1,600 matches
-
și preoții. Căința poate fi marele pas spre mântuire. Mă îngrijorează lipsa de feed-back a Cerului. Numai credința îi mai dă omului anvergură cosmică. Pentru impulsuri periodice, Dumnezeu convoacă popoarele pe cruce. Nu mă tem de chinurile iadului, cât de aglomerația de acolo. Până te vezi instalat într-un cazan, îți iese probabil sufletul. Criza poate fi a doctrinei religioase, ori a slujitorilor ei. Nu poți să fii și ateu și cu sufletul în rai. După lăsarea întunericului, se împuținează și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să ai dreptate. Unele crize se transformă în motoare existențiale. Cel mai mare respect ți - l acordă țăranul când își pune pantofii care îl strâng. O mare personalitate este un amalgam de divin și de diabolic. Era atât de mare aglomerația în birou, încât puteam fi acuzați de adulter. Marele dar primit de om constă în accesul spre zona misterelor. De ce să ne deplasăm în cer ? Infernul e doar pe pământ. La nord - americani este vorba despre o febră a muncii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu vezi prea bine pe unde mergi. Simțul oportunității este un afluent al inteligenței. Marele dar primit de la om constă în accesul spre zona misterelor. Economia planificată e ca un ou de bibilică făcut de struț. Era atât de mare aglomerația în birou, încât putem fi acuzați de adulter. Singurătatea poate izvodi fascinante frumuseți și libertăți interioare. Cel mai mare respect ți-l acordă țăranul când își pune pantofii care îl strâng. Unele crize se transformă în motoare existențiale. Trebuie să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de la care nimeni și sub nici o formă nu avea voie să lipsească. Nu se acordau nici un fel de învoiri sau derogări de la regulă. În acel an Casa de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa" era închisă pentru reparații. Pentru a evita aglomerația, studenții erau împărțiți pe grupe și ani de studii. În mai multe săli și pe coridoare se organizau activități distractive. Fete frumoase, săli ornate de sărbătoare, muzică populară și de dans; gustări și dulciuri special preparate pentru asemenea ocazii, fel
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mașina și că va fi amendat sau, ca pe vremuri, la întoarcere, să-și procure cu trei-patru zile înainte legitimația de călătorie. Sistemul electronic de distribuire a biletelor, generalizat în toate stațiile, a rezolvat și această problemă Cozile permanente și aglomerațiile de la agențiile de voiaj sunt de domeniul trecutului. Până și mica piață, în care așa-zișii agricultori din satele învecinate puneau din puținul lor avut la dispoziția puzderiei de călători și a locuitorilor din zonă produse agricole, acum nu mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Stanciu, vecinul de la doi, întreba în șoaptă, ferit: "Nea Onuț, dar chiar așa de strâmt era în celula aia a matale, ca-n țarcul ăsta?..." Onuț arunca zarul în tăcere și numai după minute în șir zicea: "Cam așa, dar aglomerația era mai mare..." Tăcea, muta, arunca zarul și, dacă, din întâmplare, cineva striga "gherlă", atunci când unul dintre competitori nu mai putea intra în "casă", nea Onuț se ridica fără să spună o vorbă, își târa papucii de lemn către scara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
voi arăta ca Vasile Fotea, vecinul nostru care a lucrat în mină și și-a uitat părul pe-acolo, cred că nea Toni știe... Ahaaaaa! jubilează directorul. Bănuiam eu că nu-i străină canalia de măgăria asta... Începe să fie aglomerație. Intră nea Toni. Are o figură de nedumerit de serviciu... Cum e, tovarășe Toni, cu javra Loly?... Bine, tovarășe director, își face veacul pe-aici. Numai moartea o s-o urnească din loc... Alt subtil. Numai eu sunt prostul lumii... Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
am cunoscut într-o postură puțin obișnuită: era îmbrăcat în niște haine cu dungi, dintre acelea pe care le purta, zâmbind, și nea Onuț. Numai că unchiul era străjuit și de doi milițieni grijulii, care-l ajutau să treacă prin aglomerația de panaramă a unei clădiri foarte mari. Chiar i-am apreciat pe milițienii aceia care-i acordau, dezinteresați, atâta atenție. Mama m-a așezat, în holul acelei clădiri, pe o bancă mare de tot, și mi-a spus că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la gioale? Știu, mi-a spus Onuț cât sunteți de drăguți. Luați-ne pe toți de pe scara asta. Tu' vă'n cur pe mama voastră, că l-ați omorât pe Onuț!"... Ninetistele dau semne de viață, încep să fie feminin-vocale. Aglomerația sporește. Unul dintre devotați face un semn discret către ai lui și tustrei ajung în mașina din fața blocului, care pleacă în mare grabă. Mama, către tata: "Fă-ți bocceluța. În noaptea asta te umflă. Îi iei locul lui Onuț. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
avere din contul bancar și multe altele. Nimic nu te apropie mai mult de Dumnezeu decât dragostea. În acele zile am fost cel mai aproape de Dumnezeu. Uneori îl înțeleg pe Dumnezeu. Nu ne poate lăsa mereu să locuim în preajma sa. Aglomerația L-ar stânjeni. Imaginează-ți ce smog ar fi în Olimp, ce viermuială, ce poluare sonoră, dacă toți am locui, cu sufletul, în preajma zeilor. Poate că din cauza asta a inventat Dumnezeu și mahalaua sufletului, ca să descongestioneze vecinătățile imediate ale Olimpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fel de abandon. M-aș arunca atunci la picioarele lui Hristos și L-aș implora: "Iartă-l, Doamne Dumnezeule, pentru că a fost atins de cancerul spleenului!"... Uneori îl înțeleg pe Dumnezeu. Nu ne poate lăsa mereu să locuim în preajma sa. Aglomerația L-ar stânjeni... Dar e capela mea, orgolioasa mea capelă, dacă nu cumva cineva mă va pedepsi pentru îndrăzneala de a mă trage de șireturi cu sfinții, de a-mi lua libertăți prea mari... "Lady, dacă nu vă supărați, soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nordice pare un desert fără pic de farmec. La puțin timp după ce s-a așezat pe creasta, deasupra capului lui Tapú Tetuanúi străluceau milioane și milioane de mici stele, atât de clare și de compacte, încât multe dintre ele formau aglomerații uriașe, care puteau fi perfect deosebite unele de celelalte, ce reprezentau galaxii ușor de recunoscut. Tapú era deja în stare, după atâția ani de observație, să recunoască majoritatea marilor stele solitare, precum și unele constelații care traversau în fiecare noapte cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
După cîteva ezitări Îmi răspunde o voce de copil. — Coana Aneta a spus să veniți repede că v-a ținut rînd la carne. În spatele alimentarei, despărțită printr-o curte interioară de restaurantul Alba, se vînd produsele rare. Ca să se evite aglomerația În incinta magazinului, cumpărătorii se așază la rînd În fața unei uși Înguste de fier, baricadată cu o masă pe care se află un cîntar. Șirul gros, cam de cinci oameni și lung ca de vreo două sute este flancat de navete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
s-a deschis, l-a hăpăit scurt pe băiat și s-a trântit la loc. Apoi s-a făcut verde. Câteva secunde, am rămas Înlemnit, Întrebându-mă dacă nu cumva fusesem victima unei halucinații. Deși incredibilul fapt se petrecuse În mijlocul aglomerației, nimeni nu părea să-l fi observat. Înviorate de aprinderea luminii verzi, mașinile vâjâiau deja pe banda din stânga, prin intersecția care se dezmorțise brusc. Am sărit din mașină, ignorând claxoanele și Înjurăturile celor care mă depășeau, și am ajuns În dreptul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fructele Își ocupau locurile În micile tribune de lemn. Palmierii, cu coafurile lor afro, priveau neclintiți, de sus, spre lumea care Începuse să șiroiască printre fațadele multicolore. Se făcuse deja cald, dar În interiorul limuzinei era răcoare. Mașinile circulau Încet prin aglomerație, doar scuterele cu doi ocupanți se strecurau pe lângă noi, ca mesageri ai unor vești care nu sufereau amânare. Când ne-am oprit la un semafor, m-am aplecat și am sărutat-o pe Anna, rămânând astfel uniți secunde În șir
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mult mai rapid, și eficient. De asemenea se speră, că pe unii dintre cei prinși, îi vor mânca, prăjiți și sărați corespunzător, acțiune, care în mod sigur, va avea dublu efect și anume: se va reduce dintr- un foc atât aglomerația actuală din pușcării, cât și riscul de recidivă. Apropo, tot despre reduceri, onor conducerea noastră guvernamentală, chiar de 1 iunie a lansat un proiect pregătit cu migală de Casa de Asigurări de Sănătate, și care stipulează clar: noi românii n-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Vai ce bineeee! In sfârșit, guvernul acesta ia o măsură care va îmbunătăți simțitor starea de sănătate a românilor. Cu cât vom fi ținuți mai departe de sinistrele spitale românești, cu atît vom fi mai sănătoși. Uraaa!" . Și uite așa, aglomerația din spitale va deveni de domeniul trecutului fiindcă s-a calculat că mai multe șanse are echipa de fotbal a României să se califice pentru Campionatul mondial, decât un amărăștean pălit de boală, pentru un nenorocit de pat, de spital
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
strada să bage tramvai. Nici geamurile nu le mai pot deschide de frica prafului. Într-adevăr, casa se zguduie, scrâșnește - un buldozer încearcă s-o smulgă din rădăcini. Mă întreabă ce mai e prin capitală. Răspuns invariabil: ce să fie? aglomerație, mitocănie și afaceriști burtoși. Tanti Mizi intră cu o tavă de argint pe care sunt cafele și dulcețuri; pare că se va prăbuși din clipă-n clipă. Acum observ și mai bine că seamănă extraordinar cu un cap de cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dar trăiește / mereu trăiește / și nebunul / nebunii / fug în altă curte / fug în alte curți. Absența punctuației, deja amintită, semnalată de poet în subtitlul mai multor poeme (fără punctuație) subliniază ideea că el nu face decât să decupeze eșantioane din aglomerația de ingrediente ale realului și să le aducă - spre contemplare, meditație sau, măcar, conștientizare - cititorului. Iar actul poetului, pornit din convingere, e argumentat și prin apelul la cuvintele lui Emil Cioran, care flanchează poemul Lașitate: Nu merită osteneala să te
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pereche. Nu erau noi și nu era nici sezonul potrivit pentru ei, dar n-am rezistat tentației de a-i îmbrăca, plecând în prima mea vacanță. Iarna debutase mai devreme. Căzuse zăpadă din belșug. Și, cum se apropia Crăciunul, era aglomerație mare pe trenuri. Încât n-am găsit loc în compartiment. Am tremurat pe coridor, foarte mândru de pantalonii mei scurți, cu picioarele roșii ca focul din cauza frigului. Când am coborât la Voila, unde venise cu o sanie să mă ia
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
dar cunoști pe cineva care s-ar putea să te urmărească? — Pe mine, să mă urmărească? De ce? — E un Citroen 2CV albastru, cu câteva mașini în spatele nostru. M-am întors să mă uit. — E greu să-ți dai seama în aglomerația asta, dar se tot ține după noi după ce am luat-o pe niște scurtături pe care le știu, așa că m-am întrebat dacă... — Nu e imposibil, am spus, încercând să văd cine conducea mașina. — O să bag puțină viteză ca să vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ca să-i scuipe în față cojile de semințe pe care saliva s-a congelat deja. În autobuz la această oră nu se prea taxează bilete, fie pentru că mulți călători au abonamente, fie pentru că se merge pe blat. Oricum, în asemenea aglomerație, cum ar putea pătrunde orice controlor sau controloare, simbol al conștiinței ubicue și imposibil de păcălit? Doar să zboare în chip de pasăre, își dă cu părerea o femeie îmbrobodită. Stă atârnată de bara de deasupra capului și se sprijină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
am intrat În oraș și acum, că era deja Întuneric, se lăsase frigul și băltoacele de apă de pe stradă Înghețaseră pe la margini. La gară mai erau cinci curve care așteptau să vină trenul, șase bărbați albi și patru indieni. Era aglomerație și zăpușeală de la sobă și un fum rânced umplea Încăperea. Nimeni nu vorbea când intrarăm și ferastra de la ghișeul de bilete era Închisă. — Nu vrei să-nchizi ușa aia? spuse cineva. M-am uitat să văd cine vorbise. Era unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
gheretă, pe aleea cu pietricele ce ducea spre ambasadă. M-am dus spre casă, traversînd orașul cu pachetul greu sub braț. Pe Grand Via se bombarda, așa că am intrat la Chicote ca să aștept să se termine. Înăuntru era zgomot și aglomerație, și m-am așezat În colț, la o masă mică de lîngă fereastra protejată de un sac cu nisip; am pus carnea alături, pe băncuță, și am băut un gin tonic. În săptămÎna aia descoperiserăm că mai aveau Încă apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cunoșteam. Masa era În centru, puțin spre dreapta cum intrai. Nu te puteai Înțelege de atîta cîntat, așa că am cerut un gin cu Angostura, pe care l-am dat peste cap ca să-mi scot frigul din oase. Chiar că era aglomerație și toată lumea era veselă - poate că oamenii erau puțin prea veseli de la lichiorul catalan pe care-l beau cu toții. CÎțiva oameni cu care nu mă cunoșteam m-au bătut pe spate, și cînd fata de la masa noastră mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]