8,962 matches
-
ca tratatul să fie respins, chiar de Franța, prima țară care a luat această inițiativă. Moțiunea a fost votată de comuniști, marea majoritate a gaulliștilor, majoritatea socialiștilor (care a fost decisivă), majoritatea radicalilor și o treime din dreapta moderată (independenți și agricultori). Argumentele politicienilor francezi privind Tratatul C.E.A. erau pro și contra, complicarea dezbaterilor fiind dată de clauzele economice ale C.E.A. și proiectul federalist al C.P.E. Pe de o parte, Tratatul C.E.A. era privit ca o garanție de reconciliere
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
între 214,5 milioane de euro (Profi) și 1,3 miliarde de euro (Kaufland), cifre care arată cererea de alimente și efortul bugetului de a o acoperi. În același timp, peste două milioane de hectare de teren arabil sunt nelucrate, iar agricultorii români lucrează pe terenurile agricole din Europa, în condițiile în care circa 45% din populația țării locuiește în mediul rural. Tabloul agriculturii nu ar fi complet dacă nu s-ar adăuga și înstrăinarea - prin vânzare - a terenurilor agricole din zonele
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
financiară, ar putea avea mai multe forme: - credite (sau garanții bancare) noilor proprietari sau concesionari pentru construirea de gospodării și pentru un minim de inventar agricol; - infrastructura de transport, utilități necesare noilor așezări sau pentru extinderea localităților existente, vicinale noilor agricultori; - atragerea de fonduri de la UE pentru realizarea unui asemenea proiect care ar putea deveni proiect-pilot la nivelul UE și experiment de inversare a fluxului populației de la sat-oraș, la oraș-sat. Proiectul ar reprezenta, în sfârșit, și un prim pas spre rezolvarea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
gazele arse se încadrează în circuitul natural (plantă-autovehiculaer atmosferic poluat-plantă), iar deșeurile solide sunt folosite drept compost în agricultură sau nutreț pentru vite; - se valorifică suprafețe de teren agricol care nu sunt folosite în prezent, proces generator de venituri pentru agricultori și pentru bugetul țării; - eficiența maximă, în termeni valorici, se întâlnește la nivelul gospodăriei rurale, unde dispare un produs cu preț variabil, perturbant pentru economia individuală (motorină); - balanța de export a țării primește un aport pozitiv; - calitatea aerului urban este
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
mîinile tale articole de toaletă” - cînd „spectacolul” nu e de-a dreptul regizat În sensul subversiunii retoricii sentimentelor, ca În această strofă din Invitație la bal, ce poate fi apropiată de unele similare producții ale lui Stephan Roll: Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei, Ară-mă, treieră-mă, seamănă-mă, plouă-mă, Deschide-mi supapă de siguranță aorta, Iată: noaptea intră În odaie cu toată stima... La fel, „pastelul” comportă stilizări conforme noului univers imaginar, printr-o ostentativă transcriere
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
termeni mai mult sau mai puțin prozaici, din sfera cotidianului citadin și din recuzita „mașinistă”. A spune femeii iubite: „Părul tău a spălat atît de chimic orele”, sau: „Te port În mine ca un registru copier”; și Încă: „Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei /.../ Deschide-mi supapă de siguranță aorta”, contrazice grav obișnuințele, invitînd mai degrabă la un joc eliberator de convenții, nu fără o nuanță, voită sau nu, de umor și ironie. Iar cînd, În schița unor peisaje
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în urmă, perioadă care face parte din Pleistocen. Al doilea motiv este legat de faptul că genul speciei noastre, homo, a apărut odată cu începutul Pleistocenului, acum 1.8-2 milioane de ani. Trecerea de la societatea de tip vânători-culegători la cea de agricultori s-a petrecut abia în urmă cu aproximativ 10 000 de ani; este puțin probabil ca această perioadă, Holocenul, de aproximativ 20 de generații, să fi generat structuri cognitive cu rol adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
erau aproape toți plasați în aceeași zonă. La ei se adăugau ginerii. Numai puține rude erau extrauniversitari, însă și acestea dețineau posturi de comandă prin ministere și instituții. Unul era director de bancă, altul medic-șef de spital. Așa precum agricultorul caută să aibă cât mai mult pământ și să-și consolideze prin moștenire, alianță și cumpărare patrimoniul, familia Conțescu își adjudeca posturile din învățămînt (facultăți, politehnici, laboratoare). Chiar la Școala de Arhitectură, secretarul era un tânăr Conțescu. Familia nu acaparase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
chiar și ceilalți, stând mai mult în atmosfera soților Suflețel, pierdeau simțul critic, înțelegeau seriozitatea modului lor de existență. - Virgil, răspundea Suflețel la întrebarea Aurorei, cel mai mare poet. Minunat! Ascultă: O fortunatos nimium, sua si bona novint Agricolas! "O, agricultori, mai fericiți decât oricare, dacă și-ar cu-noaște norocul!" Quibus ipsa, procul discordibus armis, Fundit humo facilem victum justissima tellus. Soția dragă (lat.). "Cărora pământul just, departe de vrăjbile armatelor, le întinde de la sine, din țărână, lesnicioasă hrană." ("Canalii! brute
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
totuși la controverse și polemici violente. Autorul a dat un prim răspuns voalat într-o scrisoare aparent bizară, un pretext dramatic cu acțiunea în China antică, intitulat Șun sau calea neturburată, mit mongol (1943), în care Șun, "muzicant, poet, filozof, agricultor, olar, mânuitor al tuturor industriilor folositoare", este un adept al confucianismului așezând mai presus de orice puterea morală șirespectul vechilor rituri. În Bietul Ioanide (titlul ascunde o ironie) eroul e, ca și modelul său mitic, un arhitect însuflețit de mărețe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Platon introduce în operă sa Mitul Săngelui și Gliei, potrivit căruia: “Zeul... a amestecat aur în facerea acelora dintre voi în stare să conducă... Citi le sunt acestora ajutoare, au argint în amestec, iar fier și aramă se află la agricultori și la ceilalți meseriași.” În plus, Mitul celor Iviți din Pămănt scoate în evidența nimicirea cetății “atunci cănd vor fi paznici de fier sau cănd omul de aramă va sta să păzească”. Astfel, apare ca inevitabilă afirmația potrivit căreia “prima
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
privilegiind așadar grupurile ce corespund acestor categorii. Din poziția ei recentă față de întreprindere, etnologia franceză ne propune așadar o configurație ușor diferită. Într-adevăr, într-un moment în care sociologia rurală, îmbrățișând deci evoluțiile majore ale societății franceze, vedea în agricultor un nou întreprinzător, etnologia rurală rămânea foarte atașată de colectarea formelor trecute și așa-zise "tradiționale" ale vieții țărănești. În anii optzeci, iruperea și ea precoce a unei antropologii urbane pe teren francez va remania aceste direcții bine însușite și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urmat studii superioare; PCS face să varieze amplitudinea frecventării de la 65 % (2/3 din cadre au mers la muzeu într-un an) la 22 % (inactivii pensionați). Clivajul activi/inactivi este deci determinant. În plus, diferențele merg de la 65 % la 20 % (agricultori) sau 23 % (muncitori), adică de la 1 la 3 în funcție de grupurile de activi. Din 1973, remarcăm chiar că ecartul s-a accentuat (contrar obiectivelor democratizării); locul de domiciliu este, de asemenea, important: faptul că locuiesc în Paris îi îndeamnă pe mulți
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
merg nici-odată la un spectacol Se uită la televizor în fiecare zi Se uită mai ales la TF1 Au un PC Le place jazz-ul Citesc des un cotidian național N-au citit nici o carte tot anul Nici o carte cum-păra-tă Agricultori 15 9 74 85 70 39 18 16 1 47 30 Meșteșugari, comercianți, șefi de antrepriză 18 12 60 83 75 34 31 38 5 24 28 Cadre și profesii intelectuale superioare 30 4 38 51 61 15 56 63
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
afirmați că această cheltuială oficială aduce ceva în plus industriei naționale! Nu înțelegeți că este vorba doar de un simplu transfer de consum și de muncă? Da, un ministru se vede cu o masă mai dichisită este adevărat; dar un agricultor rămâne cu un câmp prost desecat și acest lucru este la fel de adevărat. Un cârciumar parizian a câștigat o sută de parale, sunt de acord cu dumneavoastră; dar fiți și dumneavoastră de acord cu mine că un terasier provincial a ratat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fericirea sa, nu ar merita numele de înțelept. Este mișcat de relele care apasă asupra clasei sărace; se crede, obligat de conștiință, să aducă o oarecare ușurare acesteia și consacră zece mii de franci pentru acte de binefacere. Printre negustori, fabricanți, agricultori are prieteni care se găsesc pentru moment într-o situație dificilă. Se interesează de situația lor, pentru a le veni în ajutor cu prudență și eficacitate, și alocă pentru acest lucru încă zece mii de franci. În sfârșit, nu uită că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vom spune - este o bildende Kunst, o artă plăsmuitoare, generatoare de formă, în care se reiterează simbolic actul cosmic al Facerii. Exegeza modernă a religiilor ne-a arătat că fiecare activitate este, în rădăcina ei, o asemenea reiterare. Nu numai agricultorul (a cărui muncă este rit) sau întemeietorul de cetate, dar fiecare om este purtat, în gesturile lui esențiale, de un patos cosmotic. Numai că, între acestea toate, sculptura este cel mai decis atentat la adresa haosului, pentru că în ea voința de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ori aplicarea drepturilor prin lege să nu contrazică spiritului acelora. Industria trebuie să fie a națiunei aceleia și păzită de concurință; iar purtătoriul ei, comerțul, s-o schimbe pre aur, dar aurul, punga ce hrănește pre industriaș și îmbracă pre agricultor, trebuie asemenea să fie în mînele aceleiași națiuni. Declarăm a înțelege, deși nu concedem, ca cineva să fie aservit vrunei națiuni viguroase ce te supune cu puterea brută, ori unei alteia, ce te orbește cu lustrul civilizațiunei sale. Dar să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de aspiranții la funcțiuni. În fine în o asemene țară va fi cu neputință înființarea unui guvern democratic, bazat pe ideea libertăței, căci voturile se vor da întotdeauna sau prin neștiință de cătră țărani sau după interes egoistic de cătră agricultori și funcționari, căci clasa cea adevărat liberă de oameni, industriașii, lipsind din o asemene țară, va lipsi numaidecât și libertatea, care nu este altăceva decât expresiunea oamenilor liberi, iar democrația în o asemenea țară va fi o mare minciună. Ultimul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
învățător n-o poate constata decât un pedagog practic și numai la fața locului, în școală și cu copiii instruiți de acela. Oricare control formal de altă natură este nesuficient - dacă nu periculos. În fine pentru a sădi emulațiunea între agricultori s-au alocat sume pentru reintroducerea espozițiunilor. Această măsură merită toată lauda, iar efectele ei fiind cunoscute ne abținem de la orice observație. Un premiu pentru alergările de cai din țară și reducerea taxelor drumurilor județene sunt asemenea măsuri de o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
considerate ca locuite de răzeși, așa cum li s-a părut unora dintre istoricii de până acum, ori căutate de unii contemporani, invocând cunoscutele pasagii despre cele trei republici din Descrierea Moldovei a lui D. Cantemir. [...] nu erau locuite de țărani agricultori”. Și, pentru a-și fundamenta teoria, preia și reproduce pasaje din opera citată în care Dimitrie Cantemir arătase, într-adevăr, că atât locuitorii din Câmpulung Moldovenesc, cât și cei din Vrancea, „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
destul de numeroși oamenii pricepuți în prelucrarea lemnului (dulgheri, tâmplari, dogari, rotari etc.), deși documentele nu-i atestă în mod expres. Dovada existenței lor se poate face cu situația din zilele noastre, când avem familii cu meseria de bază în scripte agricultori, dar din rândul lor, de obicei, capul familiei practică, aproape exclusiv, meseriile enumerate mai sus. Cazurile sunt frecvente și la îndemâna oricui dorește să constate fenomenul dat, motiv de a nu mai insista asupra acestui gen de meșteșug, adică prelucrarea lemnului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sf. Maria, această dată la câtva timp după primul război mondial. Cooperația. Sistemul de organizare în ferme cooperatiste, pe diferite segmente de activitate lucrativă și comercială, ține de epoca modernă și se va face sub egida statului. Cele concepute pentru agricultori se voiau o măsură de rezolvare a marii crize în care intrase agrieultura României la sfârșit de secol al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea. Este vorba de așa-numitele bănci populare, înființate prin Legea asupra Băncilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat aici țărani care făcuseră zile de clacă și erau îndreptățiți să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar mai fi de notat un alt aspect. La capitolul suprafețe atribuite în 1864 se precizează: „Nici într-un caz suma locurilor rămase în deplină stăpânire sătenilor nu va fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]