6,858 matches
-
Bacalu. Noi descoperind pendulele am început să le învârtim tamburii să cânte. Melodia era însă Deșteaptă-te române. Astfel că într-o zi melodia s-a auzit prin curte și domnul Bacalu a venit la noi în pod. Era foarte agitat și ne-a spus să nu mai umblăm acolo. În orice caz bombănea ceva în limba vechilor evrei, pe care noi nu o înțelegeam, doar vizitiul Ițic ne-a spus că erau un fel de înjurături grele. Când unul dintre
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
talentul lor în ale poeziei. 1.Stan M. Andrei din comuna Galbenu, Brăila, învățător la Galați, cu câteva volume de autor, este un fel de “osândit la singurătate” care “așteaptă lumina cea nouă /în adâncul adâncurilor/ unde simte că se agită marea.” În poezia lui natura cântă trist, salcâmul “ îmbătrânit de ger/ și de singurătate,/ își privește/ nedumerit/ frunzișul,/ își numără / întărâtat/ inelele... Ploile de toamnă sunt ” o amărăciune”, în “Autoportret” autorul e”fiul unei duminici de mai” care dialoghează cu
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
ca dânsul, de obicei. Aceștia au rămas uimiți. E o capacitate, i-a lămurit uica Livi, învăluit în fumul țigării sale Virginia. Va ajunge departe!... Dar să nu ne abatem de la subiect, își domolise uica Livi glasul, parcă reproșându-mi, agitându-și degetul, propria-i divagație. Nu-mi spune că nu te-ai gândit ce să-mi ceri în schimbul renunțării la moștenire!... Că prost nu ești. Drina m-a ajutat mult, ar fi nedrept să nu se aleagă cu mai nimic
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
dorește, îi pot oferi o pătură, se arătase atent vizitiul, în timp ce îmi puneam piciorul pe treapta din metal striat a trăsurii. Halo, halo!... se auzise atunci o voce, era a femeii în pardesiu care se întorcea, venea într-un suflet, agitându-și energic una din mâini, ajunsese lângă noi abia trăgându-și respirația. Naiba să le ia de taximetre ... , nu e niciun șofer acolo, rostise apăsându-și pieptul. Nu pot suporta ceața, explicase, sunt puțin astmatică ... Nu mă luați și pe
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
său și se apropiase de noi cu mâinile întinse și degetele răsfirate. Îmi simțisem brațul puternic solicitat de femeia pe care o susțineam, încercată, se pare, de o altă, mai pronunțată, criză de slăbiciune. Nu, rostise cu glas șuierat bătrâna, agitându-și degetele diforme înspre ochii noștri, nu aveți ce căuta aici! Sub privirile mele mirate, strania ființă care încerca, dintr-un inexplicabil motiv, să ne alunge, își retrăsese tremurând mâinile descărnate și începuse să-și ridice de pe chip voalul nesfârșit
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
lemn de mahon din camera să, întrebându-se care ar fi cea mai potrivită costumație pentru aventură ce tocmai o aștepta. Se ridică din pat cu mișcări domoale de felina și postându-se în fața dulapului, începu să scotocească cu mâinile agitate printre mulțimea de haine agățate pe umerașele ce se aflau acolo. Viu colorate, apretate și călcate de mama sa, grijulie că fiica ei să găsească tot ce-i trebuie pregătit pentru orice moft tineresc, acestea se găseau oricând la dispoziția
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
tropotind cu picioarele dinainte. Îl recunoscuse. Cum te-ai mai împlinit, măi Alfi, măi!... Dacă n-aș purta îmbrăcămintea de altădată, nu m-ar recunoscut, poate, își spusese. Și așa e de mirare, după atâta vreme!... Câinele scheuna fără contenire, agitându-și coada ciuntită. El îl crescuse de puiandru și-l deprinsese cu vânătoarea. Câte întâmplări nu trăiseră împreună, de câte ori nu împărțiseră hrana după o zi de alergătură prin desișuri! Odată bietul câine, încă tânăr și zburdalnic, căzuse prins într-un
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
într-un fel sau altul . Care publicație s-ar vinde mai repede? Un volum de versuri de 3 lei sau un ziar de 3 lei în care Nea Gigi îl beștelește pe nu știu care jucător? Așa ziceam și eu :( Presă îl agită pe Nea G. așa cum un copil obraznic agită un câine printr-un gard ,cu un băț. Și rolurile se inversează și nu mai știi care-i copilul obraznic și care este cățelul zgândărit:) Mă uitam ieri "la români"(TV).Se
MA-NTELEGI....PAC-PAC??!! de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358914_a_360243]
-
ar vinde mai repede? Un volum de versuri de 3 lei sau un ziar de 3 lei în care Nea Gigi îl beștelește pe nu știu care jucător? Așa ziceam și eu :( Presă îl agită pe Nea G. așa cum un copil obraznic agită un câine printr-un gard ,cu un băț. Și rolurile se inversează și nu mai știi care-i copilul obraznic și care este cățelul zgândărit:) Mă uitam ieri "la români"(TV).Se vorbea despre averile maneliștilor în vreme ce se derulau imagini
MA-NTELEGI....PAC-PAC??!! de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358914_a_360243]
-
Acasa > Strofe > Creatie > FĂRĂ PLÂNSET Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului un număr de cuvinte încearcă să învețe mișcarea... să umple spațiul gol în care agit lumânări de plumb. le aprind capetele înfipte demult în pământ. ating fericirea o clipă, apoi explozia unei tăceri. nu mai încape cuvântul plânset. între două fire de gheață, - oamenii le numesc țurțuri, - ridic mâinile și împart existența între a fi
FĂRĂ PLÂNSET de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359373_a_360702]
-
încet perpendicular pe mal, să nu ne rătăcim de la început. Așa puteam aprecia când ne-am îndepărtat la vreo milă după ceasul telefonului. Știam că facem cam două mile într-o jumătate de oră pe mare liniștită. Marea nu era agitată, era doar ușor ondulată, tocmai bună de pescuit. Până se lumina de ziuă mai erau vreo trei sferturi de ceas. Nici nu am făcut două sute de metri că motorul s-a oprit instantaneu. Era a doua oară când se întâmpla
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360401_a_361730]
-
clipele pe când mă vrei, Cum clipești și aduni în mănunchi Idei rele le sugrumi tare din trunchi. Cât îmi place de mult zâmbetul tău, Și cum place rostind tu numele meu, Cum trăiești maxim viața și o simți Cum te agiți și răsfățată te și alinți. Îmi place ce gândești, cum vorbești, Cum te ploconești și cum mă oprești, Din ceva rău și că tu ești mereu tu, Căci ști atunci când să zici și - nu! Îmi place că ști singură să
CÂT ÎMI PLAC ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360432_a_361761]
-
mașină de scris a ninsorii Va participa la transcrierea pe curat a acestui Roman despre tine, despre mine și, mai ales, Despre dragostea noastră, în legătură cu care Nu mai am nici o nădejde și nici o perspectivă. De aceea, nici nu mă mai agit aproape deloc, Sufăr în tăcere și, uneori, mai scriu, îți mai scriu, Ca să mă induc în eroare că eu mai exist pentru tine Și expediez scrisori fără destinatar, fără adresă, În direcția tuturor vânturilor și furtunilor, Poate, poate, vreuna din
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
aceasta: “Ei s-au iubit”. Magmă arzândă pe ghețuri Străbat reliefuri accidentate și literele acestui Poem se deformează din cauza șoselei sparte, Dar realitatea e că, din alte motive, n-ar trebui Ca literele să se păstreze drepte. Convulsia Care-mi agită sângele nu ar trebui, n-ar avea dreptul De a se exprima caligrafic. Singurul poem, de care Mă simt întru totul capabil, ar fi să iau o bucată De magmă arzândă în mâini și s-o arunc asupra Globului pământesc
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
afectat de cantitatea semnificativă de „adio mamă” ingurgitată, deschise ușa, viscolul nărăvaș de afară încercă să-și facă brusc loc înăuntru, smulgându-i clanța din mână, aruncând în interior o masă semnificativă de fulgi mărunți și sclipitori de zăpadă și agitând aerul înnegrit de fumul de țigară și îmbibat cu vapori puturoși de rachiu ieftin. - Închide ușa, Fănică! Răsună o voce iritată, de undeva din mijlocul speluncii. - Fănica, fir-ar a dracu'!... îmi puseși gheață-n whisky, strigă cineva de lângă ușă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
afectat de cantitatea semnificativă de „adio mamă” ingurgitată, deschise ușa, viscolul nărăvaș de afară încercă să-și facă brusc loc înăuntru, smulgându-i clanța din mână, aruncând în interior o masă semnificativă de fulgi mărunți și sclipitori de zăpadă și agitând aerul înnegrit de fumul de țigară și îmbibat cu vapori puturoși de rachiu ieftin.- Închide ușa, Fănică! Răsună o voce iritată, de undeva din mijlocul speluncii.- Fănica, fir-ar a dracu'!... îmi puseși gheață-n whisky, strigă cineva de lângă ușă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
l-am sărutat pe frunte pentru ultima dată,am strâns lănțișorul în mână și m-am îndreptat spre cameră directoarei.Am intrat,am căutat despre familia mea și rupând foaia cu adresa lor am desfăcut fereastră ca să fug. -Degeaba te agiți,îmi spuse o voce enervanta din pragul usii.Crezi că te vei putea duce la familia ta și veți fi fericiți?raze directoarea dezvelindu-si dinții galbeni care imi aminteau de seară când am fost adus. -Țin minte și acum
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
Carul mic și Carul mare pe motiv de taxare. Dispută absurdă. Au auzit ele, cine le-o fi spus, că Drumul Robilor, ce merge spre apus, a instaurat o taxă de parcurs. Cel mic se revoltă, amenință, susține convins, se agită, că taxa lui trebuie să fie mai mică. Cel mare, supărat, nu se dorește discriminat, consumul fiindu-i mare, este oricum prejudiciat. Gâlceava aflându-se-n toi, o stea căzătoare, cam zuză, neatentă, proastă, în lumina difuză, se împiedică de
MISTER de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359793_a_361122]
-
ne am cunoscut, a început ea să ne explice și chipul I s a luminat cu atâta putere încât nu o mai puteam privi. Devenise incandescentă în lumina soarelui Nordic iar vocea îi suna ca o chemare din adâncurile mărilor agitate de venirea furtunii. Era primul,, fest,,la care noi participam ca studenți. El m a invitat la dans pe melodia unui tangou lunecos. Să nu cad mi am agățat brațele de umerii săi. Era așa cald și plăcut că am
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
Iona apatic - prelingându-mă într-un scâncet de ușurare pe tapițeria soioasă a scaunului în ultima clipă eliberat tare tare mă mai bucur că mi l-ai luat răsună strident prin aburul răsuflărilor grele glasul copilului de alături ce-și agită frenetic prin fața ochilor pistolul de plastic și privirea-mi tot lunecă peste zâmbetul obosit al mamei până când reușește să se reîntoarcă și să se agațe cu nădejde de minunata pată de culoare stacojie ca o rană proaspătă a pistolului ce
POEZIE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359810_a_361139]
-
mi-ai făcut-o, iar!”. „Altădată”, își amintește Benone Sinulescu, „ocupând la Iași, într-un turneu, aceeași cameră de hotel, i-am pus în palmă, cînd dormea, fond de ten roșu. În timpul somnului, de parcă a lucrat voința mea, ca să fie agitat, s-a înroșit cu fondul de ten peste tot, pe față, pe pijama, pe lenjerie. Dimineață a intrat în cameră soția lui, venită la Iași pentru un consult medical. Nu poate fi povestită mirarea ei, în fața unei imagini a propriului
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
Nu mai sunt eu același puișor? Viața, desigur, de-alta ți-ai legat. Nici nu-ți păsa că plâng adeseori... Eu, pentru tine fost-am doar ispită, Așa cum le-ai avut de-atâtea ori... Știai să spui: ,,De ce se tot agită?” Sinceritatea nu-o pui garanție, Când adevăru-n mocirl-l cobori. Te-ntreb, atunci, ce-ar mai putea să fie Când, numai prin minciună te strecori? Mă suni, rugându-mă să vii la mine. De-atâta-ncrâncenare-s obosită... Ce-ncredere să mai am eu
RĂMÂI CU BINE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359938_a_361267]
-
aerul de munte și jintița[1]. - Priește, nu zic ba, dar nu mă scutește de dureri acum. - Ai scăpat ușor. Nu ai mare lucru. Ai doar o entorsă, niște articulații sucite. În două săptămâni, dacă ești liniștit și nu te agiți prea tare, poate că scapi de gips. - Cum, mă bagi în gips? - Dapă-i cum ai vrea? Să stai cu ea liberă și să se vindece? - Așa credeam. Mă înfășori cu ceva, mai mă freci cu vreo alifie și-mi trece
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
capul în nori. Spera să aibă curajul să o facă, că doar nu a invitat-o după miezul nopții la plimbare doar să admire luna și stelele”. Când a ajuns în fața recepției, l-a văzut pe George cum se plimba agitat printre mașinile parcate în fața hotelului, uitându-se mereu la ceas. Văzând-o că iese din hotel, pe fața bărbatului puteai citi satisfacția. Reușise să o răscolească pe fată și iată că acum vor pleca la plimbare pe faleză sau se
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
-ți rup picioarele... Valea! În a treia seară, nici nu ne-am adunat bine în plen, că a apărut un polițist. - Am fost sesizați că ați deschis un club clandestin. Împrăștiați-vă! - Ascultă, domnule, i-a servit replică Haim Nasgatasvili, agitând niște castaniete în buzunarul pijamalei. Nu e nici un club aici, așa că fă bine și părăsește-ne. Berea e de acasă, ziarele le-am cumpărat cinstit, ne răcorim și noi cum putem. Așa că lasă-ne, că avem călduri.. Clac-clac. Omul ordinii
SCHIŢE UMORISTICE (21) – HAMSIN de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359704_a_361033]