza (ATS) accelerată, însoțită frecvent de calcificare - proces primar, evident în intimă;-arterioscleroza, un proces difuz, la nivelul mediei, responsabil de remodelarea și rigidi - zarea arterială. În stadiile inițiale de ATS apare remodelarea pozitivă, un proces adaptativ, de dilatare compensatorie a vasului, pentru normalizarea stresului local de forfecare cauzat de placa de aterom. În același timp, ca răspuns la dislipidemie, frecventă la vârstnici, intervine procesul de creștere și migrare celulară, cu creșterea permeabilității endoteliale pentru lipoproteine și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
tumorale și a metastazării intrahepatice [128]. NF-κB și STAT3 NF-κB și STAT3 sunt căi de semnalizare cu rol în răspunsul inflamator hepatic la diferiți factori care determină leziuni hepatocitare. Factorii de transcripție nucleari κB sunt implicați în reglarea răspunsului imun adaptativ, a inflamației și a supraviețuirii celulare. Familia NF-κB cuprinde cinci membrii p65(RelA), p50/ NF-κB1, c-Rel, RelB, p52/NF-κB2 care sunt asamblați prin homodimerizare și heterodimerizare. Activarea membrilor NF-κB de către un număr mare de stimuli proinflamatori precum virusurile hepatitice și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
se asigure 173 o stare de relaxare și mobilizare afectivă, prin care se elimină starea de tensiune cauzată de stres și preocupări cu conținut conflictogen. Or tocmai liniștea, frumusețea, valoarea estetică a mediului natural, realizează confortul psihofiziologic al formării reflexelor adaptative și dispozițiilor voluntare kinetice. Fără ambianța naturală, stațiunile balneare sunt lipsite tocmai de elementul de mobilizare afectivă care dă un caracter acceptativ procedurilor balneo-fizio-kinetoterapeutice. Pentru sublinierea acestui aspect, vom dezvolta preocuparea referitoare la funcția estetică a peisajului. Depășind definiția lexicală
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Acesta este spațiul mort alveolar fiziologic sau patologic reprezentat de volumul de aer din teritoriul alveolo- capilar neperfuzat. Modificarea indicelui ventilație/perfuzie, poate fi sau discordantă, ca urmare a afectării numai a unuia din cei doi termeni ai raportului sau adaptativă, cu variații în același sens (Hăulică I. - 1997). În timpul unui ciclu respirator liniștit, examenul spirografic pune în evidență pătrunderea în plămâni a unui volum de aer de aproximativ 500 ml, urmată de eliminarea aceluiași volum în expir. Acesta poartă numele
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
exemplu: inhibiția scoarței cerebrale (în timpul somnului) se reflectă și asupra centrului respirator pe care îl inhibă. În timpul somnului respirațiile sunt mai rare, dar mai profunde și mai ample. VI. 3. Dinamica parametrilor respiratori în efort Intensificarea metabolismului energetic determină reacții adaptative respiratorii cuplate cu cele cardiovasculare, în vederea asigurării aportului de oxigen și eliminării de CO2. Acestea constau în creșterea rapidă a ventilației pulmonare și a debitului respirator pe seama creșterii frecvenței și amplitudinii respiratorii. Frecvența respiratorie crește de la 14-18 pe minut la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
este limitată datorită timpului scurt de contact al aerului alveolar și capilare, circulația sanguină pulmonară, fiind mult activată în timpul efortului. Aportul de O2 la nivelul musculaturii active este asigurat numai parțial de sânge și circulație, deoarece mai intervine un mecanism adaptativ periferic și anume, creșterea coeficientului de utilizare a O2 de către sângele arterial, de la 30-40% la 70-75%. În repaus consumul de O2 este de 250ml / min. În eforturile medii ajunge la 1500ml/min, în cele submaximale la 2500ml / min, iar în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în efort. Adaptarea aparatului respirator la efort la cei antrenați se face mai rapid decât la cei neantrenați, iar revenirea după efort se realizează într-un timp mai scurt decât la cei neantrenați. VI. 4. Funcția circulatorie - considerente generale Reacțiile adaptative ale organismului la efort sunt dominate de răspunsuri cardiorespiratorii, neuro-endocrino-metabolice de diferite grade, în vederea satisfacerii necesităților energetice ale musculaturii în stare de activitate, îndepărtării produșilor toxici de metabolism celular, și disipării căldurii degajate în timpul activității contractile . Deoarece rezervele celulare de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a glucozei, prin stimularea glicogenolizei musculare, urmată de creșterea G-6-P, cu efecte inhibitorii asupra preluării de glucoză din circulație și apariția hiperglicemiei, ce va persista și în perioada postexercițiu. Hiperglicemia din timpul efortului fizic intens pare a fi un fenomen adaptativ la scăderea clearanceului metabolic, observată atât în timpul cât și după un efort fizic intens. Scăderea clearanceului metabolic este secundară scăderii eficienței de extracție a glucozei, în timp ce utilizarea totală a glucozei este aceeași ca și la subiecții de control. Deci, în timpul
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]