3,174 matches
-
vechile ținuturi istorice romî nești. Prin polarizare, au fost formate toponimele Munții Mehe dințiului, Podișul Mehedințiului, Geoparcul Platoul Mehe dințiului. Din aceeași familie etimologică fac parte, probabil, toponimele Mehadia (sat în județul Caraș-Severin), Mehadica (sat în județul Caraș-Severin și rîu, afluent de dreapta al rîului Belareca), Dosul Mehadiei (culme în Munții Semeni cului), Mehedința (sat în județul Prahova și vîrf în Subcarpații Prahovei). Unii cercetători fac legătura între toponimul Mehadia și numele antice Ad-Mediam, Me-ad-diam. Alții pun la baza acestuia un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
așa cum sunt utilizate și astăzi. Evident, așa cum se întîmplă frecvent cu etimologiile, îndeosebi cu cele privitoare la toponime, discuția rămîne deschisă și așteaptă noi probe și argumente pentru o soluție sau pentru alta. Moșna Este numele a trei pîraie (unul afluent de dreapta al Prutului, altul afluent de stînga al Tîrnavei și al treilea afluent de stînga al Terpeziței) și a două sate (din județele Iași și Sibiu). E posibil ca cel puțin unele dintre toponimele cu forma Moșneni să fie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
așa cum se întîmplă frecvent cu etimologiile, îndeosebi cu cele privitoare la toponime, discuția rămîne deschisă și așteaptă noi probe și argumente pentru o soluție sau pentru alta. Moșna Este numele a trei pîraie (unul afluent de dreapta al Prutului, altul afluent de stînga al Tîrnavei și al treilea afluent de stînga al Terpeziței) și a două sate (din județele Iași și Sibiu). E posibil ca cel puțin unele dintre toponimele cu forma Moșneni să fie polarizate de la Moșna (celelalte avînd, probabil
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cele privitoare la toponime, discuția rămîne deschisă și așteaptă noi probe și argumente pentru o soluție sau pentru alta. Moșna Este numele a trei pîraie (unul afluent de dreapta al Prutului, altul afluent de stînga al Tîrnavei și al treilea afluent de stînga al Terpeziței) și a două sate (din județele Iași și Sibiu). E posibil ca cel puțin unele dintre toponimele cu forma Moșneni să fie polarizate de la Moșna (celelalte avînd, probabil, la bază apelativul moșnean, „răzeș“). Oiconimele Moșnița Nouă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și alte nume de locuri, o geneză complicată, „multilingvistică“. Nistru Este numele rîului care delimitează la est teritoriile locuite de populația romînească. În prezent el constituie granița dintre Republica Moldova și Ucraina. Pe teritoriul romînesc actual numele mai desemnează un pîrîu, afluent de dreapta al Someșului, și un sat în județul Maramureș. Rîul Nistru era numit în izvoarele grecești Tyras, pentru cursul inferior (la vărsarea acestuia în Marea Neagră exista o colonie grecească omonimă întemeiată de grecii din Milet, care preluaseră probabil, pentru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Transilvania, Muntenia și Oltenia, pe ultimele două delimitîndu-le istoric) și șapte județe (Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vîlcea, Olt, Teleorman). El udă teritoriul a nu mai puțin de șaizeci și opt de sate și orașe și primește optzeci și trei de afluenți pe dreapta și nouăzeci și nouă pe stînga. Oltul este atestat încă din Antichitate și încontinuu, de-a lungul timpului, pînă astăzi. Prima atestare apare la Ptolemeu (Aloutas), iar următoarele se regăsesc în opera lui Iordanes (Alutas) și în harta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de oronimele Malaia, Mohorul, care confirmă că în trecut unele cereale și alte plante „însoțitoare“ creșteau la altitudini mari. Acestea pot fi însă și supranumele unor oameni transonimizate în toponimie. Prahova Este numele unui rîu, lung de 193 de kilometri, afluent de stînga al Ialomiței, al văii pe care curge (Valea Prahovei), o renu mită zonă turistică, și al județului cu reședința în municipiul Ploiești. Se pare că a existat un pichet cu acest nume în județul Mehe dinți. Rîul are
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
stînga al Ialomiței, al văii pe care curge (Valea Prahovei), o renu mită zonă turistică, și al județului cu reședința în municipiul Ploiești. Se pare că a existat un pichet cu acest nume în județul Mehe dinți. Rîul are un afluent de dreapta, Provița (< Prahovița, așa dar un diminutiv), de la care și-au luat numele Culmea Proviței și satele Provița de Jos și Provița de Sus din județul Prahova. În Serbia există un nume de loc foarte asemănător, Pra(h)ovo
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
calcaroasă (deci praf) și ulterior trecut prin transfer apei care curge pe această vale, am putea evita complicațiile unei metafore, care e o figură de stil rară în toponimie, unde mult mai obișnuită este observația obiectivă. Prut Este numele unui afluent de stînga al Dunării, lung de 742 de kilometri pe teritoriul Romîniei, și care constituie granița de stat dintre Romînia și Republica Moldova. De la acest hidronim s au format, prin polarizare, Ostrovul Prut, Rezervația Rîul Prut, locul Pruteț în Culoarul Prutului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care împînzesc, e drept în proporții inegale de la o regiune la alta, întreg teritoriul țării. În Dicționarul geografic al Romîniei (publicat în 2008-2009) numele apare de opt ori și desemnează patru sate (din județele Bacău, Caraș-Severin, Suceava, Vrancea), trei rîuri (afluenți ai Bistricioarei, Sucevei și Putnei- Putna Întunecoasă) și două rezervații naturale (în județul Vrancea). Forme identice sau foarte asemănătoare se regăsesc în toponimia diferitelor țări de limbă slavă, ceea ce ne indică o sursă etimologică slavă. Într-adevăr, este general acceptată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Săldăbagiu de Munte, Săldăbagiu Mic sate din județul Bihor) și atestat, ca nume de localități, astăzi dispărute, în documentele medievale de limbă maghiară. Sprijină veridicitatea formei intermediare suprapuse numele satului Solduba din județul Satu Mare și hidronimul Săldăbagiu (care denumește un afluent al pîrîului Beretău). V. Frățilă consideră că, date fiind numărul mare și răspîndirea topicelor (îndeosebi așezări) denumite de toponimul Sălbăgel, baza antroponimică nu poate fi susținută (mai ales că antroponimul refăcut nu este nici măcar atestat, și cu atît mai puțin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ariei de iradiere polarizantă a toponimului nostru ar putea demonstra că în limba romînă ar fi putut exista un entopic regional dispărut, neînregistrat de nici o sursă, dar pietrificat în forma toponimizată. Este vorba de un pîrîu numit Szencsel (azi Szencet), afluent al Tîrnavei Mari, găsit pe o hartă a Ținutului Secuilor din 1856, de un vîrf de munte Sîncel în același ținut și de localitatea Sîncel din județul Harghita, existentă și în prezent. Observația lui Dumitru Loșonți că toponimul Sumatheg din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cîndeștilor și numeroase microtoponime în toată țara (Pușcariu le consemnează în județele Brăila, Prahova, Vaslui, Argeș, Dîmbovița). Este întîlnit și ca nume de familie (provenit, probabil, dintr-un supranume etnonimic). Variantele cu ș în loc de s sunt mai numeroase: Șcheia (pîrîu, afluent de dreapta al Sucevei; sate din județele Iași și Suceava; vîrf în Podișul Central Moldovenesc) și Valea Șchiauții („văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Dăișoara, formată cu sufixul diminutival -uța de la Șchiaua). Apelativul romînesc schiau, șchiau (< lat sclavus, „slav“) a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca nume de familie (provenit, probabil, dintr-un supranume etnonimic). Variantele cu ș în loc de s sunt mai numeroase: Șcheia (pîrîu, afluent de dreapta al Sucevei; sate din județele Iași și Suceava; vîrf în Podișul Central Moldovenesc) și Valea Șchiauții („văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Dăișoara, formată cu sufixul diminutival -uța de la Șchiaua). Apelativul romînesc schiau, șchiau (< lat sclavus, „slav“) a existat în romîna veche cu sensul „slav, bulgar“, iar astăzi și-a restrîns întrebuințarea în Transilvania și sensul la „bulgarii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
menținut destul de bine forma slavă originară, se regăsește în numele german al Ardealului, Sibinburg, devenit, prin etimologie populară, Siebenbürgen. Tot din această formă au rezultat magh. Szeben, și germ. Zibin (care a revenit la romîni ca Țibin). Siret Numește un rîu, afluent al Dunării, cu o lungime de 559 de kilometri, și mai multe localități în cîteva dintre județele pe care le străbate (Suceava, Bacău, Vrancea). Unele derivate (rîul Sirețel) și compuse (Cîmpia Siretului, Lunca Siretului, Gîrla Siretului), precum și satele omonime de pe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
i este explicabilă printr-o disimilație (e - e > e - i) sau prin impunerea de către administrație a unei forme străine preluată din limba în care erau redactate documentele de cancelarie. Someș Este numele unui rîu cu lungimea de 376 de kilometri, afluent de stînga al Tisei, în care se varsă, direct sau indirect, patru rîuri mai mici cu același nume, urmat de un determinant diferen țiator (Someșul Cald, Someșul Mare, Someșul Mic, Someșul Rece), și al unei culmi în Cîmpia Fizeșului. Prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
varsă, direct sau indirect, patru rîuri mai mici cu același nume, urmat de un determinant diferen țiator (Someșul Cald, Someșul Mare, Someșul Mic, Someșul Rece), și al unei culmi în Cîmpia Fizeșului. Prin polarizare, s-au format (ca și numele afluenților menționați) numele a șase sate din zonă (Someșul Cald, Someșul Rece, Someșeni, Someș-Gorus lău, Someș-Odorhei, Someș-Uileac) și Culmea Someșului (subu nitate a Cîmpiei Banatului și Crișanei). Într-o inscripție antică este consemnat toponimul Samus, care a fost pus de către unii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
normal fonetic, din ele). S-a emis ipoteza că slavii au putut apropia pe străvechiul sam, la contactul cu el, de sl. somŭ, „somn“ (presupunere susținută de originea slavă a rîului Tisa, în care se varsă Someșul, și a altor afluenți ai acestuia: Bistrița < sl. bystrica, „rapid“, Sălăuța < salo, „gras“, Lăpuș < sl. lopuch, „soc“, Crasna < sl. krasŭnŭ, „frumos“). Sufixul slav -eș, -iș, -oș, care arată posesia unei calități intrinsece și derivă nume de persoane, ar fi putut forma, împreună cu baza sam
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
observat unii savanți străini, la *Măre sau *Mare. Toponimul atestat în același timp în Moesia, Asamus, care se păstrează în bulgărescul Osăm, nu ajută prea mult, mai ales din punct de vedere fonetic (finala -eș). Strei Este numele unui rîu, afluent de stînga al Mureșului și al unui sat din județul Hunedoara. Prin compunere, s-a format nu mele unui alt sat din același județ, Strei-Săcel, și tot prin compunere, s-a format un al treilea sat, Strei Sîngeorgiu (Strigyszentgyögy), component
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
săgeata“). Din baza slavă s-ar putea explica maghiarul Sztrigy (-l’ > gy, ca în Poieni > Pogyen) și germ. Strehl. S-a emis și ipoteza descendenței directe din vechiul sl. Strela, care ar fi dat în rom. Streală sau Strelă. Un afluent al Nistrului, Stryi, și un oraș din Galiția cu același nume (cf. satul Streiul din județul Hunedoara) au sugerat o rădăcină slavă struga, „curgere“, înrudită cu vechile nume de rîu Strúmon și nume de oraș Strume (cf. bg. Struma, Strumica
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea în numeroase toponime romînești, îndeosebi compuse: Tîrgu-Logrești, TîrguMureș (Marosvásárhély), Tîrgu-Jiu, Tîrgu Cărbunești, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamț, Tîrgu-Ocna, Tîrgul Secuiesc, Tîrgușor, Rîul Tîrgului, Valea Tîrgului etc. Tîrnava Este numele celui mai mare afluent de stînga al Mureșului (are o lungime de 246 de kilometri), format prin unirea (la Blaj) a Tîrna vei Mari cu Tîrnava Mică, rîuri care izvorăsc din Munții Gurghiului și străbat Podișul Transilvaniei. Cîteva omonime ale lui denumesc o pădure
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Gurghiului și străbat Podișul Transilvaniei. Cîteva omonime ale lui denumesc o pădure din Piemontul Bălăciței și mai multe sate aflate în județele Dolj, Hunedoara, Sibiu și Teleorman. De la hidronimul Tîrnava au fost create, prin polarizare, Tîrnava Mare și Tîrnava Mică (afluenții săi), Podișul Tîrnavelor și Subcarpații Tîrnavelor. Legături etimologice cu numele unuia dintre topicele omonime Tîrnava au, de asemenea, Tîrnăveni (municipiu din județul Mureș), Podișul Tîrnăveanului, Tîrnăvița (sate din județele Arad, Harghita și Hunedoara), Tîrnova (sate din județele Arad și Caraș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Grădina Fermecată, Mînăstirea de Tămîie, Palatul de Cleștar, Pantalonia, Pădurea de Aramă, Pădurea de Argint, Poarta Raiului, Tărîmul Celălalt, Tărîmul de Nicăieri, Țara lui Moș Crăciun, Țara lui Mură-n-Gură. Tecuci Este numele unui municipiu din județul Galați, al unui rîu, afluent de stînga al rîului Vedea, al unui sat din județul Teleorman și al unei movile din Cîmpia Găvanu-Burdea. Prin polarizare, au fost formate toponimele Tecucelu Sec (sat din județul Galați) și Cîmpia Tecuciului. Pîrîul Tecucelul pe care-l consemnează Iorgu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
turcic, pecenego-cuman, -(l)ui, „rîu“, iar după alții un entopic gepidic *uio, „apă“. Teleorman Este numele județului cu reședința la Alexandria și al unui ținut istoric străvechi din sudul teritoriului romînesc, al unui rîu cu lungimea de 169 de kilometri, (afluent de stînga al rîului Vedea) și al unui sat din județul omonim. Prin polarizare, au fost for mate toponimele: Cîmpia Teleormanului (în Muntenia de Est) și Teleormănel (pîrîu, afluent de dreapta al Teleormanului). Etimologia, acceptată de toată lumea, este cumană: compusul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
teritoriului romînesc, al unui rîu cu lungimea de 169 de kilometri, (afluent de stînga al rîului Vedea) și al unui sat din județul omonim. Prin polarizare, au fost for mate toponimele: Cîmpia Teleormanului (în Muntenia de Est) și Teleormănel (pîrîu, afluent de dreapta al Teleormanului). Etimologia, acceptată de toată lumea, este cumană: compusul Deliorman > Teleorman (< cum. deli, teli, „nebun“ și orman, „pădure“), prin transformarea primei consoane bilabiale în perechea ei „surdă“ (trecerea de la surd la sonor și invers este obișnuită în corespondențele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]