1,554 matches
-
fie în condiții de supraveghere (DSM IV)95. 2. Întârzierea mentală moderată (medie, imbecilitate). Această grupă cuprinde subiecți cu un QI între 35-49 și o vârstă mentală de 6-9 ani. Deficiența este observată din mica copilărie și se caracterizează prin afectivitate elementară, achiziții verbale posibile, însă vocabularul rămâne foarte sărac iar limbajul scris este redus la câteva cuvinte scurte. Sociabilitatea este vâscoasă iar uneori manifestă amabilitate, alternând cu faze de mânie și manifestări clastice. Sunt incapabili să progreseze de nivelul clasei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a modificărilor din mediu sau din structura personalității se poate ajunge la amplificarea sau diminuarea trăirii afective, deplasând-o spre un pol sau altul, determinând distimie (Dindelegan, 2004)120. Este de menționat că între polul pozitiv și cel negativ al afectivității, adică între depresie și euforie, trăirile afective sunt nuanțate, acest aspect oferind unitate universului afectiv uman. Trăirile afective ar putea fi astfel plasate pe un continuum, polii semnificând nu de puține ori "incapacitatea de a face față propriilor noastre emoții
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
parte, abandonul, dată fiind o zi în care familia lui a făcut o greșeală părăsindu-l pentru câteva momente într-un parc mare. Acest fapt ar fi putut fi soldat la vârsta adultă cu o serie de repercusiuni negative asupra afectivității lui Beck. Credințele rigide și absolutiste vor media apariția problemelor, aceste credințe transformându-se în căi prin care persoana conferă un sens lumii în care trăiește, dezvoltând anumite concepții legate de ceea ce face lumea, care sunt principiile după care funcționează
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să se adune sub numele de limbaj începe să se lase exprimat prin ideea de scriitură. Un teritoriu în care extinderea conceptului de limbaj își șterge orice limită și în care pentru acțiune, mișcare, gândire, reflecție, conștiință, inconștient, experiență și afectivitate nu se mai folosește conceptul de limbaj, ci acela de scriitură. Prin scriitură nu sunt denumite numai toate lucrurile acestea, ci și gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, și ceea ce poate să dea loc unei în-scrieri în general
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
prematur, în urma unui accident. O selecție din critica sa apare postum, sub titlul Basoreliefuri (1977). Alte două volume de nuvele, Umbrele iubirii și Sărutul, au rămas în manuscris. În proza de început, C. se lasă copleșit, ca mulți debutanți, de afectivitate și elan juvenil, stări de care nu se va debarasa complet nici în romanul Logodna, în pofida unei vizibile maturizări. Centrată pe aceeași temă a erosului generator de suferințe, cartea are carențe de compoziție, precum și o anume lipsă de consistență, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
experiența socială a altora, sau un mediu prea solicitant prin bogăția stimulilor. N. Mitrofan, În „Psihologie Judiciară” vorbește despre două categorii de factori care stau la baza delincvenței juvenile: factorii individuali În care intră disfuncții cerebrale, deficiențele intelectuale, tulburări ale afectivității, tulburări caracteriale; factorii sociali În care intră climatul educațional, eșecurile privind integrarea școlară. Iolanda Mitrofan, prezintă 4 categorii de comportament, după Ghiran, 1991: 1. tulburări de comportament de tip criză bio-psiho socială, reprezintă numai expresia trecerii prin starea de criză
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
sa azi implică din partea manipulatorului de mase o cunoaștere obiectivă a omului și a celor trei creiere ale sale, pentru a avea o șansă de reușită". Buron crede că, în cadrul democrației, politicianul se adresează creierului "limbic", ce controlează memoria și afectivitatea, mai degrabă decît reacției simple, de fugă sau contra-atac în fața unui pericol, a "creierului reptilian". Progresul ar fi, după Buron, de a apela la al treilea creier, zonele neocorticale ce permit asociațiile de idei. Această concepție a "celor trei creiere
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
între care Max Scheler, Martin Buber, Ferdinand Ebner, Gabriel Marcel sau Lev Șestov. În repetate rînduri, Lévinas a avut confruntări teoretice amicale cu Gabriel Marcel și, ceva mai puțin amicale, cu Martin Buber și s-a apropiat simțitor, în logica afectivității creatoare și contradictorii, de viziunea lui Stephane Lupasco. În fapt, Lévinas este reticent în fața dialogului și a schimbului paritar Eu-Tu, a întîlnirii pe picior de egalitate, a interschimbabilității între Eu și Tu. Unei relații de simetrie care șterge toate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și în afara misterului. Din păcate, Fondane nu a mai trăit să-și vadă intuiția confirmată, căci la scurtă vreme după moartea sa, Lupasco și-a dezvoltat teoria tocmai în sensul dorit de prietenul său, cel al abordării cunoașterii pornind de la afectivitatea luminoasă, dincolo de atotputernicia unei Științe concrete. Singură printre cărți, Cartea crapă sub presiunea unei posibilități infinite, deschisă Omului, a unui Absurd gata în orice clipă să rupă 'seriozitatea' unei Puteri la care suntem invitați să participăm ; doar ea ne revelează
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
însăși a lui Fondane, ființarea sa în lume a lăsat urme adînci, atît conștiente cît și subliminale, pe care nimeni dintre cei care au avut privilegiul de a-i fi aproape nu le-a negat vreodată. Rațiunile inimii au prevalat, afectivitatea, sau sensul unei justiții universale au deschis o breșă în regnul cunoașterii și al non-contradicției, introducînd sacrificiul uman consimțit ca formă de minunare capabilă să îndoaie orice sistem în care ireductibilul sufletului nu-și are locul. Identitatea sa etnică este
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
valorizează grupul: permit afirmarea originalității grupului, justifică existența sa; - rezolvă problemele grupului (rol terapeutic); - facilitează ca grupul să devină cadru de referință pentru individ. PROCESUL AFECTIV -APRECIATIV ÎN ECHIPELE DE POLO PE APĂ 5.1 Interacțiunea în cadrul grupului sportiv și afectivitatea "în grup” și afectivitatea "de grup”. Interacțiunea reprezintă modalitatea esențială de existență a grupurilor sociale, caracteristica lor de bază. Definită într-un sens larg, interacțiunea socială este "un tip de relație între două sau mai multe persoane în care acțiunea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
originalității grupului, justifică existența sa; - rezolvă problemele grupului (rol terapeutic); - facilitează ca grupul să devină cadru de referință pentru individ. PROCESUL AFECTIV -APRECIATIV ÎN ECHIPELE DE POLO PE APĂ 5.1 Interacțiunea în cadrul grupului sportiv și afectivitatea "în grup” și afectivitatea "de grup”. Interacțiunea reprezintă modalitatea esențială de existență a grupurilor sociale, caracteristica lor de bază. Definită într-un sens larg, interacțiunea socială este "un tip de relație între două sau mai multe persoane în care acțiunea uneia este afectată de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
afective interindividuale care se produc între doi sau mai mulți jucători, fenomene ce apar numai în urma interacțiunii jucătorilor și care, la rândul lor, influențează însăși desfășurarea ulterioară a relațiilor dintre indivizi și chiar fenomenele afective individuale. În echipă, fenomenele de afectivitate colectivă sunt date de stările de certitudine, satisfacție sau, dimpotrivă, incertitudine, insatisfacție, care pot apărea la un moment dat într-un grup, sau stările ce se nasc ca urmare a existenței în echipele sportive a unor dorințe, trebuințe, necesități manifestate
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
date de stările de certitudine, satisfacție sau, dimpotrivă, incertitudine, insatisfacție, care pot apărea la un moment dat într-un grup, sau stările ce se nasc ca urmare a existenței în echipele sportive a unor dorințe, trebuințe, necesități manifestate sau latente. Afectivitatea colectivă influențează direct sau indirect, conștient sau inconștient, buna desfășurare a activității grupului, de aceea trebuie să se țină seama de următoarele considerente: - afectivitatea colectivă sau de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
nasc ca urmare a existenței în echipele sportive a unor dorințe, trebuințe, necesități manifestate sau latente. Afectivitatea colectivă influențează direct sau indirect, conștient sau inconștient, buna desfășurare a activității grupului, de aceea trebuie să se țină seama de următoarele considerente: - afectivitatea colectivă sau de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este și în funcție de însuși cadrul social în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
sau latente. Afectivitatea colectivă influențează direct sau indirect, conștient sau inconștient, buna desfășurare a activității grupului, de aceea trebuie să se țină seama de următoarele considerente: - afectivitatea colectivă sau de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este și în funcție de însuși cadrul social în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de grup. Studiul afectivității în grup a fost promovat de sociometrie. Este cunoscut faptul că
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
considerente: - afectivitatea colectivă sau de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este și în funcție de însuși cadrul social în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de grup. Studiul afectivității în grup a fost promovat de sociometrie. Este cunoscut faptul că sociometria s-a născut pe terenul relațiilor interpersonale manifestate la nivelul grupului mic, fenomen abordat din ce în ce mai mult de psihologia socială. M. Ralea și T. Herseni
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este și în funcție de însuși cadrul social în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de grup. Studiul afectivității în grup a fost promovat de sociometrie. Este cunoscut faptul că sociometria s-a născut pe terenul relațiilor interpersonale manifestate la nivelul grupului mic, fenomen abordat din ce în ce mai mult de psihologia socială. M. Ralea și T. Herseni referindu-se la această
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ci după trebuințele lor, după interesele lor social materiale. Desigur, și sentimentele influențează preferințele, sensul și orientarea lor. Astfel, relațiile psihologice interpersonale dintre membrii unei echipe sportive, au la bază cauze care țin deopotrivă atât de rațiunea, cât și de afectivitatea fiecărui individ. Ele implică valoarea sportivă și socială generală a jucătorilor, cunoașterea reciprocă a laturilor pozitive și negative ale coechipierilor, in¬teresele și trebuințele lor, sentimentele, simpatiile, ca și antipatiile. "Preferăm, deci, în funcție de nevoi și dorințe pe cel care ne
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ci și ca stratagemă, “șiretlic” discursiv în vederea ducerii în eroare sau manipulării interlocutorului. Dacă argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare sunt modalități de influențare cu caracter rațional și conștinet, chiar dacă se recurge și la mijloace de ordinul sensibilității, afectivității, manipularea prin limbaj constă în “a face pe oameni să se comporte într-un anumit mod fără ca ei so știe - cum va spune Mey - și poate chiar împotriva dorințelor și intereselor lor majore.” (apud Slama-Cazacu, 2000:37). Ducrot spunea că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
profesionalizarea discursului politic, în funcție de profilul auditoriului, de situația de comunicare, de efectele urmărite la nivel de receptare, de statutul emitentului în plan politic etc. O formă a limbajului politic folosit în democrație este limbajul demagogic, caracterizat prin retorism excesiv și afectivitate pronunțată la nivelul expresiei verbale. La polul opus, se află limbajul totalitar, care valorifică capacitățile de manipulare prin intermediul manifestărilor discursive. Pericolele pe care le implică un astfel de fenomen sunt ilustrate în spațiul artistic de utopia negativă a lui Orwell
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu sufletul ne redescoperim pe sine. Învățăm de la lume lucruri bune și rele dar mintea, izvorul înțelepciunii noastre, trebuie să ne armonizeze reacțiile, opiniile care sunt iscate de experiențele de viață. Uneori unii își alungă suferințele, lipsa de iubire și afectivitate în droguri, fumat, alcool, ceea ce le oprește zborul spre o viață mai bună, soluționând situațiile și rezolvând problemele nu singuri ci împreună cu familia, școala, biserica. Îndemnul ar fi să dăm importanță mai mare celor din jur, să-i înțelegem, să
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Păduraru Diana Georgiana, Iftime Valentina () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1977]
-
utilizează cuvântul écriture. În măsura în care scriitura presupune scrierea, cele două concepte se contopesc într-o unică modalitate de a susține sau de a infirma un număr de idei filosofice. Dacă "spuneam "limbaj" pentru acțiune, mișcare, gândire, reflecție, conștiință, inconștient, experiență sau afectivitate, acum spunem "scriitură" (écriture) pentru toate acestea, ca și pentru a desemna nu doar gesturile fizice ale inscripției literare, pictografice sau ideografice, ci, de asemenea, totalitatea a ceea ce o face posibilă; și, de asemenea, pentru latura semnificantă, latura semnificată însăși
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
diferențele și impunând o singură opțiune, neproblematologică, Meyer va renunța la această opoziție deoarece practica a demonstrat de nenumărate ori cum retorica se inserează și este utilizată atunci când se argumentează asupra unei probleme date. Alăturarea, în interiorul retoricii, a raționalității de afectivitate a condus la "fragilizarea" acestui domeniu și la scăderea încrederii în posibilitățile sale de a accede la adevăr. De aici se observă o întreagă reorientare teoretică și repoziționare a unor concepte ca acelea discutate până acum și de punere în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un auditoriu particular și de a o numi convingătoare pe aceea care este gândită să obțină adeziunea oricărei ființe raționale"541. Și această distincție conceptuală ascunde lupta dintre mecanismele de ordinul raționalității (care duc la convingeri) și mecanismele de ordinul afectivității (care duc la persuadări), relevând încă o dată vechile "neliniști" ale retoricii. În aceeași ordine de idei, Lionel Bellenger subliniază ambiția întregii filosofii de a uni rațiunea cu afectele, de a găsi un maximum de garanții sau probe și pentru o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]