3,926 matches
-
bolnavi au fost transportați la Târgu Ocna, inclusiv Gheorghe Miulescu și Nicolae Itul, care au scăpat astfel de torturi. Poate mai vinovați decât cei din administrația închisorilor (dacă putem stabili grade de vinovăție) au fost studenții din lotul inițial de agresori, conduși de Eugen Țurcanu și Alexandru Popa. Deși simple instrumente, de care comuniștii s-au lepădat cu prima ocazie pentru a așterne tăcerea definitivă peste acest subiect, toți agresorii care au aderat la această mișcare fără a fi fost bătuți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
stabili grade de vinovăție) au fost studenții din lotul inițial de agresori, conduși de Eugen Țurcanu și Alexandru Popa. Deși simple instrumente, de care comuniștii s-au lepădat cu prima ocazie pentru a așterne tăcerea definitivă peste acest subiect, toți agresorii care au aderat la această mișcare fără a fi fost bătuți, toți cei care au acceptat să își bată, tortureze, batjocorească și omorî colegii doar pentru a ieși mai devreme din închisoare ori pentru a fi angajați după eliberare de către
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cei care urmau să le ia locul, în mod natural, vechilor elite. Nu credem că Piteștiul urmărea obținerea „omului nou” din această categorie și ne argumentăm părerea prin aceea că nici uneia dintre victime, indiferent că a colaborat sau nu cu agresorii și autoritățile comuniste, nu i s-a permis accesul în funcții și nu a fost preluată de aparatul de propagandă pentru a ilustra principiile transformării. Motivul pentru care au fost permanent supuși presiunilor și complet marginalizați în societate (încercări de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nou”. Rezultatele acțiunii au fost doar în parte cele scontate, întrucât, deși s-au obținut multe informații de la cei torturați, abia un infim procent a fost corect și util organelor de represiune, intoxicările și fabulările predominând din cauza exagerărilor comise de agresori, care cereau materiale cu orice preț. În ceea ce privește distrugerea fizică și psihică a deținuților, putem observa că ea era urmărită pe mai multe planuri. În primul rând, erau mutilați fizic, victimele fiind bătute până nu mai puteau fi recunoscute nici de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
al suferințelor îndurate de fiecare. Un alt element important îl constituie tăcerea adoptată de către unii dintre participanți, pentru că ea dă naștere la speculații și împiedică aflarea întregului adevăr. Considerăm însă că, în afară de puținele excepții ale deținuților din primul lot al agresorilor, care nu au fost bătuți înainte de a începe acțiunea, catalogarea victimelor acțiunii ca vinovați este injustă și ajută la menținerea unei confuzii voite 2. Mai mult decât atât, cu toate că organizatorii au sperat să țină secrete întâmplările de la Pitești și Gherla
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
eliberarea înainte de termen și un post în Securitate, adică exact ceea ce își dorea cel mai mult. Înfuriat de situația fără ieșire în care se găsea după arestare, el a călcat pe cadavre, la propriu, pentru a-și atinge scopul. Ceilalți agresori din primul lot au fost și ei ademeniți cu aceleași propuneri, Ion Stoian mărturisindu-i unui student pe care îl tortura că Nicolschi le-a promis eliberarea și funcții de ofițeri în Securitate dacă reușesc să scoată informații de la victime
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
un număr semnificativ al victimelor violurilor în grup fiind analfabete. Desigur, nivelul scăzut de educație al victimelor nu este un factor cauzal în sine, ci mai degrabă un indicator al mediului social în care se regăsesc atât victimele, cât și agresorii, mediu caracterizat de marginalizare și excluziune socială. ● Prostituția. A înregistrat cote alarmante în cea mai mare parte din cauza înrăutățirii condițiilor economice. Conform studiului amintit mai sus, numai în 1996 și în prima jumătate a anului 1997, s-au înregistrat 491
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
direcții de acțiune pentru atingerea acestui obiectiv: Analiza cauzelor și efectelor violenței împotriva femeii, în colaborare cu organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale. ● Analiza legislației actuale și adoptarea unui cadru legal corespunzător (cu prevederea unor pedepse penale, civile și administrative) pentru sancționarea agresorilor și stabilirea unor măsuri de compensare pentru victimele violenței, mai ales în vederea protejării femeilor și copiilor împotriva violenței domestice. ● Organizarea și extinderea la nivel național a centrelor de asistență și protecție pentru femeile victime ale violenței, incluzând servicii de asistență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Același articol incriminează cu aceleași sancțiuni jignirea în public, prin cuvinte, expresii vulgare, manifestarea unor acte de violență, tulburarea liniștii publice a colocatarilor prin zgomote, țipete sau scandal. Pentru protejarea victimei, procedura este foarte rapidă: poliția îl poate reține pe agresor 24 de ore, apoi, dacă se consideră necesar, instanța poate formula imediat sentința. Procedura se declanșează însă prin plângere prealabilă. Din cauza lipsei mijloacelor de sprijin ulterior al victimei, în astfel de situații, plângerile prealabile sunt extrem de rare. Victimele violenței fie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
bani pentru compensarea părții partenerului din proprietatea comună. Una dintre sugestiile puternic susținute cu privire la procedura de divorț pentru cazurile de violență domestică se referă la simplificarea și urgentarea soluționării cazului. Instanța ar trebui să poată emite ordin de evacuare a agresorului din locuința comună odată ce divorțul este pe rol, și nu doar după încheierea procesului (cum se procedează în prezent) sau, mai rău, ca urmare a unui de partaj (Semenescu et al., 1998). Unii avocați recomandă înlocuirea termenului de „divorț prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
investigații în care sunt implicate femei victime, în vederea reducerii numărului de plângeri retrase, determinate de prezența unui bărbat ca ofițer de poliție. ● Încurajarea femeilor victime ale violenței care intră în atenția poliției să depună plângere în vederea demarării procedurilor legale împotriva agresorilor. ● Luarea unor măsuri împotriva partenerului violent, în baza unor prevederi de lege, prin sancționarea infracțiunilor minore cu amenzi și, mai ales, prin pedepse penale atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru definirea uni act infracțional. ● Invitarea partenerului violent la secția de poliție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nivel național pentru susținerea acestora. b) Inexistența unui sistem de servicii specializate de asistență socială care să ofere un cadru mai larg pentru prevenirea violenței, depistarea tendințelor violente în stadii incipiente, tratamentul și terapia atât a victimei, cât și a agresorului. În completarea acestor servicii ar trebui instituite suficiente centre specializate care să se adreseze incidentelor grave de violență. În ceea ce privește intervenția guvernamentală, discuțiile prezentate au dus la două concluzii importante. Mai întâi, politicile guvernamentale ar trebui să ofere un cadru global
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sancțiuni mai severe și proceduri mai clare de intervenție a poliției. În același timp, lipsa serviciilor sociale specializate influențează în mod negativ șansele de promovare a mijloacelor de prevenire centrată pe educația și terapia atât pentru victimă, cât și pentru agresor. Organismele guvernamentale au încă o capacitate foarte scăzută de a depăși bunele intenții, exprimate în formularea obiectivelor, și de a trece la acțiuni concrete care să le și finalizeze. Există indicii clare că autoritățile locale devin din ce în ce mai sensibile la problematica
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
o parcurge societatea românească, de scăderea eficienței instituțiilor specializate de control social, de disoluția controlului social comunitar și a rețelelor de solidaritate socială, ca și de diminuarea prestigiului și a eficienței justiției și poliției în combaterea și sancționarea fermă a agresorilor și în reparațiile efective, morale și materiale față de victime (Banciu et al., 2002) Printre factorii care potențează diversele forme de criminalitate violentă se pot enumera, de asemenea, sărăcia populației și dificultățile economice resimțite de o serie de indivizi, lipsa de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
delicte cu violență cedează, de regulă, unor impulsuri de moment sau unor stări explozive, neavând capacitatea să-și controleze echilibrul emoțional în asemenea momente. 2. Comiterea delictelor cu violență este potențată de un nivel scăzut de instrucție și cultură al agresorilor, ca și de o integrare deficitară a lor în familie, profesie sau comunitate. 3. Factorii de personalitate sunt implicați, de multe ori, în comiterea delictelor cu violență, comportamentul agresiv fiind adesea consecința unor stări de frustrare individuală resimțite de anumite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comiterea delictelor cu violență, comportamentul agresiv fiind adesea consecința unor stări de frustrare individuală resimțite de anumite persoane. 4. Consumul de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori, cele mai frecvente sunt jaful, răzbunarea, gelozia (în cazul omorurilor și al tâlhăriilor), satisfacerea unor instincte sexuale (în cazul violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
satisfacerea unor instincte sexuale (în cazul violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin diverse mijloace de către agresori. În funcție de gradul de implicare în comiterea acțiunii violente, unele victime pot fi întâmplătoare sau accidentale (fără să fi avut relații anterioare cu agresorul), altele pot fi provocatoare, precipitând declanșarea acțiunii violente (prin ținută, limbaj, comportament etc.), în timp ce altele sunt slabe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin diverse mijloace de către agresori. În funcție de gradul de implicare în comiterea acțiunii violente, unele victime pot fi întâmplătoare sau accidentale (fără să fi avut relații anterioare cu agresorul), altele pot fi provocatoare, precipitând declanșarea acțiunii violente (prin ținută, limbaj, comportament etc.), în timp ce altele sunt slabe sub raport fizic, biologic și constituțional, având un grad sporit de „vulnerabilitate victimală” în fața agresiunii (copii, adolescenți, femei, persoane în vârstă, persoane cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
influența explicațiile etiologice. Totuși, pe baza lor se poate demonstra că, în spatele unei dinamici globale a criminalității violente din societatea românească, se pot identifica anumite tendințe și „ritmuri” individuale specifice fiecăruia dintre aceste tipuri de delicte, în funcție de sexul și persoana agresorului, vârstă și nivel de instrucție, mediul de locuire etc. Tendințe actuale ale evoluției victimelor delictelor comise cu violență Studiile și cercetările efectuate, până de curând, în România s-au concentrat cu precădere asupra analizei delictelor comise cu violență și a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
covârșitoare în privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0%, față de numai 26% în rural). Un indicator relevant care caracterizează starea victimelor delictelor comise cu violență îl reprezintă consumul de alcool chiar de către victimă sau de către aceasta împreună cu agresorul, în multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a delictului, în sensul precipitării declanșării lui. Dacă în ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent într-o proporție de aproximativ 10%, în cazul omorurilor, proporția victimelor ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
poate fi considerat o cauză a omorurilor, faptul că aproximativ 35,0% dintre victimele acestor delicte sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că victima are și ea un rol în declanșarea agresiunii bând fie singură, fie împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, în ultima vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
decât cele care se produc în cadrul familiei din urban. Un indicator la fel de relevant privind evoluția victimelor delictelor comise cu violență în mediul familial este reprezentat de consumul de alcool de către victimă, înaintea sau în timpul producerii acțiunii violente, singură sau împreună cu agresorul, ceea ce a constituit o condiție favorizantă în producerea violenței sau a declanșării actului violent (vezi figura 14). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 14. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și implicare în consumul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
delictului și implicare în consumul de alcool, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. În ansamblul victimelor acestor delicte comise cu violență în mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau împreună cu agresorul, alcoolul fiind însă mult mai prezent în cazul victimelor omorurilor, care într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, în care 32% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
era bătută de către tată (Straus, 1980). Copiii care sunt martori la violența dintre părinți dezvoltă aceleași simptome, ca și cum ar fi fost maltratați ei înșiși. Sentimentele de oroare, rușine și neajutorare sunt chiar mai puternice decât la victimele violenței sau la agresori, deoarece copii simt că nu pot face nimic pentru a împiedica molestarea celor pe care îi iubesc. Copilul abuzat și neglijat Atunci când vorbim despre violență asupra copilului, ne referim la maltratare sau abuz. Maltratarea sau abuzul face trimitere mai ales
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psihoemoționale și expuneri la situații periculoase sau percepute ca fiind periculoase de către copil constituie maltratare sau abuz. O distincție importantă se operează între: violența directă sau abuzul direct: victima este copilul (agresorul este unul dintre părinți, cel mai frecvent, sau rudele); violența indirectă sau abuzul indirect: vizează partenerul pentru a-l distruge, dar copilul cade victimă fie prin generalizarea violenței asupra întregii familii, fie prin pedepsirea lui în condițiile în care acesta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]