19,795 matches
-
mai bine să stea deoparte, rezistă Roja, îi dicta conștiința, demonstrează că ești tare, că te poți abține, înalță-ți spiritul, cei mai tari revoluționari sînt cei care își pot înfrîna dorința de-a ieși în stradă, de a se amesteca cu mulțimile, de a striga jos cutare, moarte lui cutare. Nu mai înțeleg nimic, spune Curistul. Nu-i nimic de înțeles, zice Dendé, te avertizez doar că riști mult dacă vrei să-i reamintești că evenimentele alea au avut loc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Iar tu, Sena, te-ai trezit implicat fără să vrei în toate astea, te-ai văzut nevoit să-l urmezi ca o umbră peste tot unde îl chema interesul Revoluției. Ce-i drept, ți-a făcut întotdeauna plăcere să te amesteci în treburile altora, să tragi cu urechea pe la uși, să-ți bagi nasul unde nu-ți fierbea oala. La început domnul Președinte încercase să-l țină la distanță, temîndu-se ca nu cumva întreg planul să-i fie desconspirat de un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o să ajungă să mă urmărească și la veceu, pînă la urmă o să-mi cerceteze și excrementele, așa că bagă bine la cap, pentru că timpul e scurt. Acum vă înțeleg de ce ați stat deoparte, spune Tîrnăcop, că n-ați vrut să vă amestecați, totul a fost făcut numai de ochii lumii. — Istoria se scrie întotdeauna numai de ochii lumii, nimic nou, răspunde Bătrînul, față de ceea ce-am prevestit eu, spune. — Presimt că n-o scoatem la capăt cu el, spune Gulie, privind spre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
stat, spune Părințelul privind în întunericul care i se deschide înaintea ochilor, în timp ce doi zdrahoni cu părul încîlcit, chinuindu-se din răsputeri, reușesc să dea pînă la urmă la o parte ușa înțepenită a bisericii. Din interior trăsnește un miros amestecat de tămîie, lumînări arse și igrasie. — Chiar țineți morțiș să facem popasul ăsta? întreabă Curistul, adresîndu-se grupului de răzvrătiți strînși ciorchine în jurul Părințelului. — Cît să fie de-aici pînă la Universității sau MAPN? Nici o aruncătură de băț. N-o să stăm
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
adevărat, i se pare. — Și nu uitați că nimeni nu e fără pată, spune Dendé. Pe lîngă asta n-au nici un interes s-o facă, afară de cazul că ar avea o răfuială personală. — Așa ați pățit mereu, dom’ Roja, ați amestecat merele cu perele, o s-o scoatem noi la capăt și de data asta, zice Tîrnăcop. — Să nu-mi spuneți că încă funcționează toate bisericuțele alea, dom’ Roja, se sperie Gulie, simțind că începe să amețească, să se clatine cu tot cu scaun
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-n seara asta, nu-l slăbește Delfina cu cearta, țîșnind în direcția bucătăriei, dîndu-i un brînci între coaste, ridicînd capacul unei cratițe aflate pe aragaz gata să dea în foc, punînd mîna pe o lingură lată de lemn, începînd să amestece. Bucăți de morcov, pătrunjel, gulii, ceapă, cubulețe de cartofi, bobițe de mazăre ies pe rînd la suprafață, apoi se dau la fund printre clocotele apei în fierbere și aburi. Pune și tu mîna pe ceva, o aude țipînd din toate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-i punct, știi unde îl găsești. N-o să crezi ce amintiri năstrușnice mi-au invadat creierașul în clipa cînd am intrat aici, păcat că acum e liniște, adio zbenguială, vremuri bune, aglomerație, Tatăl Nostru printre înjurături și rîgîituri, muzica corului amestecată cu refrenele alea rock, și norișorii de fum de țigară care pluteau deasupra parcă în așteptarea unor îngerași care nu se mai iveau odată. Ești nebun, Roja, dar mă rog, dacă ții morțiș eu nu mă opun, a ta să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Roja, făcîndu-le semn Croitorașului și Bulgarului, poate avem noroc de data asta, și pînă dimineață reușim să încheiem conturile. — Ei, ce spuneți? zice Patru Ace, urmărindu-l pe Roja cum studiază minuțios dosul fiecărei cărți de joc. Poți să le amesteci, zice Roja după ce își termină operația, împingînd teancul spre mijlocul mesei. — Nu cărțile sînt de vină, zice Curistul, de parcă n-ai fi văzut adineaori cum Nepoțică le-a desigilat chiar sub ochii tăi. — La jocul ăsta ai sau n-ai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
au hotărît că e mai înțelept să nu riște nimic? Asta era? — Dacă e să v-o spun pe aia dreaptă, dom’ Roja, încearcă Bulgarul să glumească, aflați că și pe noi ne-ați cam speriat cîteodată. Uneori prea le amestecați, de nu mai știe omul cum să vă ia. — E foarte adevărat, completează Croitorașul, să luăm ca exemplu numai situația stînjenitoare în care încercați să ne puneți. Cum s-au petrecut evenimentele pas cu pas. Ați spus că nu o să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
stresul, vînzoleala, privește-i cum își mănîncă unul altuia din palmă, cum merg toate ca unse, de parcă ar fi fost exersate de o mie de ori înainte. O clipă se gîndi cît de ușor i-ar fi venit să se amestece și el printre sacourile alea șifonate care mișcau hîrțoage dintr-un birou într-altul, sau printre cozile de topor care-și dădeau aere grave făcînd pe paznicii neclintiți ai noii democrații pe cale de instaurare, și pentru prima dată de la începutul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un aluat proaspăt frământat. Șobolani morți, cu burțile umflate de apă concurează În mirosurile pestilențiale cu maldărele de gunoaie. La singura cișmea din mijlocul ghetoului, care a fost Învelită iarna În câteva straturi de paie ca să nu Înghețe, apa curge amestecată cu particule de rugină, dar locuitorii s-au obișnuit cu ea. O mai fierb când au posibilitatea, o mai lasă să se limpezească, În fine, n-au Încotro și trebuie să o folosească. Nimeni nu știe exact câte suflete Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu mințile rătăcite. Nu o ascultai. Dădeai din cap ca o figurină mecanică și ea povestea cum fiul ei mort de mult, era spălat pe picioare de Maria-Magdalena. Într-un târziu a plecat, lăsând În urmă un miros de mărar amestecat cu lemne de foc. Ai adormit greu și ai visat Biblia pe care o Îngropaseși atunci, demult Împreună cu un ceas Vacheron Constantin și trei cocoșei de aur, moștenite de la bunicii paterni, chiar sub fereastra colonelului de securitate, care-ți era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să-i sfâșie carnea cu ciocurile lor puternice, drept pedeapsă pentru necuviința visată. Astăzi nu m-a mai durut așa de tare piciorul și am putut să merg singură până la chioșcul de ziare. Îți mulțumesc pentru ceai. Nu l-ai amestecat bine și zahărul a rămas pe fund. Se aud mașinile pompierilor. Nu cumva e vreun incendiu prin apropiere?,, Sau ................................................................................................... ,, Măsuța tresare lovindu-se de perete ca o apă ce se izbește de mal. Lângă pescarul de faianță, se află o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Început să coboare ușor. În casă obiectele Își pierd conturul. Îi place Întunericul, se simte bine În el, abia atunci Își poate pune În ordine scenariile cele mai terifiante, abia atunci poate aduna ca Într-un mojar binele și răul, amestecându-le cu bucurie, după pofta inimii. Copilăria Îi vine În minte ca o rușine. Își aduce aminte de tatăl despotic, de ziua În care i-a crestat cu briceagul obrazul sau Își aduce aminte cum era Închis ore În șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și unghiile tăiate. A ajuns la gura metroului, dar locul lui este ocupat de o cerșetoare bătrână, ai cărei ochi apoși și Înroșiți de băutură fixează trecătorii cu o căutătură ciudată și din gura căreia ies cuvinte numai cuvinte spurcate, amestecate cu sughițuri bețiv. Pe Antoniu nu-l neliniștește uzurpatoarea, și se retrage la câțiva metri de gura metroului, foarte aproape de chioșcul de ziare. -Ce mai faci Antoniu? Nu mai citești ziarele? Îl Întreabă vânzătoarea. Ce curat ești astăzi! Nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
plutește În apa fierbinte ca o bărcuță de jucărie. -Ceaiul e gata, ți-ar face bine lichidul ăsta parfumat,, .Antoniu apucă cu degetele câteva fire de zahăr dintr-un borcan aflat pe masă și le dă drumul În apa fierbinte, amestecând În ea cu o lingură. E ceai de tei, coropișniță bătrână.,, Un zâmbet se zbate la colțurile gurii lui Antoniu, făcându-l și pe bătrân să-și miște barba stufoasă și Încâlcită, semn al unui răspuns la acest semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
țină În viață pe bătrânul lui prieten. Mai are să-i povestească atâtea! Dacă n-ar fi plecat Plăcințica, ar fi fost dispus să cerșească și pentru ea, pentru simplul motiv că aluatul din care era alcătuită, răspândea arome de vis amestecate cu cele de lumină, aidoma unei infirmiere care te poate Însănătoși prin simpla ei apariție. -Da, Kawabata, m-ai Întrebat pentru prima oară de când ne cunoaștem, dacă am fost Îndrăgostit vreodată. Am fost Îndrăgostit nebunește de o femeie pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la o masă lungă, festivă, le vede Însfârșit cu claritate fețele. Primul lucru care-i atrage atenția, sunt chipurile călătorilor: mohorâte, Îmbătrânite, triste, mânioase, curioase, plictisite, dar, mai ales Încruntate. Încruntate și bănuitoare. În metrou, cerșetorii foșgăie teatral și se amestecă spasmodic cu călătorii. Cel de Sus Îi vede dacă dăruiesc din puținul lor . În metrou, cerșetorii sunt și ei călători grăbiți, și, de cele mai multe ori nu-și duc până la capăt repertoriul vast; aleg din el ceea ce impresionează mai mult, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
bătrânul dormea, distrugând cu strângere de mână, eboșa de lut În care nasul grecesc al bătrânului era singurul element reușit. Departe, Între sifonărie și hala de carne, pe un maidan transformat În fiecare duminică Într-un adevărat târg de vechituri amestecate cu obiecte de artă, un bărbat Între două vârste, cu barbă lungă de sihastru, Îmbrăcat Într-un sacou negru, ponosit, vinde o pictură În culori fauve-iste, ce Înfățișează un chip de femeie de o stranie luminozitate. O lucrare splendidă, datată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
disperat spre casă Ă o vilă frumoasă În stil maură, și nu s-a oprit din alergat decât la numărul 8, unde de treizeci de ani superbul imobil adăpostise familia. Din casă nu mai rămăsese decât un morman de moloz amestecat cu bucăți de cărămizi și grinzi de lemn, din care se ridica o șuviță de fum. Pofta lui nesățioasă pentru femeile ușoare Îi salvase de două ori viața: odată că nu apucase să urce În camera rezervată, blocul ,,Carlton,, prăbușindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
părăsisem casa bătrânilor, deși primeam telegrame disperate din partea soțului. Copacii goi se scuturau sub rafalele de vânt, și, apa, Înmuiase zidurile albe ale bisericii. Satul părea o navă Înconjurată de ape, dar pictorul lucra cu Îndârjire și mirosul vopselelor se amesteca cu mirosul de mărar, leuștean, tei și ceapă, care nu lipseau de la dejunurile noastre. Nu puteam să mă desprind de picturi. Știam că În curând vraja se va sparge, și că fiecare va pleca spre rosturile lui, mai știam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Încet, Încet, cuvintele au căpătat Înțelesuri noi, magice și, În viața lui, Cel de Sus a strecurat cu multă dibăcie mizeria, ca pe o Încercare, ca pe o cruce. Nu i-a păsat. S-a adaptat perfect, dar nu a amestecat cuvintele În mocirlă. Le-a lăsat libertatea de-a se lupta cu el, le-a pus la treabă cum se spune, le-a supravegheat, și le-a ținut ca un paj, trena. A reușit! Cartea e darul pe care și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cel mai bine. Nu În parcuri, nu În excursii, nu cu părinții În vizite, nu cu alți copii, ci Înconjurat de mobilierul de culoarea lămâiului și de cărțile franțuzești cu poze colorate. Mama era o femeie sofisticată, care nu se amesteca cu vulgul și căreia cuvântul ,,muncitor,, , Îi producea vertijuri. Avea un limbaj ales, dar cam desuet, care nu prea se potrivea cu ,,hei-rupism-ul,, acelei perioade. Nu avea prietene, nu avea amant, nu mai vroia alt copil. Printr-un noroc tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
burta puțin împinsă în afară, înaltă, tensionată, un monument de fermitate. Apoi adăugă: — Îți sunt grozav de recunoscătoare pentru atitudinea ta rațională. Am rămas cu ochii țintă la fața ei frumoasă, concentrată și răvășită, pe care se citea o îndrăzneală amestecată cu un fel de compasiune jenată. Gura ei mare și mobilă se mișca de parcă ar fi mestecat în ascuns vorbele blânde pe care mi le-ar fi putut spune. Aveam un sentiment de nedumerire și amărăciune, sentimentul că lucrurile îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
te abandonăm. Mă temusem că, în mod inevitabil, firul intimității noastre se va rupe. Intenția Antoniei era ca, într-un fel sau altul, acest fir să nu se rupă niciodată. Am simțit că mă cuprinde un fel de silă spirituală amestecată cu o abjectă ușurare care m-a făcut ca, pentru o clipă, Antonia să-mi pară aproape hidoasă. Eram pe punctul de a ceda nervos. Nu poți să ai totul, Antonia, am spus. Ea își puse ambele mâini pe genunchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]