5,707 matches
-
represive; b) în plan social, aspectele de mai sus se reflectă asupra comportamentului și a relațiilor interpersonale ale sociopatului; comportamentul acestuia va avea un caracter de imoralitate, pasivitate și parazitism, datorat situației de marginalizare și dependență socială, dar și de agresivitate, prin care el va căuta să „compenseze” acest statut de marginalizare/excludere. Devianțele comportamentale ale sociopaților se manifestă în trei direcții în raport cu normele sociale și cu ceilalți membri ai comunității umane, după cum urmează: a) tulburări de adaptare, care constau în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
limitat sau absent, schimbări imprevizibile; b) tulburări de comportament, care constau în: absența unei motivații pozitive, acțiuni la întâmplare, tensiune și conflicte în relațiile interpersonale, fugă și vagabondaj, acțiuni revendicative, cverulență, sugestibilitate crescută fără controlul responsabilității pentru acțiunile întreprinse; c) agresivitate, exprimată prin conduite de violență, acte impulsive, sadism, suicid, omucidere, clastromanie, furt etc. 2. Stările depresive Stările depresive colective sau socio-depresiile sunt tulburări psihosociale care se datorează unor factori morbigenetici exogeni cu acțiune prelungită și care, prin aceasta, produc o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
expediente, acțiuni delictuale nete, un mod de viață parazitar, egoism și instabilitate afectivă, tendința la emigrație și aventuri, fuga de responsabilitate. Pe acest fond de personalitate, la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală a ființelor vii, agresivitatea se manifestă în două direcții (A. Porot): acte cu caracter ostil, distructiv sau răufăcător, îndreptate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală a ființelor vii, agresivitatea se manifestă în două direcții (A. Porot): acte cu caracter ostil, distructiv sau răufăcător, îndreptate fie către exterior (heteroagresivitate), fie către sine (autoagresivitate); tendințe active, îndreptate către exterior, care constau din afirmarea de sine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală a ființelor vii, agresivitatea se manifestă în două direcții (A. Porot): acte cu caracter ostil, distructiv sau răufăcător, îndreptate fie către exterior (heteroagresivitate), fie către sine (autoagresivitate); tendințe active, îndreptate către exterior, care constau din afirmarea de sine, având caracter posesiv și constructiv. Se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acte cu caracter ostil, distructiv sau răufăcător, îndreptate fie către exterior (heteroagresivitate), fie către sine (autoagresivitate); tendințe active, îndreptate către exterior, care constau din afirmarea de sine, având caracter posesiv și constructiv. Se poate desprinde de mai sus faptul că agresivitatea este legată de satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții, punct de vedere însușit de psihanaliză. S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
agresivitatea este legată de satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții, punct de vedere însușit de psihanaliză. S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului, în funcție de circumstanțele vieții acestuia. Am văzut în ce constă agresivitatea. Majoritatea autorilor o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului, în funcție de circumstanțele vieții acestuia. Am văzut în ce constă agresivitatea. Majoritatea autorilor o leagă însă de acea formă prin care ea se exteriorizează și se impune în afara individului. Prin aceasta, ea implică o acțiune exterioară și un anumit tip de relații cu societatea. Forma cea mai frecventă și mai directă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acea formă prin care ea se exteriorizează și se impune în afara individului. Prin aceasta, ea implică o acțiune exterioară și un anumit tip de relații cu societatea. Forma cea mai frecventă și mai directă, mai brutală, prin care se obiectivează agresivitatea, ca potențial uman, este violența. Violența este una din trăsăturile agresivității personalităților deviante și a sociopaților. Sf. Toma d’Aquino, preluând teza lui Aristotel, spune că violența este „quod est contra inclinationem rei”, „ceea ce se opune naturii lucrurilor” sau, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individului. Prin aceasta, ea implică o acțiune exterioară și un anumit tip de relații cu societatea. Forma cea mai frecventă și mai directă, mai brutală, prin care se obiectivează agresivitatea, ca potențial uman, este violența. Violența este una din trăsăturile agresivității personalităților deviante și a sociopaților. Sf. Toma d’Aquino, preluând teza lui Aristotel, spune că violența este „quod est contra inclinationem rei”, „ceea ce se opune naturii lucrurilor” sau, în sens mai extins, „violentum est cujus principium est extra, nullam conferente
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Aquino, preluând teza lui Aristotel, spune că violența este „quod est contra inclinationem rei”, „ceea ce se opune naturii lucrurilor” sau, în sens mai extins, „violentum est cujus principium est extra, nullam conferente vim passo”. Ceea ce are importanță pentru psihoigienă este agresivitatea ca acțiune și comportament de tip violent. Datorită numeroaselor aspecte pe care le implică și a punctelor de vedere divergente în această problemă, definirea violenței este destul de dificilă. Se pot însă observa trei direcții de definire a violenței (Y.A
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoane sau forțe social-politice asupra restului societății în scopul obținerii unor modele specifice de comportament, acțiune sau a unei mentalități colective identice (E. Converse). Pentru G. Sorel, violența este forma caricaturală și degenerată a forței. Important este însă faptul că agresivitatea se manifestă în act sub două forme: forța și violența. Ambele sunt suportul unor manifestări antisociale, cu implicații asupra stării de sănătate mintală individuală sau colectivă, necesitând măsuri de igienă mintală. Formele cele mai importante ale agresivității sunt: a) autoagresivitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însă faptul că agresivitatea se manifestă în act sub două forme: forța și violența. Ambele sunt suportul unor manifestări antisociale, cu implicații asupra stării de sănătate mintală individuală sau colectivă, necesitând măsuri de igienă mintală. Formele cele mai importante ale agresivității sunt: a) autoagresivitatea sau violența îndreptată împotriva propriei persoane, manifestată prin: automutilări, acte de suicid, toxicomanii, alcoolism; b) heteroagresivitatea sau violența îndreptată împotriva celorlalți, manifestată prin: agresivitate verbală; viol sau atentatul sexual la persoanele de sex opus ori de același
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuală sau colectivă, necesitând măsuri de igienă mintală. Formele cele mai importante ale agresivității sunt: a) autoagresivitatea sau violența îndreptată împotriva propriei persoane, manifestată prin: automutilări, acte de suicid, toxicomanii, alcoolism; b) heteroagresivitatea sau violența îndreptată împotriva celorlalți, manifestată prin: agresivitate verbală; viol sau atentatul sexual la persoanele de sex opus ori de același sex, atât adulți, cât și copii; acesta este un tip de manifestare brutală, egoistă și materială din partea bărbatului, care îi neagă femeii dreptul de a dispune liber
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cataclisme naturale etc.). Toate acestea contribuie la configurarea tipurilor de devianță. Deși devianța prezintă, cum spuneam, o varietate extrem de mare de forme și manifestări, am reținut, următoarele tipuri de conduite deviante, după cum urmează: 1) conduitele de tip agresiv, caracterizate prin agresivitatea manifestată sub formă de acte de violență, fie că este vorba de acte de autoagresivitate (suicid, automutilări), fie că este vorba de acte de heteroagresivitate (criminalitate, viol); 2) conduitele de dependență, caracteristice personalităților deviante slabe, imature, cu înclinații către parazitism
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
noi am preferat să clasificăm conduitele deviante în trei grupe: conduite de tip antisocial; conduite de dependență socială; conduite de refugiu. A) Conduitele de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet). Când vorbim despre combativitatea socială sau colectivă, ne referim la instinctul combativ al indivizilor care alcătuiesc societatea. Instinctul combativ apare la individ o dată cu sentimentele sociale. În sensul acesta, A. Senet face o paralelă între evoluția individului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacție și descărcare agresivă Se bazează pe forță Se bazează pe violență Este asistată de un public interesat Este asistată de un public atras întâmplător Lupta sau competiția are la bază un „instinct combativ” controlat. Deși își are sursa în agresivitatea primară, aceasta este controlată și sublimată ca formă de manifestare sub formă de „joc”, fiind în cazul acesta pusă sub controlul/cenzura rațiunii. Bătaia sau confruntarea are la bază un „instinct combativ” necontrolat. Deși își are sursa tot în agresivitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
agresivitatea primară, aceasta este controlată și sublimată ca formă de manifestare sub formă de „joc”, fiind în cazul acesta pusă sub controlul/cenzura rațiunii. Bătaia sau confruntarea are la bază un „instinct combativ” necontrolat. Deși își are sursa tot în agresivitatea primară a individului, aceasta se manifestă sub forma unei descărcări pulsionale primare, necontrolate, motivată de ură și dorința de a-și distruge adversarul. Ea este lipsită de orice fel de control, având un caracter irațional. La acestea mai trebuie adăugat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să se doboare unul pe altul; d) momentul declanșării mâniei, al violenței dezlănțuite, manifestată prin lovituri orbești, necontrolate; e) ultima etapă cea în care durerea îl forțează pe unul dintre combatanți să abandoneze lupta. Particularitatea conduitelor de tip antisocial este agresivitatea dezlănțuită sub forma violenței, fie că este vorba de autoagresivitate, fie de heteroagresivitate. Orice act de agresivitate este un „scenariu” în care sunt implicați trei termeni, de regulă trei persoane, fiecare având un anumit statut și rol în cadrul acestuia, așa cum
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
necontrolate; e) ultima etapă cea în care durerea îl forțează pe unul dintre combatanți să abandoneze lupta. Particularitatea conduitelor de tip antisocial este agresivitatea dezlănțuită sub forma violenței, fie că este vorba de autoagresivitate, fie de heteroagresivitate. Orice act de agresivitate este un „scenariu” în care sunt implicați trei termeni, de regulă trei persoane, fiecare având un anumit statut și rol în cadrul acestuia, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. p. 151 Persoana inductoare (agresiv) Stimulare combativă Persoana de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „inhibiție” care creează o culpabilizare pentru persoana indusă; persoana inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință. Nu există o formă pură de agresivitate. În orice act de agresivitate se distinge o anumită dominanță fie a auto-, fie a heteroagresivității, formele intermediare fiind destul de numeroase. În mod egal, putem vedea și manifestări de violență care combină heteroagresivitatea (crima de omor) și autoagresivitatea (suicidul criminalului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
culpabilizare pentru persoana indusă; persoana inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință. Nu există o formă pură de agresivitate. În orice act de agresivitate se distinge o anumită dominanță fie a auto-, fie a heteroagresivității, formele intermediare fiind destul de numeroase. În mod egal, putem vedea și manifestări de violență care combină heteroagresivitatea (crima de omor) și autoagresivitatea (suicidul criminalului). Vom analiza pe rând cele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anumită dominanță fie a auto-, fie a heteroagresivității, formele intermediare fiind destul de numeroase. În mod egal, putem vedea și manifestări de violență care combină heteroagresivitatea (crima de omor) și autoagresivitatea (suicidul criminalului). Vom analiza pe rând cele două forme de agresivitate: autoagresivitatea suicidară și heteroagresivitatea criminală. Suicidul Suicidul este actul de autoagresivitate prin care un individ își produce moartea, determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]