10,749 matches
-
dată când îi treceam pragurile casei, să mă tolănesc într-un fotoliu, acolo în atelierul lui, mai degrabă în cel aflat cu spatele la fereastra dinspre curte, și să admir tabloul cu o pădure aflată sub povara zăpezilor, intitulat Poiana Neamțului. Îl admiram de fiecare dată, ca și cum trebuia sămi iau adio de la el, deoarece scria jos, lângă ramă, pe o etichetă, cu majuscule, parcă în fugă, vândut. Mă gândeam că în orice clipă putea veni cumpărătorul să-l ducă. Să vină după tablou
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mai avem posibilitatea de a mai lucra pe ogorul sufletului în această lume la această brățară... Ogorul sufletului! Este totuși, singurul loc unde se pare că o mai găsești pe Iozefina. Singurul loc unde o regăsești, așa cum preferai să o admiri topindu-se goală, în luminile jucăușe și fierbinți ale șemineului. Cum ai putea s-o regăsești pe frumoasa doamnă de Bethlen. Cum? Simplu. Te ridici în șezută așa, acoperit cu plapuma până-n barbă și, până să aprinzi focul în sobă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
au lovit câinește! Să nu creadă ei că îi vom ierta, ferita Sfântului!” S-a apucat apoi să-i înfășoare capul cu pânza pregătită. Fâșia albă scotea și mai mult în evidență frumusețea bărbătească a chipului lui Hliboceanu. În timp ce își admira opera, buzele lui Hliboceanu au îngăimat un singur cuvânt: „Apăăă!” Cotman a luat de pe masă ulcica cu apă, i-a ridicat cu grijă capul și i-a umezit doar buzele. A repetat aceasta de mai multe ori... „Așa, băiete. Acum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
trebuit să muncească sute de ore În folosul comunității, ținând cursuri de organizare judicioasă a timpului liber. Kafka Însă a scăpat ieftin. Dacă deschideți Castelul la ultima pagină, Îl veți găsi acolo pe eroul său, K., În fața unui dulap deschis, admirând colecția de rochii Întunecate a unei birtășițe. El iese apoi pe culoar, urmărit de cuvintele femeii: „Mâine primesc o rochie nouă, poate c-o să trimit să te cheme“, În timp ce un alt personaj Îl prinde de braț, trăgându-l către o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
barelor și Îndoirea caroseriilor, până la istovirea curelelor de distribuție, până când, În zorii următoarei zile, roata de rezervă a Alfinei s-a desprins din suportul ei și-a luat-o la vale. Câteva sute de metri, roata a mers cumpătat, mai admirând priveliștea, mai storcoșind o zmeură, dar apoi, pe măsură ce panta drumului se adâncea, a căpătat viteză. Și-a luat rămas-bun veselă de la șosea pentru a străbate un gard viu, aproape răsturnând-o pe bunicuța care culegea lucernă În spatele lui, a trecut
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
săli, zăpăcit Încă de vârtejurile aurii din tablourile lui Velázquez și de sângele coagulat, depus pe canavale, al lui Tițian, un virus sud-american m-a Înhățat Într-o excursie organizată prin Tierra del Fuego. Mă aflam, așadar, la Capul Horn, admirând locul În care curenții celor două oceane se ciocneau, stârnind fiori sub epiderma lichidă a planetei, stăteam cu un picior deja ridicat spre a desăvârși turul lumii, când un antibiotic nou inventat, Peraxildyne Forte, m-a readus În Îmbrățișarea de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o vază cu trei crizanteme galbene, așezată pe o masă veche, alături de-o fâșie de mătase, spunea povestea unui han lyonez unde neguțătorii medievali de stofe se opreau, iar În noaptea popasului lor sulurile se desfăceau spre a fi admirate și pipăite. Conducta de Încălzire era o altă minune a lumii. Zgrunțurii și petele de rugină o făceau să semene cu o columnă având pictate scene eroice, iar din coturile și niplurile ei Îmi făuream arc de triumf la Întoarcerea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
e punctul nevralgic, succesul lui Nae era intenționat; făcea deci să intervină artificiul, atitudinea fabricată, printre care și seriosul artificial - și cu totul străin de calibrul seriozității pe care-l găsim de pildă la Pârvan, pe care Nae Ionescu îl admira neprefăcut. De succes, Nae a avut parte; dovada, numărul de fideli, care nu s-au dezis de el chiar atunci când detectau farsa în spatele personajului. înseamnă că oricum Nae I. avea o putere de atracție și o folosea ca atare, pe
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
de acolo. Chiar și atunci cînd el juca singur șah la calculator sau naviga pe internet, Christina atribuia acestor ocupații aparent distractive un coeficient de risc și de mister care În cele din urmă Îi satisfăcea nevoia de a-l admira. Poate că, atunci cînd ea pleca de lîngă el, nu se mai juca, ci făcea altceva, fără ca ea să știe vreodată ce, fără să aibă măcar voie să-și imagineze. De fapt, dacă ar fi Încercat să afle, ar fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
comunismul și cred că cei care se bucură de căderea comunismului sunt niște idioți. Într-o bună zi, va trebui Într-adevăr restaurat, dar nu așa cum a fost, ci așa cum ar fi trebuit să fie. Apoi Îi povesti de ce Îl admira pe Ceaușescu. Foarte simplu. Din cauză că Ceaușescu Îl trimisese la studii În Statele Unite, după ce, aflînd că era un utecist sincer, Îl făcuse membru de partid și Îl Înaintase În grad. Așa Încît simpatia pentru comunism a lui Michel decurgea firesc din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se, o agățase Într-un nasture sau fermoar al sacului de dormit. Ar fi vrut să-și bage degetul și să o scarpine. Apoi Îi veni o nouă idee și zîmbi Încîntat de perspicacitatea sa. — Mhm. Parcă ziceai că Îl admiri pe Ceaușescu. Dar atunci, de ce ai inventat chestia aceea care i-a făcut pe unii să se Îmbrace cu pulovere și să-l Împuște? — Intenția a fost cu totul alta. Ceaușescu trebuia Înlocuit fără vărsare de sînge, dar ghinionul a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mic șiretlic. — De ce mă privești? Îl Întrebă Michel. — Aș vrea să-ți dezvălui un secret... - lăsă anume o pauză de efect, prefăcîndu-se că ezită. Nu știu dacă pot avea deplină Încredere În dumneata. Mai Întîi mi-ai spus că l admiri pe Ceaușescu, iar după aceea, că l-ai răsturnat de la putere. Spui că urăști America, totuși lucrezi pentru americani. Și uite că nici omul cu fața verde n-a mai apărut, deși spuneai că are să se Întoarcă repede. Nu mă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pieptului, a bustului, a taliei, uite-așa trebuie priviți cu toții, ca niște animale, dacă vrei să nu suferi mai tîrziu din cauza lor, mă înțelegeți? Tacatacataca, își privește Delfina propriile mișcări ale degetelor care manevrează materialul, bine spus, la obiect, am admirat asta întotdeauna la tine, Tușico, ai știut să-ți urmărești interesul. Altfel nici nu merge, Delfinaș, bagă la cap, e un secret pe care-l afli de la cineva cu mai multă experiență. Ții minte măsură cu măsură, iar dacă nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dacă spune că o face doar în joacă, pentru distracție. Ce distracție o mai fi și asta, mă întreb, cînd tragi după tine alte persoane, destrami familii, îți iei așa răspunderi? Știu și eu? zice Poștașul, în locul dumneavoastră l aș admira, adică m-aș mîndri cu el, m-aș simți fericit că ideile mele n-au rămas doar pe hîrtie, ci au fost puse în practică de cineva. Nu vrea să înțeleagă nici în ruptul capului, preferă să facă pe idealistul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mai putea ține pe picioare după cît încasase, nu știu nimic, trebuie să mă credeți pe cuvînt, lăsați-o și voi mai ușor. Făgăraș, Iezer, Cibin, Lotrului, stîncăraie și păduri cît vezi cu ochii, haiducie, nenicule, eu și acum îi admir pe oamenii ăștia, zice șoferul, nu mă interesează dacă au făcut-o de frică sau din convingere, important e că au rămas pe poziții. Bieții legionari, zice Părințelul cu totul absent, au luat-o pe spinare de la toată lumea, au fost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
s-a Îndrăgostit de box, pe care a Început să-l practice cu o disciplină de fier și o voință Întâlnită destul de rar la o asemenea vârstă. De ce tocmai box? Începuse să-l obsedeze musculatura lui pe care și-o admira tot timpul și boxul și se părea singurul sport din lume care te formează ca om puternic și totodată stăpânit. Se mândrea cu trupul lui bine construit de la natură și făcea tot posibilul să-l scoată În evidență și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
am deficiențe mintale: cerșesc și vagabondez pentru că numai așa pot să cunosc lumea. Vă mulțumesc!,, S-a apropiat de ea, a făcut-o să râdă spunându-i că el e un cerșetor care cunoaște lumea...de când lumea, și, i-a admirat frumusețea și neobișnuita fragilitate. Ei i-a plăcut la Antoniu din prima clipă, privirea pătrunzătoare și timbrul vocii grav. În rest, n-a interesat-o nimic În mod special În Înfățișarea lui: era un cerșetor ca și ea, unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
momente când devine o pisică zbârlită. Este mondenă și imperativă. Până la ea nu am cunoscut cu adevărat iubirea. Îmi place umbra ei ce pare pe tavanul camerei, o navă cu pânzele ridicate. Am ales-o pe ea pentru că trebuia să admir Însfârșit o femeie. Până acum priveam femeile cu oarecare dispreț. Odată cu ea, mi-am asumat atât dulcegăriile iubirii, cât și eșecurile ei. Aș vrea să fiu Însă mult mai contemplativ. ,, În această puternică rotație, omul contemplativ-oricât de neînsemnat-rămâne singurul element
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
suspect să fi mărturisit că are o capodoperă Ă deși el , personal nu descifrase numele artistuluiă, de la o femeie care a fost omorâtă. Iubitorii de artă, imediat ce-ar fi fost expusă pictura, s-ar fi Îmbulzit probabil să-i admire frumusețea . Privise Întotdeauna pictura În chip neprofesionist, fără pretenții de cunoscător, și fără să tresară la subtilitățile și măiestria ei. A privit-o de exemplu, așa cum privești În grabă frumusețea unui câmp plin cu maci, prin fereastra vagonului de tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
iar încercările mele repetate de a le tria și ordona parcă nu aveau nici un efect. Această caracteristică a iubitei mele mă exaspera dar, întrucât era, în fond, parte integrantă din indiferența lui Georgie față de convențiile sociale, o îndrăgeam și o admiram în egală măsură. Mai mult decât atât, era trăsătura care reflecta și simboliza, după cum îmi spuneam uneori, însăși relația mea cu Georgie, felul în care ea îmi aparținea sau, mai bine zis, reflecta tocmai felul în care eu nu reușeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
modificase, n-am încetat să fiu fericit. În definitiv, în calitate de soț al Antoniei, nu puteam să fiu altfel decât fericit. Am să încerc acum să o descriu pe Antonia. Este o femeie care s-a obișnuit de mult să fie admirată, care s-a obișnuit de mult să se considere frumoasă. Are un păr lung și auriu - eu prefer femeile cu părul lung - pe care de obicei îl poartă într-un coc de modă veche, iar epitetul „auriu” este cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
accentul lui ușor american. — Căsnicia este o aventură în curs de desfășurare, am spus. — Întocmai. Iar pentru Antonia a venit momentul să facă un mare pas înainte. — Exprimarea ta e absolut minunată, spuse Palmer zâmbind. — Așadar situația era inevitabilă. — Îți admir puterea de a lua lucrurile așa cum sunt, spuse el. Într-adevăr, poate că situația era inevitabilă. Nu-ți spun asta în încercarea de a scăpa de partea mea de răspundere sau pentru a o ajuta pe Antonia să facă același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de la un capăt la altul. Încă nu aprinseserăm luminile și stăteam toți pe bancheta de la fereastă, fără să ne privim, întorși spre zăpada care se cernea tăcută și spre „peisajul” acum nevăzut pentru care, tocmai din dorința de a-l admira, Alexander construise această anexă ovală. Dincolo de draperia care îl separa de anexă, studioul era aproape cufundat în întuneric. Vara era invadat de parfumul florilor și al lemnului de afară și de mirosul de lut umed, proaspăt și curat din interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
strânse ușor câteva clipe. Apoi își lăsă brațele în jos pe lângă corp. Era un gest de implorare. Apoi rosti: — Situația este de o gravitate dramatică, Martin. Avem de lămurit câteva lucruri. Privind în urmă n-am putut să nu-l admir pe Palmer pentru faptul că a înțeles imediat că se petrecuse ceva irevocabil de proporții catastrofale. N-a încercat - ceea ce ar fi fost foarte greu de realizat - să explice în vreun fel scena la care fusesem martor. Nici n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ca un războinic bătrân. Sosirea mea a pecetluit cu siguranță sfârșitul prieteniei noastre, am spus. Am rostit aceste cuvinte cu intenția de a-l provoca și din dorința de a-mi oferi o alinare. Palmer - și din nou l-am admirat când am revăzut scena - primi lovitura în plin. — La asta va trebui să mai cugetăm, Martin, răspunse el calm. A fost pentru noi amândoi un șoc teribil, încă nici nu ne dăm seama cât de teribil. Abia mâine dimineață vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]