7,201 matches
-
situație-limită. Dacă gradul de adecvare al conștiinței ar fi complet, atunci aceasta nu ar aduce nici o contribuție independentă la explicarea fenomenelor sociale. Din condițiile obiective s-ar putea deduce în mod direct comportamentele sociale cu gradul cel mai ridicat de adecvare. O raționalitate completă nu poate fi definită printr-un comportament adecvat, ci prin cel mai adecvat comportament, prin comportamentul optim. Există însă argumente serioase că raționalitatea sistemelor sociale, cel puțin de până acum, nu este completă, ci o raționalitate limitată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și calitatea cunoștințelor disponibile. Una esteraționalitatea completă, definită la nivelul optimalității (sistemul adoptă mereu soluțiile cele mai bune în condițiile date) și alta este raționalitatea definită la nivelul satisfăcătorului (sistemele adoptă soluții satisfăcătoare, care prezintă deci un grad suficient de adecvare, dar nu sunt neapărat cele mai bune soluții posibile). Analizând modelul funcțional de sistem în capitolul 3, am văzut că el conține o indeterminare de principiu: o cerință funcțională poate fi realizată nu doar printr-o singură soluție (tip de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societatea actuală, mecanismele de control social, de integrare a factorilor perturbatori s-au dezvoltat, devenind deosebit de eficiente. Și aceasta, în mod special, din cauza utilizării masive a științei. Apare, în aceste condiții, o nouă posibilitate: un mod de organizare, indiferent de adecvarea sa ultimă în raport cu condițiile existente și cu necesitățile colectivității respective, se poate perpetua indefinit, controlând eficient orice forță care ar putea să ducă la schimbarea sa. Alternativele de organizare sunt excluse, statu-quo-ul devenind extrem de stabil. El este atât de eficient
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În constituirea și funcționarea sistemelor sociale, actorii acționează pe baza unor „teorii”. Acestea sunt cel mai adesea imagini simplificate sau chiar eronate („mituri”). Corectarea acestor „teorii” comune și înlocuirea lor cu teorii cu un grad mai ridicat de elaborare și adecvare sunt de natură să producă modificări majore în însuși comportamentul sistemelor. Una dintre problemele cruciale ale organizării și conducerii întreprinderilor o reprezintă motivarea performanțelor. Strategiile de motivare se constituie însă pe diverse „teorii” asupra naturii umane. Teoria cea mai răspândită
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Teoria marxistă a ideologiei pune în evidență un paradox al subiectivității. Conștiința are un conținut determinat de condițiile reale de viață și o „suprafață” care reflectă acest conținut, dar într-o modalitate mai mult sau mai puțin adecvată. Gradul de adecvare al conștiinței de sine poate merge de la completa adecvare, stare-limită pe care, cel puțin în condițiile actuale ale cunoașterii de sine a omenirii, o putem considera mai mult excepțională, până la a fi complet neadecvată, „mistificată”. Subiectivitatea însăși este diferențiată. Există
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al subiectivității. Conștiința are un conținut determinat de condițiile reale de viață și o „suprafață” care reflectă acest conținut, dar într-o modalitate mai mult sau mai puțin adecvată. Gradul de adecvare al conștiinței de sine poate merge de la completa adecvare, stare-limită pe care, cel puțin în condițiile actuale ale cunoașterii de sine a omenirii, o putem considera mai mult excepțională, până la a fi complet neadecvată, „mistificată”. Subiectivitatea însăși este diferențiată. Există un nivel profund, la care au loc procesele constructive
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
simple manifestări ale structurii în condiții particulare. Cercetarea științifică are deci drept obiectiv determinarea formelor de organizare socială, a structurii lor care guvernează comportamentul sistemului în diferite împrejurări. Viziunea structuralistă analizată până acum se fundează pe o presupoziție fundamentală, de adecvarea căreia depinde justificarea tuturor concluziilor expuse mai înainte: constanța în timp a sistemului. Aceasta înseamnă că principiile fundamentale ale comportamentului sistemului nu sunt afectate de scurgerea timpului, ci sunt invariante. Invarianța în timp a structurii sistemelor este o garanție că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
căi distincte de dezvoltare, cu logica lor proprie, cu consecințe distincte. Ce anume face ca o comunitate să meargă pe o cale sau pe alta? Există o explicație a acestei opțiuni? Leslie White sugerează o asemenea explicație, care, indiferent de adecvarea ei, este sugestivă pentru discuția noastră de aici. El consideră că responsabile pentru o asemenea opțiune sunt condițiile inițiale ale procesului: dacă populația în cauză, în momentul inițial, prezenta un grad mai ridicat de organizare socială, atunci prima cale este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemele reale dețin un set de criterii deacceptabilitate relativ laxe care nu presupun neapărat optimalitatea. Ele indică doar dacă o soluție este satisfăcătoare. Prin aplicarea acestor criterii pot fi mai degrabă respinse soluțiile insatisfăcătoare decât să se stabilească gradul de adecvare și, pe această bază, să se ierarhizeze soluțiile satisfăcătoare. Peste limita satisfăcătorului (și ea vag, incert definită), o soluție devine acceptabilă. Procesul decizional nu este aici orientat spre căutarea unei soluții cât mai bune. După cum se poate observa, strategia satisfăcătorului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decizional. Este, de exemplu, cazul tradiției. Anumite împrejurări au fixat o rutină colectivă care se declanșează cvasiautomat în situații date. Nu există nici o decizie în legătură cu practicarea modelelor impuse de tradiție și deci nici o incertitudine cu privire la ele. Apariția unor întrebări în legătură cu adecvarea soluțiilor recomandate de tradiție, cu privire la existența unor posibile alternative mai bune, anulează mecanismul de funcționare a tradiției și îl înlocuiește cu unul decizional. Strategia satisfăcătorului este în mod special vulnerabilă la incertitudine, aceasta producând o creștere a instabilității sistemului decident
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a-și consacra viața tălmăcirii unor mari valori ale literaturii universale. Exclusiv traducător de lirică, N. este puțin cunoscut, în genere doar în cercurile restrânse ale editorilor și cunoscătorilor de poezie. Opera sa de tălmăcitor se distinge printr-o rară adecvare la cele mai subtile nuanțe ale textului original, printr-o familiarizare puțin obișnuită cu posibilitățile de exprimare ale versului și prin recrearea, aproape consubstanțială, în românește a turnurii poeziei în modulațiile ei imperceptibile. Debutând relativ târziu și continuând să-și
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
obținute care sunt conceptualizate în termeni de autocontrol, de management al sinelui și de ameliorare a stării de bine. Evaluarea efectelor unui tratament este importantă pentru subiect și pentru transformarea sa, deoarece aceasta privește eficiența metodei și gradul său de adecvare, pertinența analizei și a ipotezelor. Ea provoacă, în mod evident, dezbateri asupra naturii și calității criteriilor evaluative. Ea se dovedește utilă în aceeași măsură și clinicianului, pentru a-i întări spiritul critic, a-i îmbogăți cunoștințele și pentru a-i
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
minimă invenție epică, Medic la Boișoara se susține tocmai prin concretețea observației directe, a notației realiste, precum și prin detaliul etnografic și lingvistic, înregistrat de autor aproape cu o competență de specialist, dar intercalat în text cu un deosebit simț al adecvării. Asemănătoare, mai cu seamă tematic, cu proza din Ștergarul cu cocoș de Mihail Bulgakov, probând calități stilistice remarcabile și un dar aparte de povestitor, Medic la Boișoara este cartea de vizită a scriitorului P., reprezentativă și după trecerea câtorva decenii
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
pentru a tezauriza și fixa această erudiție. O face într-un mod original, de vreme ce preeminentă se dovedește dispoziția ludică. Iar Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, apărută într-o primă ediție în 1847, amplificată în 1852-1853, îi definește cu maximă adecvare talentul și, în același timp, dă seama de temeiurile clasicizării acestui scriitor. Mult mai bogată decât „adunarea de pilde” a lui Dinicu Golescu, pe care o folosea, independentă de o lucrare similară a lui Iordache Golescu, necunoscând ideea de culegere
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
mai profitabilă teoretic și mai benefică social prospectarea corespondențelor adecvate dintre tranzițiile modernității și paradigmele explicative din sociologie. În cele ce urmează, voi consolida „proiectul iluminist” societate și cel de știință socială, corespondențele dintre ele și gradul lor de (in)adecvare în raport cu configurările modernității și ale societăților actuale. 1.1. Începuturile „proiectului iluminist” de societate Fundamentele sociale ale modernității inițiatoare au fost construite în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea ale Iluminismului. Odată cu acestea, s-au ivit și premisele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la „programele instituționale” ale primei modernități, remarca modul în care în acea perioadă indivizii erau astfel socializați, încât să se conformeze rolurilor predefinite. Menirea statului era de a fabrica „personaje sociale ce lucrau într-un program fondat pe credința în adecvarea persoanei și rolului”. Întreaga perioadă comunistă a constat în conformarea la principiile acestei prime modernități, care au mizat pe adecvarea utilitaristă și normativistă a rolurilor individuale față de cerințele programelor instituționale ale statului totalitar. Sistemele de supraveghere și de integrare puse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
conformeze rolurilor predefinite. Menirea statului era de a fabrica „personaje sociale ce lucrau într-un program fondat pe credința în adecvarea persoanei și rolului”. Întreaga perioadă comunistă a constat în conformarea la principiile acestei prime modernități, care au mizat pe adecvarea utilitaristă și normativistă a rolurilor individuale față de cerințele programelor instituționale ale statului totalitar. Sistemele de supraveghere și de integrare puse în funcțiune de statul totalitar angajau „informatori” multipli pentru a face controlul social cât mai eficient. În perioada de tranziție
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în politică și în sfera culturală, vizând activități, relații sau privilegii și, într-o mult mai mică măsură, roluri sociale propriu-zise. Consecința este că între ordinea expresivă și cea funcțională a societății apar decalaje, fiecare își urmează propria logică de adecvare. Singura zdruncinată este ordinea expresivă, care, animată de individualizare, absoarbe identitățile specializate și le instituționalizează după ce s-au consumat conflictele de consacrare. Identitatea este o construcție subiectivă individuală, care depinde totuși de structura socială și de contextul cultural existent. Schimbările
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vieții de care săracul însuși este făcut responsabil: ești sărac întrucât ai optat pentru o asemenea stare, perseverezi în ea și ești responsabil pentru ea. Problemele sociale devin probleme psihologice sau subiective analizate în termenii capacităților și calificărilor individuale, ai adecvării sau inadecvării acestora în raport cu jocurile pieței, ai anxietății și conflictelor sau ai încrederii în sine. Crizele individuale se substituie crizelor sociale, inegalitățile individualizate se substituie pe scena socială inegalităților sociale, abordările comunitare sau dezvoltarea comunitară sunt pur și simplu excepții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Starea de anomie domină: noile reguli și coduri instituționale sunt prea puțin comprehensibile, pe când cele vechi sunt când blamate, când marginalizate. Luana Pop a demonstrat că... ... valul instituționalizărilor legislativ-formale, mai degrabă aleatorii (din punctul de vedere al oportunităților sociale, al adecvării instituționale etc.), nu a făcut decât să creeze haos și anxietate în raport cu poziții sociale devenite din ce în ce mai precare, nesigure și amenințate de lipsa unor alternative viabile de supraviețuire socială. Ca urmare a instituirii și generalizării acestei stări, ar apărea o „continuă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un om hibrid, navetist pe Marele Șantier, acest traseu fiind dublat de radiografia sentimentului culpabilității pe care personajul principal, un inocent, îl simte față de moartea tânărului Sebastian, precum și față de părăsirea satului natal, loc al legăturilor ancestrale. Prozatorul dovedește o oarecare adecvare în radiografierea mediilor muncitorești, însă uneori evenimentul este tratat în manieră gazetărească, accentul căzând pe latura senzațională. În alt roman, Părinții abstracți (1983), sentimentul analizat până la obsesie, cu inserții în vis și chiar în patologie, este ura însoțită de dorința
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
europene și explică 31,8% din variația totală a variabilelor ce măsoară încrederea în fiecare instituție în parte. KILOMETRIO = 0,772, iar cea mai mică comunalitate este 0,199 (pentru extracție am folosit Principal Axis Factoring). Am testat nivelul de adecvare a modelului de analiză, rulându-l pentru fiecare societate în parte. Rezultatele confirmă existența unui factor de încredere difuză în instituții având aceeași structură pentru fiecare dintre cele 43 de societăți luate în considerație Monografia comunei Trifești (1995), Trifești, Lunca
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vertical de rugăciunea sfinților, șlefuită de subtilitatea argumentației filozofice și modelată apoi în fraza poeților, teologia Părinților a putut aduce în lume belșug de roade bune. Din punctul de vedere al genurilor literare, cheia discursului teologic se ascunde în geniul adecvării multiplului discursiv la unul ireductibil al ființei care te ascultă. Pentru a entuziasma, cuvintele trebuie însă întrupate prin fapte. Mărturia personală contează mai mult decât orice probă de acuratețe bibliografică. Nici studiul savant pe baza documentelor de arhivă, nici eseistica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu sprijinirea thatcherismului, despărțirea de New Right s-a produs exact atunci când Tony Blair și al său New Labour câștigau alegerile. Nu cred că e vorba de oportunism, pur și simplu, ci mai curând de o evoluție individuală și de „adecvarea intelectului la lucruri” (de exemplu, cred că Gray le reproșa sincer conservatorilor că au compromis coeziunea socială a Marii Britanii). Totuși, acuzații de „cameleonism” și „migrație politică” au fost formulate persistent la adresa proeminentului savant și „spectator angajat”. Astfel, acum că Tony
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la derapajele democrației americane din anii ’50, a modelat și conștiințele multora dintre cei activi în științele naturii, medicină, tehnologie, ca să nu mai vorbesc de economie și drept. Universitatea păstra încă niște relicve ale spiritului său fondator - umanismul, enciclopedismul, imperativul adecvării intelectului la lucruri, conștiința și etica magisteriului etc. Două au fost, în esență, traseele ideologice și politice ale primei generații americane studențești postbelice: a) activismul de stânga, mergând în anumite cazuri și împrejurări până la stalinism, dar în genere focalizat pe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]