KorAP: Find »[drukola/base=anale & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...72 >

1,788 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

conține în ea, aproape obligatoriu, și interogația privind caracterul ei de știință dat de paradigma modernității, Marc Bloch răspundea prin negarea oricărei soluții sau definiții care ar restrânge accesul oricărei contribuții la îmbogățirea înțelegerii esenței istoriei. Pentru unul dintre fondatorii Analelor, istoria este relevantă ca disciplină riguroasă, așa cum este înțeleasă astăzi, numai dacă este luat în considerare elementul său determinant, care dă de fapt marca sa inconfundabilă: apariția omului ca actor și creator al istoriei. Dilema privind încadrarea istoriei în rândul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
toate nivelurile. în plus, începe o politică culturală de propagare a marxismului și sovietismului. Acum se înființează instituțiile culturale procomuniste care vor impune proletcultismul, realismul socialist și materialismul istoric sovietizant: Editura Cartea Rusă (având o rețea națională de librării - 1945), Analele Româno-Sovietice (1946), Institutul de Studii Româno-Sovietice (cu filiale în Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș - 1947), Muzeul Româno-Rus (cu filiale în 27 de orașe - 1946), toate patronate de celebra ARLUS (1944). în același an, 1946, se înființa revista săptămânală de orientare

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Iași și Cluj-Napoca. Puțini au curajul să refuze colaborarea în condițiile în care regimul se consolidase, Academia fusese reorganizată, iar învățământul sovietizat, inclusiv prin epurarea corpului profesoral și a cursurilor. O singură altă publicație periodică a apărut în domeniul istoriei: Analele Româno-Sovietice (ca și în revista Studii, până în 1949 tematica acesteia cuprindea toate științele, dar cu referiri cvasiexclusive la cele sovietice), editată de ARLUS și Institutul de Studii Româno-Sovietice, sub redacția unui comitet condus de Ion Banu. Primul număr a fost

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
ideologic, cât și profesional. De altfel, el era adeptul materialismului istoric, ceea ce i-a înlesnit convertirea la marxism (deopotrivă cu viziunile antidemocratice și anticapitaliste specific legionare). Așa se explică și reeditarea culegerii sale de studii Interpretări românești în 1947. în Analele Româno-Sovietice a publicat recenzii deosebit de interesante: A.D. Udalțov, „Despre originea Slavilor” din Voprosî Istorii, 1947, nr. 7 (susținând teza după care influența varegă este o legendă preluată de cronica lui Nestor); V.M. Turok, „Lupta Anglo-Americanilor pentru stăpânirea în Europa, după

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
și Moscova” (autorul lucra și la un volum de documente despre greva generală din octombrie 1920, sub conducerea lui N. Popescu-Doreanu); Dan Berindei, „Revolta din 1860 din Craiova”; „M. Kogălniceanu și emigrația ungară din 1860-1861”. Și în 1949 revistele Studii, Analele Româno-Sovietice și Buletin științific au aceleași orientări. Barbu Lăzăreanu publica un interminabil serial despre: „Mihail Ralea despre Vasile Conta, filosof materialist”; A.G. Vaida, „Despre începuturile pătrunderii marxismului în România”; în privința arheologiei și istoriei vechi se remarcau C. Moisil, C. Balmuș

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
oricum spațiul disponibil în această schiță istoriografică este insuficient pentru o analiză de proporții, așa cum merită prima sinteză de istorie marxistă românească. Un caz interesant de oportunism îl aflăm la I. Nestor - care, după cum am văzut, a publicat mult în Analele Româno-Sovietice și Studii și s-a arătat docil noii orientări istoriografice reprezentate de M. Roller și compania. Cauza era atât dorința de a ocupa postul de director al Muzeului Național de Antichități pentru care rivaliza necontenit cu Vladimir Dumitrescu, cât

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de Transylvanie, Hrisovul, Revista Arhivelor, Studii și cercetări istorice - Iași, Revista Istorică Română (ultimele patru cu rezervele menționate) sunt „reviste de istorie cu o înaltă ținută științifică”, pentru a nu mai vorbi despre Revue Historique du Sud-Est Européen, Revista istorică, Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice și Bulletin de la Section Historique. Cei care au fost cu adevărat „rezistenți” atât profesional, cât și politic au avut de suferit mult, începând cu atacurile din presă (vezi cazul Gh. Brătianu - acuzat de fascism încă din

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
valoare o au și volumele editate de Hannelore Baier și alți autori, în special din Germania, deși faptul că au fost publicate în Germania le fac accesibile doar unui număr limitat de români. Și, nu în ultimul rând, colecții precum Analele Sighet și Arhivele Totalitarismului au contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la istoria deportării și persecuției etnicilor germani, unguri sau a altor grupuri din România în perioada imediat de după război și, mai ales, în perioada comunistă. Deși deosebite, lucrările menționate

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
trei ediții Vasile Roaită, pun`nd bazele unui mit destrămat t`rziu. Istoria României, manual pentru clasa a XI-a, 1960, p. 263. N. Manolescu, Contradicția lui Maiorescu, Editura Humanitas, București, 2000, p. 11. Adrian Cioroianu, „Dilemele mimetismului istoriografic. Episodul Analelor Româno-Sovietice (1946-1963)”, `n Fațetele istoriei. Existențe, identități, dinamici, Editura Universității București, 2000, p. 593. Anneli Ute Gabanyi, op.cit., p. 111. Doru George Burlacu, Revenirea la Maiorescu (1963-1993), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, pp. 23-24. Din aprilie 1945 este numită o nouă

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Lumina vine de la Răsărit, Noua imagine a Uniunii Sovietice `n România postbelică. 1944-1947”, `n vol. Miturile comunismului românesc, sub direcția Lucian Boia, I, 1995, pp. 68-112; Idem, „Comuniștii și tovarășii de drum”, Dosarele istoriei, 1996, nr. 4, pp. 41-44. `n Analele Sighet, nr. 3, 1996, pp. 189-203, nr. 5, 1997, pp. 258-282 și nr. 6, 1998, pp. 553-564, precum și `n vol. Orizont `nchis. Istoriografia română sub comunism, Iași, 2000. Vezi RI, 1998, nr. 5-6, pp. 261-282. Nikolai Morozov, „Unele observații despre

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
și C. Daicoviciu, pp. 159-171. Vezi Studii și cercetări istorice, 1946, pp. 198-202. Ibidem, p. 210. La p. 220. 1946, pp. 374-376. Ibidem. La p. 405. Revista Arhivelor, p. 402. Hrisovul, 1947, pp. 183-193. Ibidem, p. 237. Ibidem. Toate `n Analele Româno-Sovietice, 1946-1949. Profesor secundar (1927-1949). Din 1949 conferențiar - istoria modernă a României - la Universitatea București și șeful secției de istorie modernă la Institutul de Istorie al Academiei. ANIC, fond M.I. Diverse, dos. 14/1943, ff. 11-13 Vezi „sugestii” pentru o

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
nr. 3-4, pp. 140-153. „Relațiile Țării Românești și ale Moldovei cu Raguza (sec. XV-XVIII)”, Studii, 1949, nr. 4, pp. 105-124. Vopros` Istori și Vestnic Drevnii. `n 1948, nr. 4, pp. 142-147. Al. Grecu, „`n jurul noilor manuale școlare de istorie”, Analele Româno-Sovietice, t. 14 [1948/9], pp. 295-297. Idem, „Despre `nceputurile relațiilor româno-ruse”, Studii, 1949, nr. 3, pp. 95-101. Ibidem, p. 101. Gabriel Catalan, „Institutul de Istorie și Filozofie al Academiei RPR (1947-1951)”, Xenopoliana, 1998, nr. 3-4, pp. 141-152. De exemplu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
nr. 3; M. Sadoveanu, „Uniunea Sovietică nădejdea păcii, siguranța păcii”, ibidem, pp. 27-29. AIINI, fond Procese-verbale, [dosar nenumerotat] 1948-1949. Studii, 1948-1949. B. Lăzăreanu era directorul Bibliotecii Academiei Române. Vezi Ovidiu Bozgan, „Din istoricul Facultății de Istorie din București `n perioada 1948-1960”, Analele Universității București - Istorie (`n continuare A.U.B.), 1990, pp. 93-103, și Idem, Universitatea din București. Scurt istoric, București, 1994. Toți au fost mai `nainte `n comisiile de epurare, cea mai draconică fiind cea ieșeană. Vezi ANIC, fond MCNC, dosarele

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
nga interbelică la comunism”, `n Miturile..., ed. cit., II, pp. 148-172. ANIC, fond Ministerul `nvățăm`ntului, dosarele 652, 676, 682-683, 728-730 și 763/1946. ANIC, fond Ministerul de Interne, Direcția Administrației de Stat, dosar 64/1947, vol. I, ff. 38-39; Analele Româno-Sovietice, nr. 9, ianuarie-februarie 1948; broșura Muzeul Româno-Sovietic, București, 1950. M.S. Rădulescu, „Despre aristocrația românească `n timpul regimului comunist”, `n Miturile..., ed. cit., II, pp. 127-147. Vezi numerele din 1947-1949. `n 1948 Muzeul Româno-Rus (Sovietic) a fost premiat de Academie

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Istoria sovieto-română a lui Roller”, Memoria, 1994, nr. 11, pp. 97-105; Livia Dandara, „Extirparea ideologică a memoriei naționale prin falsificarea masivă a trecutului istoric. Experimentul stalinist `n varianta Roller: Istoria RPR `n ediții succesive (septembrie ’47, iunie ’48 ș.a)”, Analele Sighet, 6, 1998, pp. 574-587, și Aurel Pentelescu, „Mihail Roller și stalinizarea istoriografiei române `n anii postbelici”, Analele Sighet, 6, 1998, pp. 588-602. Vezi Vl. Dumitrescu, Oameni și cioburi. Contribuții la istoria contemporană a arheologiei românești, Călărași, 1993. Ibidem, pp.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
prin falsificarea masivă a trecutului istoric. Experimentul stalinist `n varianta Roller: Istoria RPR `n ediții succesive (septembrie ’47, iunie ’48 ș.a)”, Analele Sighet, 6, 1998, pp. 574-587, și Aurel Pentelescu, „Mihail Roller și stalinizarea istoriografiei române `n anii postbelici”, Analele Sighet, 6, 1998, pp. 588-602. Vezi Vl. Dumitrescu, Oameni și cioburi. Contribuții la istoria contemporană a arheologiei românești, Călărași, 1993. Ibidem, pp. 158-159. Din 1940 profesor de istorie universală la București `n locul lui N. Iorga. `n 1942 a devenit

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1945. „Tradiția istorică a descălecatului Țării Românești `n lumina noilor cercetări”, „Roman și Vlahata `n tradiția istorică a descălecatului Moldovei”; „O nouă mărturie (1277), despre un voievodat moldovenesc `n veacul al XIII-lea”; „Tradiția istorică despre voievodatele românești din Ardeal”, Analele Academiei Române (`n continuare AAR), 1944-1945; „Les rois de Hongrie et les Principautés Roumaines au XIV-e siècle”, Bulletin de la Section Historique (`n continuare BSH), 1947. Vezi AARMSI, mem., S III, t. XVIII, 1945-1947, 93 p.; I. „Liniile generale ale problemei”; II

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
bazele romano-bizantine ale vieții noastre politice, introducerea limbii slave `n Biserica românească, documente turcești din colecțiile Academiei, așezarea bulgarilor și găgăuzilor `n Basarabia. BSHR și AAR, 1940-1944. I. Nistor era academician din 1911. A. Zub, „Istoriografia română a anului 1946”, Analele Sighet, 3, 1996, pp. 193-194. M. Nițescu, op.cit., p. 60. Ibidem. A. Zub, „Istoriografia...”, loc cit., pp. 192-194. Ibidem, p. 202. Născută la Leningrad `n 1904, a obținut titlul de doctor `n istorie `n 1947 cu o teză despre „Imunitățile

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
a II-a. M. Nițescu, op.cit., pp. 61-62. Ibidem; Monitorul oficial, 2-4.X.1947 și 16.X.1947. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ovidiu Bozgan, „Din istoricul Facultății de Istorie...”, loc.cit., p. 93-103. M. Nițescu, op.cit., pp. 61-62: Analele Academiei RPR, 1948/1949. Monitorul oficial, partea I B nr. 186/13 august 1948. Vezi ANIC, fond MCNC, Dir. `nv. Sup., dosar 4497/1945, f. 1; fond Min. `nv., dosar 681/1946. ANIC, fond Min. `nv., dosar 683/1946, ff

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Democrat al Germanilor din România, s.l., 1994; Vasile Dăbală, „Deportarea `n Uniunea Sovietică a etnicilor germani din Vișeu de Sus”, `n Maramureș, vatră de istorie milenară, Editura „Dragoș-Vodă”, Cluj-Napoca, 1998, pp. 217-224; un grupaj de mărturii a fost publicat `n Analele Sighet, vol. 2, 1995 (Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a etnicilor germani din Banat”, pp. 416-418; Maria Ballasch, „Cinci ani de ne`nțeles”, pp. 419-420; Jean Schafhutl, „Krasnodon - lagărul 1210”, pp. 421-425; Julius Hager, „Deportarea șvabilor sătmăreni `n

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Adrian Brișcă, Radu Ciuceanu, op.cit., p. 192 (document de la ASRI, fond „P”, dos. 3820, vol. 7, f. 43); Vasile Lazăr, op.cit., pp. 43-45; Adrian Brișcă, „Vladimir Macoveiciuc (1905-1946)”, Arhivele Totalitarismului, nr. 3/1994, p. 242; Cornel Nicoară, „Gruparea Vladimir Macoveiciuc”, Analele Sighet, vol. 6, 1998, p. 209. `nsuși A.I. V`șinski, `n audiența din 1 martie 1945 la regele Mihai, avea să menționeze lansarea a 30 de parașutiști germani pe un aerodrom românesc, iar pe altul a `ncă șase. Trimisul lui

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de mari ostași români stigmatizați de regimul comunist”, Memoria, nr. 7/1992, pp. 128-129. `n legătură cu sf`rșitul generalului Avramescu au circulat și afirmații ușor plasabile `n sfera mitomaniei. Un asemenea exemplu vezi `n Ion-Traian Ștefan, „Mercina - satul arestat”, Analele Sighet, 9, pp. 239-240 (mărturia lui Ion Imbri). Șerban Pavelescu, op.cit., p. 14 (document de la AMR, fond „D.C.I.”, dos. 503, f. 2). Vezi și Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 54-55; Florica Dobre, Alesandru Duțu, op.cit., vol. II, p. 327

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Djuvara, art.cit., p. 7. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, `n Romulus Rusan (ed.), Anul 1948 - Instituționalizarea comunismului, Analele Sighet, Fundația Academia Civică, Sighetu Marmației, 1998, p. 832. Vezi Traian Filip, „Literatura și psihologia emigrației”, `n Corăbii dincolo de orizont, Nagard, Roma, 1985, p. 5. Ibidem, p. 10. `n 1949, Constantin Virgil Gheorghiu a publicat lucrarea care i-a adus

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp. 17-18. Julius Hager, „Deportarea Șvabilor Sătmăreni `n URSS”, Analele Sighet, 1995, p. 428. Ordinul a fost prezentat de generalul V.P. Vinogradov, șeful Comisiei de Control a Aliaților, guvernului român `n nota 031. Radosav, op.cit., p. 15; Kroner, op.cit., p. 43. Radosav, op.cit., p. 15. Vezi nota primului-ministru Rădescu către

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
52. Procesele de la Nürnberg au `nceput `n 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a Etnicilor Germani din Banat”, p. 416. Vezi Hannelore Baier, „Sighet - punctul de frontieră prin care s-au `ntors primii deportați etnici germani din URSS”, Analele Sighet 2. Instaurarea Comunismului - `ntre Rezistență și Represiune, 1995; Kroner, op.cit., p. 51; Weber, Die Deportieren von Siebenburgen, p. 72. Kroner, op.cit., p. 14. Radosav, op.cit., p. 16. Mulți foști deportați susțin aceste afirmații; vezi Radosav, op.cit., pp. 28-30, interviul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]