1,678 matches
-
Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt; este cunoscut și sub numele ebraic de Rabbi Moshe ben Maimon. Opera să principala este Ghidul șovăielnicului, publicată în limba arabă (cca. 1190); în această lucrare Maimonide propunea o formulă alegorica de interpretare a textelor sfinte pentru anularea contradicțiilor dintre învățătură lui Dumnezeu relevata în Tora, cunoștințele oferite de științele naturii și filosofie, exercitând o influență asupra dezbaterilor religioase și filosofice din Iudaism și Creștinism până în secolul al XVIII-lea. Scrierile
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
aici de-a face cu o lectură care tratează discursul nu ca document, adică semn al altui lucru, ci ca monument, în volumul său propriu, așa cum, conform proiectului saussurean, face structuralismul cu sistemele semnificante. Lectura arheologică foucaultiană nu este interpretativă, alegorică sau hermeneutică. La fel ca întreaga semiologie structuralistă, ea nu caută în spatele discursului un alt discurs, ascuns. Ea nu este istorie a ideilor, pentru că nu caută tranziția care leagă între ele discursurile, nici epistemologie, pentru că se dezinteresează de valoarea de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mitului, considerat a fi o alegorie. Stoicii nu mai acceptă sensul literal, pentru că interpretarea literală a mitului ar duce la impietate față de divinitate. Ei caută dincolo de sensul direct al expresiei alte sensuri. 86 Această metodă de explicitare a textelor este alegorică. Termenul de "alegorie" vine din grecescul ala agoreo (de la agora, loc de adunare, piață publică). Alegoria este o figură retorică, un trop: a spune ceva făcând aluzie la cu totul altceva, a spune ceva altfel, ceea ce duce la prezența a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un sens obișnuit, comun și unul spiritual. In context creștin, părinții bisericii au nevoie nu numai de o recuperare a sensului, dar și de o edificare a acestuia. Hermeneutica devine o metodă productivă de sens. Cel care folosește primul metoda alegorică în textul biblic este Philon din Alexandria. Pentru el, diferența dintre sensul literal și sensul alegoric e similară diferenței dintre corp și suflet: corpul este semnificația literală, sufletul este spiritul invizibil depus în cuvânt. Sensul alegoric, ascuns, este destinat, ca
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de o recuperare a sensului, dar și de o edificare a acestuia. Hermeneutica devine o metodă productivă de sens. Cel care folosește primul metoda alegorică în textul biblic este Philon din Alexandria. Pentru el, diferența dintre sensul literal și sensul alegoric e similară diferenței dintre corp și suflet: corpul este semnificația literală, sufletul este spiritul invizibil depus în cuvânt. Sensul alegoric, ascuns, este destinat, ca la orfici, celor aleși: numai ei pot întrevedea invizibilul pornind de la indici vizibili infimi. Pornind de la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care folosește primul metoda alegorică în textul biblic este Philon din Alexandria. Pentru el, diferența dintre sensul literal și sensul alegoric e similară diferenței dintre corp și suflet: corpul este semnificația literală, sufletul este spiritul invizibil depus în cuvânt. Sensul alegoric, ascuns, este destinat, ca la orfici, celor aleși: numai ei pot întrevedea invizibilul pornind de la indici vizibili infimi. Pornind de la Philon, Origene eleborează teoria celor trei sensuri ale Sfintei Scripturi, care pregătește calea pentru teoria celor patru sensuri. In elaborarea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru a-i îndepărta pe cei doritori de cunoaștere, închizînd calea doar superficialilor. Rezerva lui față de metoda lui Origene se referă la pluralitatea și excesul sensurilor interpretării. El limitează cercetarea hermeneutică la pasajele obscure ale Scripturii, fiind parcimonios cu interpretarea alegorică. Regulile pe care le stabilește Augustin constituie nucleul hermeneuticii bibyce. Hermeneutica biblică are exigențe spirituale față de interpretul textelor: credința, predispoziția meditativă, starea de suflet deosebită, umilința sau modestia, într-un cuvânt, sfințenia vieții, pentru a feri interpretul de rătăciri și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Philon din Alexandria, literal și spiritual, hermeneutica biblică trece, prin celălalt alexandrin, Origene, la teoria celor trei sensuri, literal, psihic și spiritual, iar apoi la teoria celor patru sensuri, a lui Ioan Casian: 1. literal (semnificația comună a cuvîntului); 2. alegoric (ce este de crezut), 3. moral (ce este de făcut); 4. anagogic (ne indică spre ce să tindem). Toma din Aquino păstrează pentru practica interpretativă curentă distincția simplă între sensul literal și cel spiritual și afirmă că sensul spiritual poate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este de făcut); 4. anagogic (ne indică spre ce să tindem). Toma din Aquino păstrează pentru practica interpretativă curentă distincția simplă între sensul literal și cel spiritual și afirmă că sensul spiritual poate fi adâncit în direcția anagogică, morală și alegorică. Filosofii de tradiție greacă au protestat împotriva acestei proliferări a sensurilor. Filosoful neoplatonic Porfiro le reproșează Sfinților Părinți faptul că creștinii au transformat cuvintele simple ale lui Moise în enigme. La rândul ei, școala din Antiohia, creștină și ea - cel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
propagandă (drapele, fanioane, insigne, ecusoane etc.) și vor suporta cheltuielile de realizare a manifestărilor protocolare prevăzute în programele organizatorilor ce implică participarea țărilor calificate la turneul final al Campionatului Mondial de Fotbal - S.U.A., 1994 (ceremonii de deschidere și închidere, care alegorice, concursuri, recepții etc.). Suma necesară se estimează la 185 milioane lei, din care 83,5 milioane lei reprezintă echivalentul a 50.000 dolari S.U.A. TOTAL GENERAL: - 1.659,7 milioane, din care 1.160,1 milioane lei reprezintă echivalentul a
HOTĂRÂRE nr. 268 din 14 iunie 1994 privind organizarea unor manifestari destinate promovarii imaginii României în S.U.A. şi Canada cu ocazia turneului final al Campionatului Mondial de Fotbal - S.U.A., 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110862_a_112191]
-
biblice Cântarea Cântărilor nu a fost deloc ușoară. Se știe că pentru aceste fapt, la evrei, în secolul I al erei creștine, Cântarea Cântărilor era oprită să fie citită de tineri 1. Cartea biblică Cântarea Cântărilor 2 a fost interpretată alegoric 3 încă de la 1 Origen, Prolog la Cântarea Cântărilor, P. G. LXVIII, col. 669. 1 început, atât de exegeții evrei, cât și de cei creștini 4. Fără îndoială, acest aspect a fost cel care a permis conceperea acestei cântări de
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
pe iubitul său noaptea pe ulițele Ierusalimului, este bătută de paznici. Mirele este când un rege, când un păstor?”; cf. Pr. Prof. V. Prelipcean, Pr. Prof. N. Neaga și colab., op. cit., p. 320. 4 Cea mai veche mărturie asupra interpretării alegorice iudaice datează din jurul anului 70 e.n. Vezi Ephraim E. Urbach, Rabbinic Exegesis and Origen’s Commentary on the Song of Songs and Jewish-Christian Polemics, în Scripta Hierosolymitana, 22, 1971, p. 247-248. 5 Marvin H. Pope, The Song of Songs, New York
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
a secolului al IV-lea - nu au existat comentarii extensive la Cântarea Cântărilor. Această perioadă este urmată de una de abundență a comentariilor, scrise atât de scriitori greci, cât și latini 11. Ipolit a fost primul care a adaptat interpretarea alegorică evreiască într-una hristologică, prin care Cuvântul sau Hristos lua locul Dumnezeului Israelului, iar Biserica, pe cel al 6 Marvin H. Pope, op. cit., p. 89-101; Roland E. Murphy, op. cit., p. 12-14, 28-31; 263-264 םולש , םושרגהילמסו הלבקה תנבהב דוסי יקרפ ,םילשורי
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Song of Songs, London, 1869, p. XXXII-XXXIII; George-Louis Scheper, The Spiritual Marriage: The Exegetical History and Literary Impact of the Song of Songs in the Middle Ages, Ph.D. Dissertation, Princeton University, 1971, p. 10-14, 404-452. 3 Sinagogii 12. Abordarea alegorică a prevalat în rândul exegeților creștini până la Reforma Protestantă, cu excepția unui autor - Teodor de Mopsuestia (360-429), care a fost condamnat de Sinoadele al II-lea Ecumenic de la Constantinopol din anul 381 și de Sinodul al V-lea Ecumenic ținut tot
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
relației lui Hristos cu sufletul și cu Biserica. Exegeza Cântării constituie apogeul înțelegerii spirituale și doctrinare, după cum explică pe larg Sfântul Grigorie, urmându-l pe Origen, în prima omilie 14. Exegeza patristică s-a avântat spre sublime înălțimi odată cu interpretarea alegorică a Cântării Cântărilor. Această poveste nupțială, bogată în imagistică evocatoare și simbolism multivalent, a furnizat un teren fertil meditației mistice a lui Origen (cca. 185-254 e.n.) și a 12 Marvin H. Pope, op. cit., p. 184-185; Întrucât Vechiul Testament, în linii mari
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
cu poporul său (Israel) poate prefigura unirea strânsă și mai perfectă a lui Hristos cu Biserica Sa. În sens metaforic, Cântarea celebrează unirea lui Iahve cu poporul Israel, iar în sens tainic, spiritual, unirea lui Hristos cu Biserica. „Formularea interpretării alegorice în sens creștin, se întemeiază, așadar: 1. pe caracterul tipic al Vechiului Testament, 2. pe faptul că Sinagoga este privită ca icoana Bisericii creștine și 3. pe faptul că în Noul Testament sunt multe texte unde căsătoria este înfățișată drept simbol
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Biserica. Astfel, Mântuitorul se numește Mirele (Matei 9, 15), iar Sfântul Ioan Botezătorul, prietenul Mirelui (Ioan 3, 29). În două parabole, Iisus compară împărăția Sa cu un ospăț de nuntă (Matei 20, 1-10 și 19, 79; 21, 2-9). (...) La explicarea alegorică a Cântării trebuie observate regulile pe care poeții, de obicei, le urmează în dezvoltarea și împodobirea alegoriilor. Nu toate cuvintele mirelui și ale miresei trebuie aplicate direct și imediat la Hristos și Biserica Sa. Să nu se creadă că în
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
nemascat a determinat o oarecare neliniște, înțelesurile simbolice profunde angajate de Părinții Bisericii i-au permis acesteia să îmbrățișeze în totalitate Cântarea Cântărilor ca profund ocean de pătrundere teologică 16. Se pare că scriitorul bisericesc Origen cunoștea atât tradițiile evreiești alegorice, cât și pe cele ezoterice privitoare la Cântarea Cântărilor 17 și, așa cum am precizat și la începutul studiului, își avertizase personal cititorii să nu interpreteze literal această carte biblică 18. Este posibil să fi avut cunoștință de comentariul lui Ipolit
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
abordarea origenistă a Cântării Cântărilor. De asemenea, fiecare dintre ei a avut o mare influență asupra viitoarelor generații de 15 În prologul la traducerea sa asupra omiliilor la Cântarea Cântărilor a lui Origen, Fer. Ieronim preamărește strălucirea singulară a exegezei alegorice origeniste față de Papa Damasus I (366-384 e.n.) : „Deși Origen i-a depășit pe toți ceilalți scriitori în celelalte cărți ale sale, în Cântarea Cântărilor, s-a depășit pe el însuși”, în Comentariu la Cântarea Cântărilor și Omilii, traducere R.P. Lawson
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
cele nevăzute și veșnice (II Cor. 4, 18). Cu toate că se deosebește de Origen în multe privințe, arhipăstorul Nyssei îi este totuși îndatorat atât prin metoda de lucru folosită 36, cât și în demersul general. Sfântul Grigorie de Nyssa despre înțelesul alegoric și anagogic al Cântării Cântărilor Cele 15 omilii ale Sfântului Grigorie de Nyssa dedicate nobilei Olympia și rostite aproximativ între anii 386 și 391 marchează apogeul realizărilor teologice și literare ale Sfântului Grigorie. Aceste omilii, care descriu înaintarea sufletului în
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
cu Hristos ca pe o înaintare în unire a miresei cu mirele ei, respectă aceeași traiectorie hermeneutică inițiată de Ipolit al Romei (născut 170-75 e.n.), care, așa cum am precizat și mai sus, conform opiniei majorității cercetătorilor, a compus prima interpretare alegorică creștină a Cântării Cântărilor. Totuși, Origen a primit creditul pentru conferirea unei expresii clasice acestei lecturi alegorice a Cântării. Sfântul Grigorie a ținut o serie de omilii în biserică, despre înțelesurile înalte al Cântării Cântărilor. Cuvintele marelui episcop nyssean au
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
inițiată de Ipolit al Romei (născut 170-75 e.n.), care, așa cum am precizat și mai sus, conform opiniei majorității cercetătorilor, a compus prima interpretare alegorică creștină a Cântării Cântărilor. Totuși, Origen a primit creditul pentru conferirea unei expresii clasice acestei lecturi alegorice a Cântării. Sfântul Grigorie a ținut o serie de omilii în biserică, despre înțelesurile înalte al Cântării Cântărilor. Cuvintele marelui episcop nyssean au fost însemnate exact în ordinea expunerii lor de către dânsul, care s-a uitat peste cele auzite și
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
formă de omilii. Am pus adică după cuvinte tâlcuirea lor, în măsura în care timpul și ocupațiile mi-au dat răgaz pentru aceasta, în timpul posturilor. Căci în vremea aceasta am întocmit cuvântul de față pentru auzul de obște”38. Sfântul Grigorie susține interpretarea alegorică a textului în prologul de la Tâlcuire exactă la Cântarea Cântărilor, aproape în aceiași termeni ca Origen, în cartea 4 din Despre principii. Dar el nu spune nimic despre cele trei sensuri ale Scripturii și, astfel, în acest punct nu se
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Cântărilor, aproape în aceiași termeni ca Origen, în cartea 4 din Despre principii. Dar el nu spune nimic despre cele trei sensuri ale Scripturii și, astfel, în acest punct nu se deosebește de concepția lui Filon și nici de tradiția alegorică grecească 39. În debutul Cuvântului înainte către Olimpiada, Sfântul Grigorie dezvăluie înțelepciunea cărții biblice comentate, înțelesurile ei înalte și curate, neurmând în toate înțelesului literal al Sfintei Scripturi, ci dând o tâlcuire mai înaltă (anagogică): „Am luat cunoștință de râvna
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
pentru ca cel ce o citește să fie ridicat la înțelesurile neîntinate, duhovnicești ale ei”41. Continuându-și ideea, Părintele Capadocian subliniază că „o astfel de tâlcuire mai înaltă (anagogică) a acestora, fie că vrea cineva să o numească figurată, fie alegorică, fie altfel, nu ne vom certa pentru nume; numai să nu fie lipsită de un înțeles corespunzător”42. Sfântul Grigorie susține cu tărie că în Cântarea Cântărilor sunt două sensuri, unul trupesc și altul duhovnicesc, lansând exortația cititorului de nu
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]