2,202 matches
-
limpezește trupul prin orbitele sale puțin deschise de soarele scăpătat în cădere, spre toți sfinții ce sunt adunați pentru marea slujbă, ce se ține la mal de Dunăre, după 1994, până în prezent. În acea zi cu mireasma gerului ce-mi alintă sufletul uneori, peste care se revarsă fulgii de nea dansând în dans de adio ajunși pe pământ, sau alteori în mreaja vântului puternic ce-mi vântură pe la urechi, așteptam cu iminentă dragoste, sosirea I.P.S. Părinte Casian Crăciun, însoțit de pașii
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]
-
este altceva decât Centrul de dezbateri socio-culturale și politice „Emil Aurel Dandea” din incinta vechiului Palat „Apollo” din centrul municipiului Târgu-Mureș. Gazda tuturor evenimentelor culturale care se desfășoară în acel spațiu, este Dimitrie Poptămaș, fost director al Bibliotecii Județene Mureș, alintat de prietenii apropiați, „Mitică”. Așadar, „La Mitică”, sala a devenit neîncăpătoare în seara zilei respective. Motivul? În fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, scriitorul Lazăr Lădariu, președintele Despărțământului Central Județean Mureș al Astrei, lansează o nouă carte. Este o promisiune
O NOUĂ CARTE SEMNATĂ DE LAZĂR LĂDARIU LANSATĂ LA MITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348779_a_350108]
-
iubito, un pahar de vin! Și-apoi să-mi mai torni, puțin câte puțin, Căci trează vreau, până-n zori, ca să te țin! Pe urmă să-mi spui, mai vrei să fiu divin? Capul meu în poala ta să mi-l alinți . Ninsele-mi fire de păr, într-un suspin, Să le săru ț i, precum moaștele de sfinți, Ori în piață să le vinzi pe trei arginți... Referință Bibliografică: Mi-ai pus aripi de inger / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MI-AI PUS ARIPI DE INGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348880_a_350209]
-
urmare, mă străduiesc să scriu și în continuare, cât și cum mă pricep eu. Iar faptul că „Observatorul” - această revistă puternică și serioasă, frumoasă și inteligentă îmi publică cu plăcere unele articole, mă face să-mi simt clapele computerului meu alintându-se cu modestie și orgoliu. Aceleași gânduri, desigur - și despre „Jurnalul Săptămânii”. Cât privește Anul 13 (lăsând deoparte întrebările mele ascunse, fricile și lașitățile omenești care, vreau - nu vreau, există) sunt aproape convins că va fi un an bun! Deși
RONI CĂCIULARU- SUNT MILIARDARUL SUFLETULUI MEU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348931_a_350260]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DE-AȘ FI.... Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 307 din 03 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ... de-aș fi o lacrimă ... ți-aș mângâia obrazul un zâmbet ... ți-aș alinta buzele o adiere de vânt n-am fost ... ce jocuri aș fi inventat în părul tău să fiu în pieptul tău ... o partitură în ritmurile inimii un gând ... să mă aflu in mintea ta, imaginația care se infiltrează în magia
DE-AŞ FI.... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348956_a_350285]
-
pistrui. Poate atunci chiar ei au fost pentru mine, farmecul lui. L-am privit îndelung, însă cum eram nedormită și mai ales de pe drum, nu prea am fost, ca de obicei, vorbăreață, și nici nu am știut cum să-l alint și ce să-i spun. Uneori, mă blocam pur și simplu, mai ales când, fie și numai întâmplător, îmi sărea în ochi vânătaia din jurul grumazului. Atunci, pâlpâia în mine când a fi, când a nu fi și tresăream. *** Târziu, după
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
venit zăpada fără tine Cântec Din nou veni zăpada fără tine Și umbra ta din nou mi se arată. Iară se aprind amintiri străine, În care mai suspină Copilul de-altădată: Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iarna să te-alinte, Rănit de dor un albatros Se ascunde între cuvinte. S-a-ntins misterul beznei pe fereastră, Adus de vântul argintiu și ceață Și cască hibernal o floare-n glastră, Iar Luna gulerată o răsfață. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă
SUB GERUL AMINTIRILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346806_a_348135]
-
un albatros Se ascunde între cuvinte. S-a-ntins misterul beznei pe fereastră, Adus de vântul argintiu și ceață Și cască hibernal o floare-n glastră, Iar Luna gulerată o răsfață. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iarna să te-alinte, Rănit de dor un albatros Se ascunde între cuvinte Ești ninsă stea rămasă în rondel Născută-n tristeți adolescentine. Vreodată stelele n-au fost la fel, Eu cânt o stea ce miroase a tine. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă
SUB GERUL AMINTIRILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346806_a_348135]
-
ea, le ridica din când în când de vârfuri. Nemairezistând să stea cu căpșorul pe lăbuțe, a sărit ca o minge în sus, făcând tumbe de bucurie în jurul lui, și scotea câte-un scheunat discret, ca un suspin de copil alintat de tăticul ei. Când Andrei i-a atins capul cu mâna, Vruța, așa cum ar face o slugă credincioasă, a-nceput să-i lingă umilă degetele umflate din cauza valizei de lemn, în care adusese și el ce putuse: ceva de-ale
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
o lună în Aotearoa cum îi zic băștinașii maori Noii Zeelande, sau Țara Lungului Nor Alb (The Land of the Long White Cloud). De data aceasta eram trei turiști, adică, „tata, mama și copilul” cum ne plăcea nouă să ne alintăm! Băiatul meu era curios deci, să vadă cum e acolo în Kiwiland... așa că aici la „canguri” fiind vacanța de toamnă - nu prea lungă - ne-am gândit că ar fi bine să mergem pe undeva mai mai aproape! Am zburat de la
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
pasul luminii spre zarea întreagă și-ți sunt sărbătoare prin falduri de ger. Ai sare pe suflet și munți fără număr te urcă pe nori cu mine-n tăcere pe palmele clipei, pe brațe, pe umăr mă simți nesfârșire, m-alinți mângâiere. Mai scrie-mi pe sete, s-audă străinii acelor meleaguri ce vor fi venit să-nalțe imperii în unda fântânii, să știe că astăzi port chipul luminii și-n ochii-nserării îți sunt răsărit. Referință Bibliografică: Îți sunt răsărit
ÎŢI SUNT RĂSĂRIT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346310_a_347639]
-
tristă. Dar comunicarea dintre om și regnul vegetal e foarte adâncă și, la dovezile petalei de iubire, poeta răspunde pe măsură: „Cu o sfioasă aplecare către tine/ Și cu privirea scăldată în tristețe / Te înalț la soare, / Te sărut, / Te alint.../ Obrazul mi-l răsfăț cu-a ta finețe, / Dulce petală” (Tristă petală). Nici nu e de mirare, pentru că iubirea florilor este apanajul femeii. Petala capătă însușiri antropomorfice, are puterea de a ierta și de a surâde, în poezia „Senin”: „În
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
real după întâlnirile virtuale și telefonice. Ceva mă atrăgea spre acest tânăr de seama fiului meu. În 15 septembrie 2011 aveam să-l cunosc personal pe bibliotecarul comunei Bunești Suceava Ioan Ștefan, deci născut în anul 1968. Ionel cum îl alintă colegii și cei apropiați lui, este preocupat în permanență de pregătirea sa fiind absolvent al mai multor cursuri în domeniul biblioteconomiei, dar și abolvent al unei facultăți juridice. Pe lângă toate aceste preocupări este si un bun trompetist al fanfarei din
BIBLIOTECARUL IOAN ŞTEFAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346454_a_347783]
-
de atâția ani, Lângă tine sunt mereu și voi fi, Chiar când nu voi exista, Voi rămâne lângă tine. Spre tine mă cheamă, Glasul adâncului, Misterios parcă. Tunetul pușcăturilor de dinamită, Când mă relaxez o clipă, După efort, tu mă alinți, Cu trosnete, din încheieturile, ARMĂTURILOR. Întotdeauna când plec de la tine, Soarele mă-ntâmpină zâmbitor, E întuneric la tine, Dar tu îmi zâmbești, Prin gurile de galerii. Ochii tăi sunt minuscule firicele, De aur care sclipesc în LUMINA, Lămpii de carbid
DRAGOSTE ETERNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346462_a_347791]
-
o moarte blândă Să nu stea moartea la pândă Să se-ascundă în tufiș Să mă-nhațe pe furiș Să plec din lume domol Să am timp să dau ocol C-o privire să cuprind Pe cei iubiți să-i alint Aș fi vrut o amânare De la-ntâlnirea cea mare Cin' s-o dea, cin' s-o primească? Oh, minte copilărească! Aș fi vrut să fiu mai tare Moartea să nu-mi stea în cale Timp de-ajuns să vă iubesc
RUGĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346465_a_347794]
-
solemn, Strunește-mi copita-n buestru... Împlântă-mi, în pântec, pinteni de aur, Dârlogii să-i tragi cu putere Și voi izbi cu potcoava-n balaur, Căci milă nu am de himere. Lovind, cu sete, cravașa în crupă, Că mă alinti eu simt, doar atunci; Sunt un rebel, izgonit de la trupă, C-am uitat cele zece porunci. Scârțâie lemnul ca un dulce blestem Când în spate pe tine te am Și de lumea parșivă nu mă mai tem C-o să mă
PREFĂ-MĂ, FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346478_a_347807]
-
spirituală, chiar dacă puterile m-au cam lăsat, nu mi-am pierdut spiritul, verva, starea ludică. E o minune să poți spune, la această venerabilă vârstă: Sunt tânăr, nu m-am ramolit încă. Moș Bodrângă, așa cum îi place lui să fie alintat, e copilul nostru teribil, copilul cel mai bătrân din toate poveștile noastre cu înțelepți și cu oameni în vârstă. Ce-ar fi vârsta fără înțelepciune, fără discernămînt, fără spirit? Carne, materie, sarx. Atât. Spiritul zburdă pe coclaurii copilăriei, pe meleaguri
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ZÂMBEȘTE TOAMNEI! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 662 din 23 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului zâmbește toamnei! cum știi tu, cu palmele în șolduri, legată strâns la brâu și spune-i vorbe dulci, alint-o că e tristă, ea ți-a dăruit: gutui, mere și nuci și șterge-i, în batistă, năsucul ei răcit; pe mine m-amețește că mustul s-a acrit... zâmbește toamnei! vezi că plânge și tremură de frig, sărmana, că
ZÂMBEŞTE TOAMNEI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346521_a_347850]
-
din toamna ce va să vină. Primăvară (haiku) Din izvoarele câmpului Curg cuvinte multicolore - Primele sunt verzi. Bun venit, primăvară! Coborâsem o clipă fugară Înlăuntrul adâncului meu, Acum urc înapoi spre afară Mântuit de-ntunericul greu ... Bun venit, primăvară! Mă alintă cu slavă lumina, Mă salută albina sprințară, Mi-e plină de sevă tulpina, Din ceruri iubirea coboară ... Bun venit, primăvară! Din iarnă răzbate și mama, E încă-n genunchi la icoană, O lacrimă-mi mângâie geana, Parfumuri răzbat de afară
BUN VENIT, PRIMĂVARĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348296_a_349625]
-
așteptăm noi bucurii intermediate de Scrisul D-voastră și o nouă revedere (ar fi a patra) aici, la baștina noastră, pe malul Moldovei, în matca descălecătorului Dragoș-vodă. Căci, suntem convinși, nu vă veți dezice de cuvintele prin care ne-ați alintat (poetic) meleagul: “De vii o dată la Miroslovești, /la apele Moldovei te încearcă bucuria/ că tu, basarabeanul, singur nu mai ești, /că e cu tine toată România”. Omagiul cititorului, Domnule Academician-Scriitor! Și vă urăm, cu drag, LA MULȚI ANI, în DEPLINĂ
DE LA CITITOR, OMAGIU! (MESAJ ANIVERSAR, DISTINSULUI SCRIITOR NICOLAE DABIJA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348321_a_349650]
-
toate timpurile, deci și în a mea. Poezia se numește Prințesa mea de suflet, dar și aceasta este legată de eterna și nesfârșita .... mare. Am colindat prin lume cu pasul pe pământ, Dar te-am purtat în suflet, te-am alintat în gând. În corzile de suflet pe liră ți-am cântat, Prințesa mea de suflet, tu nu m-ai ascultat! Am rătăcit prin noapte, în vise te-am sculptat. Corăbier pe mare, pe vele te-am pictat. Prin fânul plin
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
de al meu păcat. III. sunt trist și nu pot să îmi revin sunt trist și-mi duc în spate al inimii chin sunt trist și aș vrea cu mine să fiu împăcat sunt trist și totuși refuz să fiu alintat sunt trist dar scriu neîncetat sunt trist până voi fi de lume iertat sunt trist și refuz să cred în destin sunt trist și totuși cred că mi-ar prinde bine un pahar plin cu vin sunt trist să plâng
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
să nu mai fim măcar în zi de sărbătoare să ne mai cinstim măcar în zi de sărbătoare să fim mai liniștiți măcar în zi de sărbătoare să ne știm mai iubiți măcar în zi de sărbătoare să ne mai alintăm măcar în zi de sărbătoare să nu ne judecăm măcar în zi de sărbătoare să nu facem păcat măcar în zi de sărbătoare s-avem sufletul curat măcar în zi de sărbătoare de răutate să uităm măcar în zi de
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VIS DE OCTOMBRIE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 653 din 14 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Aprinde-mi ruginiul din frunza toamnei, Dezmiardă-mi gândul iar cu amintiri... Lasă-mă să zbor cu vântul șoaptei... Alintă-mă cu pasiunea unei noi iubiri... Ghicește-mă în vise colorate Și spune-mi doar senzația ce te cuprinde... Să ne-nvârtim în valsuri cenzurate... Și focul dragostei m-il reaprinde... Caută-mă apoi în sufletu-ți fierbinte Mă voi
VIS DE OCTOMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345045_a_346374]
-
medie. Fusta creață îi îmbrăca șoldurile generoase, cobora mai jos de genunchi lăsând să se zărească gleznele fine și sandalele cu tocuri joase. Marian s-a ocupat de bagajele femeii, iar Pandele de copil. Săltând prichindelul spre înaltul vagonului și alintându-l: ”Tâta mare!”, țâncul a chicotit de plăcere. - Greuț flăcău ai, Zîno! Tânără și frumoasă, așa te știu, așa ai rămas. El e Matei! - făcu Pandele prezentările și așeză băiețelul lângă geam. Femeia se așeză lângă odraslă și înclinând puțin
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]