KorAP: Find »[drukola/base=adoptiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...73 >

1,817 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

de copil în raport cu aceasta (vezi Tabelul 5.8). De asemenea, problemele de sănătate par a influența conduita copilului, dar în mod special pe o dimensiune și anume dorința de petrecere a timpului liber. Tabelul 5.8 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate 326 Tulburări de comportament Tulburări emoționale Tulburări senzoriale Dezvoltarea cognitivă și a limbajului Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Conduita copilului raportat la mama -,571** ,109 ,101 -,190

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de comunicare -,278 ,102 ,046 ,078 -,195 Dorință de a-și petrece timpul cu dvs. -,189 ,073 ,033 ,120 -,386* Tulburările emoționale, senzoriale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului nu par a influența semnificativ conduita copilului în raport cu mama adoptivă. 5.3.4. Concluzii și implicații practice Majoritatea copiilor prezintă în momentul adopției diferite tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact greutate scăzută, înălțime mică, și probleme medicale precum rahitism, anemie, dificultăți de nutriție

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
măsură și conduita copilului în raport cu părinții adoptatori. Este recunoscut că, modelul de interacțiune copil-părinte/îngrijitor din primele 18/24 de luni de viață și istoricul de plasament influențează calitatea relațiilor pe care copilul le va stabili ulterior cu membrii familiei adoptive 328. Punând în balanță datele consemnate în dosarele de adopție de către practicieni cu referire la sănătatea copiilor și datele expuse de părinții adoptatori post-adopție, concluzionăm că, în cazul în care "dosarul copilului" a reprezentat singura sursă de informare și pregătire

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de copii. Dimpotrivă, accentuăm și aici capacitatea ridicată de recuperare pe care o posedă majoritatea copiilor, în condițiile în care întâlnesc un mediu favorabil de dezvoltare, pregătit să răspundă nevoilor lor. Considerăm necesară dezvoltarea de servicii specifice la care familia adoptivă să aibă acces în diferitele etape ale dezvoltării sale. Adopția copiilor este un proces de durată, care nu trebuie perceput încheiat definitiv odată cu finalizarea procedurii judecătorești sau a celor doi ani de monitorizare. 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
00 4,00 Preoți 2,07 1,19 1,00 4,00 Analizând indicatorii din cadrul fiecărei categorii, constatăm că specialiștii DGASPC (M=3,4), medicii (M=3,24) și membrii familiei extinse (M=3,07) sprijină cel mai mult familia adoptivă. Este important de semnalat, având în vedere probleme psiho-comportamentale frecvente la copiii adoptați, că psihologii și psihoterapeuții sunt percepuți ca fiind profesioniștii care conferă spijin redus părinților adoptatori (vezi Tabelul 5.13). C. Accesibilitatea, nevoia și utilizarea serviciilor sociale. În

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
încă din perioada pre-adopție, o strategie de coping pe care aceștia o numesc "respingerea diferențelor", strategie care de multe ori este adoptată din teama de stigmatizare. Cei care se conduc după această strategie consideră că, integrarea unui copil în familia adoptivă, nu este cu nimic diferită integrării unui copil nou născut într-o familie biologică. O altă posibilă explicație este lipsa de conștientizare a posibilelor constrângeri și provocări cu care se pot confrunta și a importanței informării pentru a preîntâmpina acești

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu tulburări de comportament. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru părinții adoptatori. Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 337

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor 0,126 ,029 ,457* ,487* ,019 Nevoia de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor 0,126 ,029 ,457* ,487* ,019 Nevoia de servicii -.479* -.456* -.189 -.498* -.010 Accesarea serviciilor -.275 -.134

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările de comportament (β = 0,607), tulburările emoționale (β = -0,407) și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
modele inițiale prezintă influență semnificativă, în modelele finale își pierd din semnificație, ceea ce ar putea indica o influență indirectă asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0,243), respectiv de nevoia de servicii de sociale (β = -0,251). Influență pozitivă, ca

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai mică măsură de istoricul de plasament, mai exact dacă copilul a beneficiat de măsuri multiple de protecție (β = -0,125). O serie de factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2% din variația totală. Și în cazul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2% din variația totală. Și în cazul implicării și suportului oferit de mama adoptivă copilului adoptat influența negativă cea mai mare o au tulburările de comportament manifestate de copil (β = -0,859). O influență pozitivă păstrează resursele informaționale disponibile părinților adoptatori, contând în primul rând în corectitudinea informațiilor (β = 0,865) și suficiența lor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copil (β = -0,859). O influență pozitivă păstrează resursele informaționale disponibile părinților adoptatori, contând în primul rând în corectitudinea informațiilor (β = 0,865) și suficiența lor (β = 0,308). De asemenea o influență semnificativă, o are atitudinea copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,698). Confirmarea expectanțelor părinților își pierde din semnificație în ultimul model (β = 0,174), probabil sub efectul variabilei care măsoară corectitudinea informațiilor. Dintre variabilele testate în raport cu relația părinților adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
probabil sub efectul variabilei care măsoară corectitudinea informațiilor. Dintre variabilele testate în raport cu relația părinților adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună 65,5% din variația totală. In ordinea influenței lor acestea sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună 65,5% din variația totală. In ordinea influenței lor acestea sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală a studiului putem afirma că aceasta s-a confirmat parțial. Din analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
4 Concluzii 6.1 Aspecte teoretice In subcapitolele anterioare datele disponibile ne-au permis sa explorăm influența factorilor de sănătate psiho-fizică a copilului, caracteristicile sale socio-demografice și istoricul de plasament asupra resurselor, expectanțelor, dar și asupra relațiilor din interiorul familiei adoptive. Subcapitolul de față aprofundează și extinde discuția asupra altor potențiali factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii de specialitate, și în special a factorilor subliniați de autori care au aplicat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Sinteza este redată în Tabelul 5.19. Pornind de la această sinteză și având ca principal cadru conceptual teoria stresului și adaptării familiale, ne-am propus să răspundem la următoarele întrebări: Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
având ca principal cadru conceptual teoria stresului și adaptării familiale, ne-am propus să răspundem la următoarele întrebări: Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptat singură, după decesul soțului și alte 9 au adoptat împreună cu partenerul marital. Niciuna dintre mamele adoptatoare nu are copii biologici. Nu există relație de rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres, resurse și strategii de coping specifice perioadei pre-plasament, specifice perioadei de acomodare, respectiv de adaptare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]