1,515 matches
-
CARREIRA, Portugalia. Matthieu Béra este conferențiar la Universitatea Bordeaux IV, specialist în sociologia artei și a culturii și în istoria gândirii filosofice. Yvon Lamy este profesor la Universitatea din Limoges; a mai publicat L'artiste et la gantière (1989), L'alchimie du patrimoine (coord., 1996), Le mécénat culturel d'entreprise et ses bénéficiers (1997). Matthieu Béra, Yvon Lamy, Sociologie de la culture (c) 2003, Armand Colin (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o spori, a o întreține, a o transmite. • Ce face patrimoniul La rândul său, procesul de patrimonializare impune publicului o nouă raportare la obiecte, conduite reglementate juridic, adesea obligatorii (cu riscul unor sancțiuni oficiale). Are loc, în acest sens, o "alchimie", altfel spus, o operațiune magică care ia mai multe forme: patrimoniul înglobează valori naționale și istorice, de interes general, care depășește particularismul și interesele private; aceste fenomene de "ridicare la generalitate" (Boltanski, 1990), de "obiectivare" (Heinich, 2000) și de colectivizare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în mijloace. Ea depune un efort de "transfigurare" a relațiilor economice și a raporturilor de dominare (legături afective, fraterne, charismatice), și asta prin jocul unui cuvânt care eufemizează sau maschează o realitate "obiectiv" fondată pe interes. El vorbește de o "alchimie simbolică". Adevărul acțiunii religioase este că are două adevăruri: adevărul economic și adevărul religios care îl neagă" (1994, capitolul IV: "L'économie des biens symboliques"). Autonomizarea câmpului (religios) se poate măsura prin dezvoltarea unui corp de profesioniști care elaborează și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologie, Minuit, Paris, 1998a. L'Art contemporain exposé aux rejets. Études de cas, Jacqueline Chambon, Nîmes, 1998b. LAMY Yvon, "Du Monument au patrimoine. Matériaux pour l'histoire politique d'une protection", în Genèses, nr. 11, 1993, pp. 50-78. (coord.), L'Alchimie du patrimoine, Maison des sciences de l'homme d'Aquitaine, Bordeaux, 1996. LATOUR Bruno, Pasteur: guerre et paix des microbes, urmat de Irréductions, La Découverte, Paris, 2001 (ed. I, 1984). LEVERATTO Jean-Marc, La Mesure de l'art. Sociologie de la qualité
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
OBIECTUL ANALIZEI Istoria demonstrează că efortul de a găsi soluții metodice și științifice problemelor vieții a fost frecvent precedat de încercări de ordin speculativ bazate pe afectivitate și imaginație. Astfel, chimia s-a constituit ca știință drept reacție împotriva speculațiilor alchimiei, așa cum astronomia s-a născut din astrologie. Supunîndu-se acestei evoluții foarte generale a gîndirii, psihologia nu a început să devină o disciplină științifică decît separîndu-se de speculația filosofică sub aspectele ei metafizice și morale. Numai printr-un efort de lungă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
psihologia nu a început să devină o disciplină științifică decît separîndu-se de speculația filosofică sub aspectele ei metafizice și morale. Numai printr-un efort de lungă durată a ajuns chimia să-și purifice terminologia de superstițiile pe care credința în alchimie le menținea cu încăpățînare. Ea nu a devenit o știință în adevăratul sens al cuvîntului decît cu acest preț. Chimia s-a văzut totuși constrînsă să abordeze din nou în cele din urmă problema fundamentală a alchimiei: transmutația materiei. Diferența
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care credința în alchimie le menținea cu încăpățînare. Ea nu a devenit o știință în adevăratul sens al cuvîntului decît cu acest preț. Chimia s-a văzut totuși constrînsă să abordeze din nou în cele din urmă problema fundamentală a alchimiei: transmutația materiei. Diferența constă în faptul că în cazul chimiei problema nu este pusă speculativ, ci metodic, ceea ce a permis găsirea unei soluții veridice. Ar putea oare psihologia să cunoască o revenire asemănătoare? După ce s-a îndepărtat de filosofic, creîndu-și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
gîndire, de a deveni gîndire, nevoie care este sursa oricărei științe. Putem oare spera că psihologia va putea găsi o soluție problemei metafizice și morale într-un mod la fel de fericit în care a reușit chimia să ajungă la soluționarea problemei alchimiei? Firește, discreditarea, care vizează mai ales metafizica, are un grad foarte ridicat. Dar poate fi ea mai mare decît cea care a vizat mult timp alchimia? Cu toate acestea, revenirea psihologiei la problema cea mai veche și, evident, fundamentală a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un mod la fel de fericit în care a reușit chimia să ajungă la soluționarea problemei alchimiei? Firește, discreditarea, care vizează mai ales metafizica, are un grad foarte ridicat. Dar poate fi ea mai mare decît cea care a vizat mult timp alchimia? Cu toate acestea, revenirea psihologiei la problema cea mai veche și, evident, fundamentală a vieții nu va fi justificată decît cu condiția demonstrării faptului că această problemă cum a fost cazul chimiei și al revenirii ei la transmutație reiese în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să renunțe la sine, punându-și sufletul pe tava realității exterioare, transformând-o într-o mai frumoasă realitate interioară, pe care să o scoată, ulterior, din nou, la vânzare. Lucrurile și întâmplările existențiale sunt descompuse și recompuse cu mijloacele unei alchimii verbale, fiind, astfel, filtrate de toate impuritățile și devenind ele însele pure, adică demne de a se transforma în text. Desigur, estetica urâtului promovează, într-un fel, această menire a artistului, fie el scriitor, sau de orice altă natură, de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ele ne pot umbri mintea pentru o vreme, ca un fel de nor emoțional (p. 100). Cercetătoarea nord-americană consideră că ne putem schimba aceste scheme mentale (rigide și înguste, automate și ineficiente în relațiile cu semenii) și numește acest proces alchimie emoțională. Ea se referă la "transformarea unei stări emoționale confuze, cețoase în claritate și iluminare" (idem, p. 17). Presupune, mai întâi, o cunoaștere a schemelor (de inadaptare). Dacă ne observăm prin contemplație obiceiurile emoționale, scrie psihologul nord-american (2002), în cele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se transformă în izbucniri, teama în pierderea siguranței, suferința în lacrimi și groază. Or, rafinarea cunoașterii de sine presupune observarea impulsului dinainte de a acționa în virtutatea lui, astfel încât să putem hotărî dacă să îi dăm curs sau nu. Putem realiza alchimia emoțională fie prin intermediul contemplației, fie prin cel al relațiilor interpersonale. Contemplația poate schimba modul în care ne raportăm la stările emoționale și maniera în care (ni) le percepem; nu înseamnă eliminarea acestor stări. Ea este o cultivare a conștientizării, un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atenție "înțeleaptă". Contemplația este "o cale de a lărgi sfera conștientizării și de a-i rafina precizia" (idem, p. 17), de a ne calma și elibera mintea de tensiunea și de schema emoțională. Și relațiile pot participa (împreună cu contemplația) la alchimia emoțională. Însă, precizează autoarea, când este vorba de tipare emoționale, relațiile noastre sunt un cuțit cu două tăișuri. "Pe de o parte, schemele pot face ca orice relație să devină un câmp de bătălie emoțional, însă, pe de altă parte
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
May, T. (2008), Gândirea sociologică, București, Editura Humanitas. Baumgart, H. (2008), Forme ale geloziei. Experiențe și încercări de soluționare în triunghiul relațional, București, Editura Trei. Bell, A.H. (2007), Gestionarea conflictelor în organizații, Iași, Editura Polirom. Bennett Goleman, T. (2002), Alchimia emoțională, București, Editura Curtea Veche. Berne, E. (2006), Ce spui după "Bună ziua"? Psihologia destinului uman, București, Editura Trei. Berne, E. (1981), Gamea People Play. The Psychology of Human Relationship, Londra, Penguin Books. Boncu, Șt. (2006), Negocierea și medierea. Perspective psihologice
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mobilizat și cu atît mai ușor de dirijat. Să ne întoarcem deci la conducător, stăpînul acestei arte. II Ideile guvernează masele, dar nu cu idei guvernăm masele. Pentru a duce la bun sfîrșit această sarcină indispensabilă, pentru a opera această alchimie, este necesară o anumită categorie de oameni. Ei sînt cei care transpun viziuni, plămădite de rațiunea cîtorva, în acte ale pasiunii tuturor. Pentru ei, ideea devine materie. Sigur că și ei sînt oameni ieșiți din mulțime, posedați de o credință
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mulțimilor. Din momentul în care ignorăm această psihologie a socialului, toate scrierile pe care Freud i le-a consacrat trec, într-un univers secret, sînt confiscate de mitologia bătrînului, de latura obscură a naturii sale. Cam la fel a fost alchimia pentru Newton și astrologia pentru Kepler, deși analogia e destul de inexactă. Oricum, cu cît se vorbește mai puțin de acest univers, cu atît mai bine. Nu am de gînd să comentez și să contest astfel de explicații. Mie personal mi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu toată ciudățenia pe care o poate implica acest fapt. 2.1. Iubirea în utopii În utopii iubirea prezintă puțin interes, în afară de Le Nouveau Monde amoureux ⁄ Noua lume amoroasă de Charles Fourier (1837), unde aceasta rezultă dintr-un fel de alchimie a pasiunilor. În schimb, utopiștii sunt interesați de procreație, ajungând să fixeze orele și zilele favorabile astrologic, cum face Tommaso Campanella în Civitas Solis/La citta del Sole ⁄ Cetatea soarelui (1602)109. În altă țară și mult mai târziu, în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Știi bine că Biserica îngăduie întotdeauna marilor personalități să iasă din cadrul normelor; ca apoi să-și însușească respectiva revoluție și să-și facă din ea un merit propriu. Din aceasta își trage Biserica vitalitatea, supraviețuirea ei se datorează acestei subtile alchimii diplomatice. Înseamnă că nu-ți aduci prea bine aminte de ce-a scris bătrânul în opera sa! Pare-se că schelăria teologică trebuie să se prăbușească sub o greutate neobișnuită pe care nimeni n-o prevăzuse din timp. Nu este
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei• Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
150-171; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 5-19; Florin Mugur, Marin Preda, FLC, 1983, 21; Ciocârlie, Eseuri, 13-29; Dimisianu, Lecturi, 104-118; Iosifescu, De-a lungul, 220-230; Marcea, Concordanțe, 220-225, 287-293; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 89-109; Paleologu, Alchimia, 96-103; Vasile Popovici, Marin Preda - timpul dialogului, București, 1983; Steinhardt, Critică, 129-132; Țeposu, Viața, 118-132; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 16-40; Vlad, Lectura rom., 65-79; Petru Poantă, Marin Preda al începuturilor, TR, 1984, 18; Constantin Sorescu, Cristian Popescu, Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
lector doctor în cadrul Universității "Dunărea de jos" Galați, Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie, Catedra de Filosofie-Sociologie. A publicat Tragicul în filosofia existențialistă franceză (2009) și Heidegger și rostirea ființei (2009). La editura Institutul European a apărut, în 2010, Din alchimia unei existențe. Jurnal de idei. Viorel Rotilă, "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei (c) 2011 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nostalgia oarbă pentru ceea ce am fost. În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și o serie de aspecte oarecum paradoxale, specifice acestui timp. În plin Ev Mediu, științele și lumea cultivată nu făceau distincție între ceea ce anticii numeau a fi goetia (magia neagră) și theourgia (magia albă), între astronomie și astrologie, chimie și alchimie, numerologie, figuri geometrice mistice și matematică. Mai mult, "Biserica însăși nu nega existența magiei, ea condamna doar magia neagră ca pe o manifestare diabolică"40. Odată cu apariția doctrinei "demonologice" lucrurile se schimbă, deși inițial ea era destinată identificării adepților unei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
originar al termenului. Astfel, practicarea necromanției presupunea înfricoșătoarea tehnică a chemării umbrelor morților pentru a afla viitorul, pentru a cere sfat, pentru a ucide, pentru a constrânge pe cineva sau pentru a crea iluzii ori pentru a învăța de la demoni alchimia. Pe de altă parte, termenul în sine a fost preluat și transformat în limbajul curent din necromanție în nigromanție. De această dată, el numea cu totul altceva: magia neagră, magia demonică a Evului Mediu târziu. Acolo unde vânătoarea de vrăjitoare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
oferă Ioan Petru Culianu în Eros și magie în Renaștere. 1484. Aici autorul încearcă, printre altele, să găsească o serie de explicații referitoare la apariția spiritului științific modern plecând de la momentul Renașterii. Este un fapt cunoscut deja că magia, astrologia, alchimia și alte practici spirituale (includem aici și divinația) ocupau la acea vreme statutul de științe și erau extrem de respectate. Se studiau în universități și școli cu renume și aveau reprezentanți de seamă (Giordano Bruno și Agrippa von Nettesheim sunt doar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]