1,692 matches
-
răsuflă ușurat. Chemarea trupelor pedestre pe urmele șarjei de cavalerie indica recucerirea pozițiilor pierdute și sugera neclintirea de pe câmpul de luptă. Moldovenii nu mai aveau nici cea mai mică intenție de retragere. Același lucru Îl Înțelese și Soliman. Trâmbițele din alaiul urdiei vestiră retragerea neîntârziată a tuturor trupelor aflate În luptă și revenirea gărzii din Încleștarea cu Apărătorii. „Deci asta era... Își spuse Alexandru. Victoria psihologică prin atac asupra comandantului dușman. Exact reversul acțiunii Cuceritorilor... extraordinar... ” - He! Alessandro! se auzi vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
când a fost bine totul, căpitane? Când am plecat noi fără primejdie dinăuntru sau dinafară? Spuneai că oamenii tăi au descoperit trădătorul. Că el se va afla la conacul Brăneștilor, lângă șleahul Galaților, aproape de malul Dunării. Că un drum al alaiului domnesc pentru scaunele de judecată de la Dunăre e un prilej bun pentru prinderea lui. Și acum, când totul e pus la cale, vrei să amânăm plecarea? Căpitanul Oană tăcu. Știa că voievodul avea dreptate. Rețeaua Apărătorilor descoperise că mesajele cifrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Am să fac cum poruncești. Dar ceva nu e bine. În Țara de Jos va curge sânge. - Poate ai cam multe coșmaruri, căpitane. Cuvântul „căpitane” era un semnal că voievodul se Întorcea la ipostaza sa oficială. - Cine face parte din alai, măria ta? Întrebă Oană, trecând și el la atitudinea de protocol. - Vornicul Isaia, desigur, care va avea prilejul de a petrece sărbătorile la conacul său din Brănești, vornicul Bodea, stolnicul Bârsu, comisul Ilea Huru, pârcălabul Dajbog, postelnicul Iuga, spătarul Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sultanilor și al marilor hani tătari. Solia sosită la Suceava În 12 mai și primită abia trei zile mai târziu era a sultanului Mahomed al II-lea Cuceritorul. Număra douăzeci de soli cu o escortă de cincizeci de spahii. Un alai impresionant și viu colorat, care atrăsese atenția tuturor localnicilor pe Întregul itinerar de la cetatea Chilia până În capitala Moldovei, și, bineînțeles, și pe cea a iscoadelor străine care mișună Întotdeauna acolo unde primejdia de război se apropie. Pentru unele puteri europene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de alice. Un dine hoinar își trecu pe lingă ei umbra scundă. Icniți în asudarea lor trudnică de dușmănie și apropiere, desigur răspândeau în jur acel duh anume pe care, pentru instinctul olfactiv al celorlalte animale, îl va fi având alaiul vînătoarei omenești. Pieriră. Mini se gândea acum la devenirea Haiiipilor, la completa lor dezmembrare, la dărâmarea casei lor familiale. Erau risipiți în Cetatea vie, subt formă de indivizi separați, piese despărțite dintr-un tot descompus, pentru a deveni fiecare un
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
apartamentul boem, de după despărțirea părinților mei. Atâta cât a fost, însă, a avut ceva de film suprarealist, în care s-au perindat personaje alb negru, personaje color și personaje care deja nu mai au chipuri, ci sunt sudate într-un alai al figurației acelor ani. Era o casă mică, ticsită de cărți, de oglinzi mari și mai puțin mari, încadrate de rame rotunde, rectangulare, ovale, ca niște ochi curioși, gata să memoreze tablourile inadec vării noastre familiale. Mereu plină de lume
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Talida Boboc, clasa a VI-a Clubul Copiilor Câmpulung Muscel județul Argeș profesor coordonator Ileana Mihaela Cîrstea Cu alai de mândri ghiocei, vesela Zână a primăverii își așterne covorul moale peste îm părăția oamenilor făcându-ne o vizită cu cât mai lungă cu atât mai plăcută. Cu rochia ei de toporași și zambile îmbătate de parfumuri, coronița din smarald
ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
pe fața oaspetelui ca o mirare, bulibașa veni cu explicația: - Acesta e un semn că fata nu se va mai întoarce la părinții ei și-i va rămâne credincioasă întreaga sa viață celui care i-a fost hărăzită de soție. Alaiul continuă într-o veselie molipsitoare. Avocatul fu prins și el de ritmul dansului. Intră cu întreaga ființă în jocul nuntașilor, spre bucuria și satisfacția acestora, primind frenetice încurajări. Ajunsă la cortul mirelui, mireasa puse mâinile amândouă, rând pe rând, pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și peste stâncile ivite în cale. Fiecare moment era marcat de bucuria de neprețuit pe care o aduce oamenilor constituirea unei noi familii. Bulibașa bău cu măsură, rămânând treaz până în zori, când îi propuse avocatului să-l conducă cu tot alaiul până acasă. - Domnule Graulea, am o rugăminte: dacă tot vreți să mă conduceți, părerea mea ar fi să mergeți numai până la marginea orașului. Fiind văzut într-un asemenea alai, aș putea să-mi pierd mulți clienți care apelează la serviciile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
până în zori, când îi propuse avocatului să-l conducă cu tot alaiul până acasă. - Domnule Graulea, am o rugăminte: dacă tot vreți să mă conduceți, părerea mea ar fi să mergeți numai până la marginea orașului. Fiind văzut într-un asemenea alai, aș putea să-mi pierd mulți clienți care apelează la serviciile mele și multă vreme nu m aș mai putea spăla nici cu apa Dunării de gura lumii. Așa și făcură. Unii tineri mai îndrăzneți încercară să depășească granița convenției
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și coloana se puse în mișcare. Ea strunea cu pricepere telegarii, forțându-i să o țină într-un trap continuu, măsurat, pentru a nu-i obosi, fiindcă animalele ca și oamenii șatrei nu avuseseră timp de odihnă. Toate căruțele, în alai, intrară în adâncimile nopții, ocolind drumul de piatră prin locuri dosite, pentru a fi cât mai departe de ochii stăpânirii. La o răscruce, bulibașa hotărî să o ia pe un drumeag lateral, pe lângă o lizieră de salcâmi, pentru a se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fie un dar al Proniei Cerești. Un soare darnic ținuse să îmbogățească podoabele toamnei, punându-i în valoare culorile naturii înconjurătoare, spre bucuria primei zile din viața noii familii. În jurul orei unsprezece, în prezența întregii șatre, începu desfășurarea nunții. Un alai vesel de tineri, cântând și dansând, însoțiră mireasa care merse cu spatele spre cortul părinților lui Vișinel, fiind întâmpinată de către mire. Urmară apoi celelalte etape ale ceremonialului izvorâte din datinile și tradițiile etniei rrome. Mireasa fusese găsită pură spre cinstea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
lui Vișinel, fiind întâmpinată de către mire. Urmară apoi celelalte etape ale ceremonialului izvorâte din datinile și tradițiile etniei rrome. Mireasa fusese găsită pură spre cinstea șatrei și a părințiilor ei. Urmară dansuri dezlănțuite, cântece vesele, jocuri exuberante, după care întreg alaiul porni în cântece și dans către masa așezată în poiană, pe iarbă, unde, printre sălcii, torcea ca un motan leneș un pârâiaș, întregind decorul natural. Cântecele, dansurile, felicitările către miri și părinți, de către grupuri constituite din tineri și vârstnici, se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
gheboși, își schimonosi cât putu fața și, ajutat de întuneric, intră în trupul de șarpe al procesiunii. Dacă cineva l-ar fi recunoscut, mulțimea l-ar fi sfâșiat pe loc. Dar nimeni n avea acum ochi pentru el. În fruntea alaiului pășeau câteva fete tinere purtând Scaloianul o păpușă meșterită dintr-un băț cu crăcan, modelată din clisă galbenă și înfășată în zdrențe părăsite femeiești. Cu mâinile și picioarele legate, împodobit cu flori, canafi și coji de ouă roșii, Scaloianul zăcea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
căra mereu cu el într-o desagă mare petrecută peste umăr. Pe fiecare cutie buchisise cu un muc de creion chimic: "CUTIE CU SFORI MARI", "CUTIE CU SFORI MICI" și "CUTIE CU SFORI CARE NU SUNT BUNE LA NIMIC". Când alaiul ajunse la râu, doi bărbați săpară cu unghiile o groapă în malul clisos și înmormântară fantoșa cu capul spre apus. S-au aprins lumânările. Bătrânele satului, punându-și țărâna pe creștet și smulgându-și puținul păr din cap, se tânguiau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de a fi pentru o zi oaspeții stăpânului meu, Voievodul Ionică de Dragodana. Împăratul: Cu cea mai mare plăcere și stăm și mai mult decât o zi! Domnița: Și eu primesc cu bucurie!... Împăratul: Atunci să dăm porunci pentru pregătirea alaiului! Iepurașul: Ura! Ura! Ura...(Începe să țopăie bucuros). CORTINA ACTUL IV (Decorul reprezintă camera uriașului Găman. Acesta stă la o masă din centrul camerei și mănâncă lacom. Slugile abia reușesc să-i schimbe felurile de mâncare.) Cotoșman: (se oprește în fața
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
eu să te mă mai mănânci și altă dată! (Îl bagă în gură) (căzându-i în genunchi) Cotoșman, Cotoșman, ne-ai salvat de tiran! Cotoșman: Ridicați-vă imediat! Nu-mi place să văd oameni îngenuncheați! (Încep să se audă trâmbițele alaiului) Auziți... Sosesc oaspeții mei...Fiecare la posturile voastre! (Din fundal intră alaiul împărătesc) (Cu o plecăciune adâncă) Bine-ați sosit! Bine-ați sosit! Împăratul: Bucuroși de oaspeți, Cotoilă? Cotoșman: Bucuroși, Măria Ta. Fiți bineveniți în castelul stăpânului meu! Împăratul: Rău
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
gură) (căzându-i în genunchi) Cotoșman, Cotoșman, ne-ai salvat de tiran! Cotoșman: Ridicați-vă imediat! Nu-mi place să văd oameni îngenuncheați! (Încep să se audă trâmbițele alaiului) Auziți... Sosesc oaspeții mei...Fiecare la posturile voastre! (Din fundal intră alaiul împărătesc) (Cu o plecăciune adâncă) Bine-ați sosit! Bine-ați sosit! Împăratul: Bucuroși de oaspeți, Cotoilă? Cotoșman: Bucuroși, Măria Ta. Fiți bineveniți în castelul stăpânului meu! Împăratul: Rău îmi pare de tine, dragă pisoilă, că ești motan, că te-aș
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
rămânea și aici. Speranțele și puțina avere am încărcat-o în trei căruțe. Trei arce de unde guițau porcii, cârâiau păsările. Am luat și câinele. Doar caprele, cele două capre de ținut podina patului le-am lăsat înlocuitorului nostru. Eram un alai curios, nici vesel, nici trist, mulțime de oameni nedespărțită până la Dermendere. Ni se rupea inima. Dar ce să-i faci? Viața e viață. Cu o săptămână înainte fusesem la Sofian și aranjasem să se facă necesara curățenie și văruitul în
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Bachus, divina băutură nea vând voie să fie atinsă de fier sau orice alt material oxidant. Mă uit și acum la niște fotografii. S-au uitat și alții. Majoritatea întrebau dacă mulțimea aceea veselă de oameni e parte a unui alai de nuntă sau obștea adunată de bucuria unui botez. Nu. Erau pur și simplu sătenii strânși fără pricaz pentru a se bucura de dărnicia de toamnă a naturii. Nicăieri n-am mai întâlnit atât de dezvoltat și pe tot atâta
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
un butoi, propovăduind desăvârșirea lumii și creația lui Dumnezeu. Așteptându‑i să dispară, pitit la umbra unei colibe, Simon ieșea degrabă după ei, Înainte ca lumea să apuce să se Împrăștie. Atunci se pornea și el să propovăduiască, Înconjurat de alaiul său. Osteniți după Învățătura apostolilor, oamenii se adunau acum anevoie În jurul lui. „Adineauri i‑am ascultat pe Pavel și Ioan“, ziceau ei, „vorbele lor ni‑s de‑ajuns pentru un an de zile“. „Eu nu sunt apostol“, zicea Simon, “Îs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Eu vă hărăzesc“, continua Simon, „mântuirea veșnică, eu vă dăruiesc cunoașterea și pustiul. Cine voiește, să mi se alăture!“. Lumea se obișnuise cu tot soiul de haimanale care se vânturau de colo‑acolo, câte unul, câte doi ori urmați de alaiul cucernicilor. Unii Își lăsau catârii sau cămilele la marginea satului, la poalele muntelui ori În vreo vâlcea din apropiere, alții veneau cu escortă Înarmată (când propovăduitorii aduceau cu o adunătură de comedianți) ori năvăleau oblu pe catâri, când, fără a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
așa ceva este posibil - Întoarcerea ostașilor de pe câmpurile de luptă europene, bidonul din mânuțele băiețelului, masca de gaze cu vizorul spart, de la marginea drumului. Și din nou nume, biografii. Întâlnirea văduvului Marko cu viitoarea lui nevastă, Sofia Rebrać originară din Komogovina, alaiul nunții, În chiuituri, În goana cailor, cu fâlfâit de steaguri și cocarde colorate, ceremonialul schimbării verighetelor, hora și cântul În bătătura bisericii, băiețelul e acum În costum de sărbătoare, cu cămașă albă și cu o crenguță de rozmarin la rever
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
prin ierburi și stuh se-împleticesc. În ochi, din lâncezi ape, cum pâlpâie gălbuie Și uleioasă, dâra caicului turcesc! DOMNIȘOARA HUS Surorii noastre mai mari, Roabe aceleiași zodii, Preaturburatei Pena Corcodușa. a) Ceas de seară b) Prezentare c) Vaduri și alaiuri d) Cuvinte de îmbărbătare e) Aur netemporal f) Chemarea mosorului a) Cheagul alb, lăsat din seară. Dintre limpezimi crescut, Cu aripa ca un scut Abia dus la subțioară, Cel cu plisc întors de ceară roșie Încovrigat, Peste inimi Către seară
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
poetice rase. Dar două se dovediră căile Consistenței. Locuire, pornind din pământurile tale, pe orbitele rigide ale mărilor se imprimă în asimptotic declin. Să descuiem acele încăperi oceanice... Dincolo de tronul occidental, căzut pe mările Javei; având oroarea Polului Sud, prin alaiul strident, străveziu, dens desă-vîrșit al zidurilor universului - în rituala, totuși, indigență a faptului celui mai stingher, înscris în vidul unei butelii - buretoasa, venerabila navă a Științei, forțează acest cer soli-dar. Și pânzele ei deprimate aliază aedica stirpă a Usherilor, înnodatelor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]