4,644 matches
-
se angaja în efort, adultul are nevoie să participe, să descopere, să rezolve probleme, să-și valorifice experiența sa de viață. Psihologii recomandă îndeosebi „munca în grup” (reuniunea-discuție, de exemplu), care dezvoltă comportamentul de cooperare, dă satisfacția rezolvării problemei, obține adeziunea comună pentru un mod de acțiune (Goguelin, 1970). În educația adulților se pune accentul pe experiențele de viață ale subiecților, pe factorii sociali stimulativi, pe clarificarea în grup a situațiilor, pe degajarea comunicării. Iar ca metode se utilizează, cu deosebire
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Octavian Neamțu consemnează antrenarea a 3210 tineri și tinere, pe tot cuprinsul țării, la campania din vara anului 1939. În cele 31 de centre, în care erau instalate școlile pregătitoare pentru Serviciul Social al Tineretului s-a înregistrat, scrie, o adeziune totală, pentru „această acțiune nouă, curată și luminoasă”. Între echipieri domnea „o desăvârșită colegialitate” (Neamțu, 1971, p. 159), un entuziasm fără umbre. Iar realizările, faptele n-au fost puține. În cei cinci ani pregătitori ai campaniei din 1939, au activat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acțiune asupra întregului popor și asupra tuturor facultăților psihice și intelectuale ale individului și colectivității” (Bădina, Neamțu, 1970, p. 148). A fost un efort perseverent - și competent totodată - de educare a maselor, pornit dintr-o inițiativă generoasă și pe baza adeziunii entuziaste a tinerilor intelectuali, instrucția și educația cuprinzând treptat diferite grupuri social-profesionale, luând forme diverse (Școli pentru tineret, echipe de cercetare și acțiune, grupuri de inițiativă, cămine culturale, cooperative), integrându-i pe toți într-o idee comună: dragostea de țară
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ca și lipsa acută de fonduri. În fața acestor obstacole, organizatorii acțiunii de la Ungureni nu puteau opune decât „răbdarea, încăpățânarea, încrederea în izbândă și întreținerea entuziasmului și avântului inițial” (Neculau, 1927, p. 5). Nu prin sfaturi, dojeni și vorbe se obține adeziunea și sprijinul sătenilor, ci prin „fapte”, „realizări”. Ignoranța se doboară, încetul cu încetul, prin activitate culturală perseverentă: conferințe, serbări, lecturi, biblioteci, cinematograf, lecții publice. Acesta e răspunsul dat politicienilor care foloseau orice mijloace - calomnia, intriga, minciuna - pentru a discredita asemenea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trimis tineri la școli de horticultură. Un succes a fost acțiunea cooperatistă, considerându-se cooperația ca o mișcare socială și națională, un prețios auxiliar al educației adultului. Principiile cooperatismului 2, aplicate la Ungureni, au fost: asociere și ajutor reciproc, liberă adeziune, capital social, fond de rezervă, beneficii în raport cu contribuția, conducere democratică, neutralitate politică, urmărirea scopului educativ. Prin cooperație, se credea, pot fi satisfăcute toate trebuințele de ordin material ale oamenilor din sat. Principiul conducător era: „totul prin noi, prin mijloace proprii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
adulți și astăzi. Acest tip de învățare socială pune accentul pe „climatul afectiv”, pe asigurarea unor condiții apropiate celor reale, pe furnizarea informațiilor prin intermediul filmelor, stimulându-se răspunsul emoțional și intelectual al participanților (Kidd, 1981). Comportamentul participativ înseamnă nu doar adeziune, chiar interiorizare a unor norme, ci - mai ales - angajare conștientă și afectivă, exprimată prin dorința de autoperfecționare, de dezvoltare prin contact activ cu mediul, cu o idee, cu un model de acțiune. Universitățile populare își păstrează finalitățile educaționale și modelele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ambalez pentru G. de F., o sectă în fond, cum să n-o fi făcut pentru o religie? Îl urăsc pe creștinul ipotetic, pe fanaticul care aș fi putut fi acum două mii de ani, nu-mi iert un act de adeziune pe care nu l-am comis niciodată” (III, 289). Cioran nu-și poate ierta un astfel de act, fie el și ipotetic, în virtutea adeziunilor reale din tinerețe. În orice caz, nebunia tinereții, iată, nu mai e semnul ființei sale autentice
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fanaticul care aș fi putut fi acum două mii de ani, nu-mi iert un act de adeziune pe care nu l-am comis niciodată” (III, 289). Cioran nu-și poate ierta un astfel de act, fie el și ipotetic, în virtutea adeziunilor reale din tinerețe. În orice caz, nebunia tinereții, iată, nu mai e semnul ființei sale autentice, cum se prezentau lucrurile la un moment dat. Acel altul chiar este un străin. Iar trecutul, dimpreună cu acel străin, e recuzat fără menajamente
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la dosarul meu și la consecințe; și tot riscam să mă dea afară din facultate. Scăpasem de scormonirea în dosar când fusesem pusă la UTC, pentru că nu mi se ceruse nici o declarație cu privire la situația părinților. Acum însă trebuia să completez adeziunea la partid care conținea date cu privire la situația politică a părinților mei. Din nou, ca și la înscrirea în facultate, trebuia să declar tot ce știam (sau nu știam) despre situația politică, cu precădere, a tatălui meu. Pentru partid
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ființa socială. Iubirea este o temă frecventă, conturând anumite filoane ale poeziei circumstanțiale și patriotice ce descinde încă din momentul pașoptist pe filiera Alecsandri, Andrei Mureșanu, G. Coșbuc etc. Atracția este exercitată în special în direcția sentimentelor civice și a adeziunii politice 4. De asemenea, trebuie semnalate prima și a doua reconsiderare a poeziei interbelice, discuțiile în jurul avangardei și reconsiderarea ei. Exemple valorice din prima și din a doua generație menționate în lucrare, precum și prezența în epocă a școlii cenacliste de la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
grave, de gândire lucidă, cu jocul, cu atitudinea alertă de satiră și umor, moduri de a ascunde faptul că este un sentimental. Revoluția îi va da certitudini și "negația" se va transforma în "afirmație". "Aventurile lirice" (1963) sunt o patetică adeziune la marea construcție poetul cântă cu har hidrocentralele, eliberarea Cubei, moartea lui Fucik, zborul cosmic concretizate în mari mesaje. Condiția creatorului și a omului în general în contextul epocii apare în "Problema spinoasă a nopților" și în "Câinele de lângă pod
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nedefinit: ("Curte Iarna"). Încă din primul volum apare obsesia morții, similară cu orbirea, cu întunericul, care se lasă "și înconjoară" totul. Așa cum spune lucruri banale despre viață, va spune lucruri banale și despre moarte, dar care ascund un fel de adeziune sentimentală la dramele existenței. Simțim toată vremea la Mircea Ivănescu dorința de-a așterne epic întâmplări ciudate. Dacă aș scrie/ un roman să se petreacă-n țările calde -/ de la o scenă ca asta aș porni". Motivul este un joc de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu tensiunea ideilor, încifrate în simboluri ce ne trimit la N. Stănescu, la Gh. Tomozei. În cele cincisprezece volume, acest poet ajunge rar la poezie, ca și N. Ioana, ale cărui versuri parvin rar la emoție. Ultimul mimează cultura, exprimând adeziunea la livresc, fără să-l poată lua în stăpânire pe deplin. Tot astfel, I. Crânguleanu, în ciuda emoției pe care o intuim în unele din poemele lui, rămâne un versificator, ca altădată Rusalin Mureșanu. Radu Cârneci se vrea un intelectual abisal
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în război"1. De asemenea, Federico Garcia Lorca, simbol al "conștiinței intelectuale angajate", cum îl numește Dan Grigorescu, își dedică opera în ton melodic, meridional cu inflexii folclorice (romancero), patriei și umanității. Istoria și împrejurările sociale au smuls imnuri de adeziune la problematica majoră a epocii unor poeți ca Rafael Alberti, Giuseppe Ungaretti, Salvatore Quasimodo, W. H. Auden, Jorge Guillén etc. La noi, M. R. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Mihu Dragomir, Cicerone Teodorescu, Radu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la o matinală întîlnire cu studenții ce-i avea. În 2014, mi-a parvenit apelul unui om disperat: Visarion decisese că doar eu îi pot traduce dialogurile unui film făcut fără sumedenie de mijloace ori mai curînd fără nimic, în afară de adeziunea și talentul unor artiști ce cred în calitățile prietenului meu. Ca de obicei, mai ales în Ținutul Mioritic, totul trebuia făcut "imediat". Aș minți dacă aș pretinde că am fost cuprins de un irepresibil entuziasm, dar cum "prietenul adevărat, la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
3. Executarea obligațiilor comerciale / 101 1.4. Probele în materie comercială / 103 1.5. Prescripția extinctivă în materie comercială / 108 Capitolul 2. Noțiunea de contract profesional / 109 2.1. Definiția contractului profesional. Clasificare / 109 2.2. Contracte negociate. Contracte de adeziune.Contracte forțate / 114 2.3. Contracte simple. Contracte complexe. Grupuri de contracte / 120 2.4. Libertatea contractuală în contractele profesionale / 123 Capitolul 3. Formarea contractului profesional / 129 3.1. Etapa precontractuală / 129 3.1.1. Negocierea contractelor profesionale / 129 3
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în raporturile juridice profesionale și nonprofesionale în care este implicat. Practic profesioniștii, prin contractele pe care le încheie este dependent de cocontractanții săi. Există contracte care se încheie doar între profesioniști sau între profesioniști și consumatori: contracte forțate sau de adeziune, contracte obligatorii, contracte nenumite, grupuri de contracte. În privința profesioniștilor, ca și a celorlalți participanți la raporturile juridice, izvoarele obligațiilor pot fi actele juridice și fapte juridice, stricto sensu. Având în vedere că principala modalitate prin care profesioniștii devin părți la
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
auxiliare; ca finalitate ele servesc atingerii scopului profesionistului, dar pe lângă contractul principal. Ca urmarea în sfera activității profesioniștilor rolul voinței părților în formarea contractelor este diferit, criteriu potrivit căruia contractele pot fi clasificate în: • contracte negociate, contracte forțate, contracte de adeziune; • contracte în formă simplificată (ofertă urmată de acceptare; comandă urmată de executare); • contracte complexe sau grupuri de contracte, în cazul cărora existența sau executarea unui contract determină existența sau derularea unuia sau altora, toate contractele din grup conlucrând la realizarea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de contracte, în cazul cărora existența sau executarea unui contract determină existența sau derularea unuia sau altora, toate contractele din grup conlucrând la realizarea scopului general al părților în cadrului grupului de contracte 97. 2.2. Contracte negociate. Contracte de adeziune. Contracte forțate a. Contractele negociate. Contractul negociat este tipul tradițional de contract, el fiind rezultatul discuțiilor dintre părțile contractante. Ele se poartă în așa numita perioadă precontractuală care se plasează sub semnul libertății și al bunei credințe. Părțile care negociază
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a părților de a negocia cu bună credință: clauza de exclusivitate a negocierilor, clauza de confidențialitate etc.98. Actualul Cod civil spre deosebire de cel anterior reglementează expres regulile referitoare la negocierea contractelor instituind și sancțiuni pentru nerespectarea lor99. b) Contractele de adeziune. Deși oamenii sunt egali în drepturi ei nu sunt egali în fapt. Ca urmare cei puternici sau bogați au libertatea de a impune celor slabi sau săraci condițiile contractuale. Unele mărfuri și servicii pot fi procurate doar de la anumiți profesioniști
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
fapt. Ca urmare cei puternici sau bogați au libertatea de a impune celor slabi sau săraci condițiile contractuale. Unele mărfuri și servicii pot fi procurate doar de la anumiți profesioniști care impun clienților lor contracte tip (contracte tipizate) sau contracte de adeziune așa cum au fost ele intitulate în actualul Cod civil. În legislația anterioară datei de 1 octombrie 2011 nu exista reglementat un contract cu o asemenea denumire deși în practică era foarte des întâlnit. Inclus în prevederile legale acest tip de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
un contract cu o asemenea denumire deși în practică era foarte des întâlnit. Inclus în prevederile legale acest tip de contracta s-a transformat din contract nenumit în contract numit, având denumire consacrată și reglementare de sine stătătoare. Contractul de adeziune este definit în art. 1175 C.civ. ca fiind acel contract ale cărui clauzele esențiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre părți, pentru aceasta sau ca urmare a instrucțiunilor sale, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
contracte au fost catalogate în doctrină ca fiind "contracte nevoite" deoarece consumatorul le încheie de nevoie și nu pentru că a ales să contracteze și nici pentru că a ales cu cine să contracteze 101. Multe din contractele profesionale sunt contracte de adeziune. Ele sunt foarte frecvent în prezent: contractul de telefonie fixă sau mobilă, contractele de asigurare, contractele de furnizarea a utilităților (apă, gaz, electricitate), contractele de transport, serviciile de televiziune prin cablu, contractele de credit bancar de consum, și contractele bancare
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
caietelor de sarcini (care sunt parte componentă din contractul încheiat), contracte de leasing, contracte de franciză. Specificul acestor contracte constă în faptul că el nu se încheie în urma discuțiilor sau negocierilor libere, la fel ca în dreptul privat clasic, ci prin adeziune a părții contractante mai slabe din punct de vedere economic la proiectul de contract al cărei conținut este prestabilit de către partea contractantă mai puternică. Ele derivă din inegalitatea economică care există între părțile contractante. Este interesant de analizat condițiile în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
punct de vedere economic la proiectul de contract al cărei conținut este prestabilit de către partea contractantă mai puternică. Ele derivă din inegalitatea economică care există între părțile contractante. Este interesant de analizat condițiile în care vorbim despre un contract de adeziune. Uneori limita dintre un contract de adeziune și un contract negociabil dar nenegociat, poate fi foarte subtilă. Pentru a califica un contract ca fiind de adeziune este necesar să identificăm următoarele caracteristici 102: • contractele de adeziune presupun două părți contractante
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]