1,477 matches
-
situațiile de criză. Ea a învățat, de asemenea, în cadrul terapiei, să ceară ajutor în mod eficient și să beneficieze de ajutorul acordat, lucrând în mod sistematic asupra comportamentelor susceptibile de a fragiliza alianța terapeutică stabilită cu terapeutul individual sau cu animatorii de grup. Graficele prezentate în continuare prezintă evoluția Doamnei B. în timpul acestui an de terapie. Figura 3. Intensitatea furiei 3.5 3,0 2,5 2,0 1,5 1,0 0,5 0 I II III IV V VI
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la feedback în timpul jocurilor de rol. Conversație în sala de așteptare, schimb de informații, confruntarea propriilor dificultăți cu cele ale celorlalți, dezvoltarea empatiei, învățarea prin imitație observându-i pe ceilalți... Ereutofobia este teama obsedantă de a nu roși. Rolurile de animator și de observator alternează de la o ședință la alta (fiecare terapeut animează jumătate din numărul total de ședințe). La sfârșitul fiecărei ședințe, terapeuții fac schimb de impresii timp de cincisprezece minute: acest lucru este util pentru intervizare. Se poate utiliza
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vedere, organizarea unor întâlniri cu prietenii pentru a servi un pahar sau a lua masa la ea acasă, acceptarea invitațiilor pentru anumite evenimente, înscrierea la cluburi... Heimberg, Becker, 2002. Doi terapeuți animă ședințele. Ei își repartizează, în funcție de ședință, rolul de animator principal (cel care conduce ședința) și de animator asistent (cel care observă cum funționează grupul, relansează pacienții care nu colaborează, notează exercițiile efectuate, etc.). "Nu s-a întâmplat nimic special în această săptămână", la care terapeuții răspund: "Așa se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
servi un pahar sau a lua masa la ea acasă, acceptarea invitațiilor pentru anumite evenimente, înscrierea la cluburi... Heimberg, Becker, 2002. Doi terapeuți animă ședințele. Ei își repartizează, în funcție de ședință, rolul de animator principal (cel care conduce ședința) și de animator asistent (cel care observă cum funționează grupul, relansează pacienții care nu colaborează, notează exercițiile efectuate, etc.). "Nu s-a întâmplat nimic special în această săptămână", la care terapeuții răspund: "Așa se întâmplă adesea în viață, povestiți-ne acest nimic special
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
relației profesor-elev. Această relație nu mai poate fi privită ca o modalitate de supunere și ascultare din partea elevilor, profesorul nu mai este doar o sursă de informații și un debitor de restricții și interdicții, el (re)devine un organizator, Îndrumător, animator al activității elvilor după cum aceștia Încetează de a fi doar receptori ai informației și executanți ai ordinelor, ei devin la rândul lor participanți activi și coparticipanți la propriul proces de formare. Prin urmare, modernizarea relației pedagogice presupune lărgirea statusurilor celor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
ca o normă estetică (și desigur politică). Autorii acestui volum n-au ocolit studiile de caz, radiografiile unor creatori care s-au acomodat prea cu ușurință sau cazurile unor culturnici ce au făcut figuri de creatori. Acesta e profilul cunoscutului „animator, gazetar, moderator TV, propagandist, imnograf și mitograf” care a exploatat mentalul colectiv și a făcut să funcționeze epoca Ceaușescu. Paul Cernat dedică un studiu „Îmblânzitorului României socialiste”, poetului care a avut statutul simbolic de bard național, celui ce și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
literare”, „Buna Vestire”, „Porunca vremii”, mai susținut scriind la „Sfarmă-Piatră”). O vreme a lucrat la Cernăuți, la „Iconar”. Activa, din 1936, în cenaclul „Altarul cărții”, devenit Asociația Scriitorilor Români din Banat, aflându-se, în ciuda unei chinuitoare boli de piept, printre animatorii vieții culturale lugojene. Volumele Simfonia rustică (1935), Cântece de seară (1936), Cântarea dragostei (1937), Prăstă deal la nana-n vale (1937), Florile satului (1937), Amiaz liniștit (1939), Împăratul (1939) au strâns o parte din producția lui poetică. O piesă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
cu titlul de Cavaler al ordinului Les Palmes Académiques (1990). Vocația de cercetător a lui P. se manifestă precoce, ca și aptitudinea sa de catalizator și de ferment cultural, aflat într-o continuă ebuliție intelectuală. Ca student, se numără printre animatorii Cercului de literatură universală al profesorului Edgar Papu. Ulterior devine membru al Cercului de poetică și stilistică patronat de Tudor Vianu. Debutează în 1962, cu un studiu despre metaforă, în „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”. Publică numeroase eseuri, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu, București, 1964, 38-39; Aurel Vasiliu, Însemnările unui sibian despre Caragiale, LL, 1966; Elena Dunăreanu, Centenarul revistei „Transilvania”, Sibiu, 1969, 34-36; Ciopraga, Lit. rom., 592-593; Eugen Onu, Horia Petra-Petrescu, „Calendar literar”, 1970, 141-142; Mircea Popa, Horia Petra-Petrescu, animator al mișcării teatrale din Transilvania, CNT, 1972, 24; Dragoș Șesan, Horia Petra-Petrescu, „Studii și cercetări științifice (Bacău), 1972, 203-208; Cărturari brașoveni, 179; Publiciști ardeleni către Horia Petra-Petrescu, I-III, îngr. Elena Dunăreanu, Sibiu, 1976-1979; Primo Cesari, Un bibliotecar de la Astra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
amendează și chiar reneagă propria producție proletcultistă din anii ‘50 și denunță amestecul nociv al dogmatismului ideologic în poezie prin obiecțiile aduse prezenței excesive a „realismului în lirică”. În 1959, B. se mută la București, unde devine unul dintre principalii animatori ai vieții literare din capitală. În 1962 inițiază, în „Contemporanul”, ciclul de eseuri Meridiane, care va apărea timp de trei ani și unde sunt comentate aspectele esențiale ale mișcării literare universale din secolul al XX-lea. În prelungirea acestuia, între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
liberă” (1944- 1946), e redactor-șef la „Revista literară” (1947), ulterior la „Almanahul literar” din Cluj (1949-1952), după care se retrage din presă până la mijlocul anilor ‘60. Acum inițiază, cu o pasiune irepresibilă, „Povestea vorbei”, supliment al revistei „Ramuri” (1966-1969). Animator literar de vocație, și-a dedicat o parte însemnată a activității descoperirii de noi talente. Locuiește o vreme la Brașov, apoi la București, pentru a se izola, în cele din urmă, la Vălenii de Munte, unde va fi și înmormântat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
-lea când Hary Lasseter susține că a descoperit un recif de aur de un metru adâncime și 16 km lungime, În timpul unei călătorii de la Alice Springs la Carnarvon. În 1930 ideea a fost reluată, de o echipă condusă de același animator, dar nu s-a găsit nimic. Lăsat singur cu două cămile să-și continue căutările aurului mirific, a pierit În deșert, În schimb s-a găsit după unii jurnalul, după alții cadavrul. Căutările Recifului nu sau stins, ele au Înflăcărat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
urbană. "Notabilii rutinați și iscusiți ai intrigilor electorale reprezentau tot mai rău "țara adevărată" nota G. Turin -, fiind prea puțin capabili să se deschidă către adevăratele elite ale grupărilor sindicale, profesionale sau culturale care reprezintă țara reală, precum și către promovarea animatorilor corpurilor intermediare 234". Viața politică municipală părea, într-adevăr, confiscată de un mic cerc de "notabili" ieșiți din nucleul tradițional al profesiilor liberale, comercianților, meșteșugarilor și altor câtorva patroni de întreprinderi familiale. Acești notabili decideau în funcție de imaginea pe care o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
animația urbană primește din partea Planului o legitimare care îi deschide accesul la finanțare din partea statului. FONJEP (Fondul de Cooperare al Tinerilor și al Educației Populare) este o asociație înființată în 1964 pentru a servi drept bancă necesară formării și utilizării animatorilor de care are nevoie piața acestor noi dotări. FONJEP stabilește o coordonare între aporturile diferitelor ministere și cele ale organismelor publice sau particulare. El funcționează după principii de cogestiune. Această structură permite administrației centrale să modifice regulile anualității bugetare. Formarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de care are nevoie piața acestor noi dotări. FONJEP stabilește o coordonare între aporturile diferitelor ministere și cele ale organismelor publice sau particulare. El funcționează după principii de cogestiune. Această structură permite administrației centrale să modifice regulile anualității bugetare. Formarea animatorilor se instituționalizează. Diploma de consilier în Educație populară, elaborată în 1964, gratifică ceea ce nu era până atunci decât o activitate benevolă și multiformă. Definirea funcțiilor animației urbane, elaborată de un grup de lucru plasat sub autoritatea Ministerului Tineretului, marchează recunoașterea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
consilier în Educație populară, elaborată în 1964, gratifică ceea ce nu era până atunci decât o activitate benevolă și multiformă. Definirea funcțiilor animației urbane, elaborată de un grup de lucru plasat sub autoritatea Ministerului Tineretului, marchează recunoașterea de către stat a funcțiilor animatorilor. Instituirea, în 1970, a unui brevet de aptitudine pentru cei care promovau activități socioeducative și a unui certificat de aptitudine privind promovarea profesiunilor socioeducative va antrena profesionalizarea definitivă a animației socio-culturale urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a unui certificat de aptitudine privind promovarea profesiunilor socioeducative va antrena profesionalizarea definitivă a animației socio-culturale urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale Vestitorii Educației populare nu văd profesionalizarea în domeniu ca pe ceva făcut la repezeală. Scopul animatorilor profesioniști era acela de a favoriza emergența unei elite în cadrul populației noi a marilor ansambluri, animând localul în același timp cu construcția imobilelor și a locuințelor. Acești profesioniști trebuiau să învețe locuitorii să-și exprime nevoile. Din momentul în care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
localul în același timp cu construcția imobilelor și a locuințelor. Acești profesioniști trebuiau să învețe locuitorii să-și exprime nevoile. Din momentul în care locuitorii se arătau capabili să-și ia în mâini propriul destin, apărea și spiritul local, iar animatorii urmau să dispară. Pentru a acționa împotriva notabililor fostei societăți cenzitare și oligarhice, statul educativ avea nevoie de mulți animatori activi, după cum afirma Joseph Rovan. "Formarea animatorilor pentru toate sectoarele vieții colective și ale interesului colectiv va fi o sarcină
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Din momentul în care locuitorii se arătau capabili să-și ia în mâini propriul destin, apărea și spiritul local, iar animatorii urmau să dispară. Pentru a acționa împotriva notabililor fostei societăți cenzitare și oligarhice, statul educativ avea nevoie de mulți animatori activi, după cum afirma Joseph Rovan. "Formarea animatorilor pentru toate sectoarele vieții colective și ale interesului colectiv va fi o sarcină fundamentală pentru autoritatea publică și inițiativele paralele. Caracterul democratic al medierii, apariția mediatorilor și, mai ales, organizarea controlului democratic asupra
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capabili să-și ia în mâini propriul destin, apărea și spiritul local, iar animatorii urmau să dispară. Pentru a acționa împotriva notabililor fostei societăți cenzitare și oligarhice, statul educativ avea nevoie de mulți animatori activi, după cum afirma Joseph Rovan. "Formarea animatorilor pentru toate sectoarele vieții colective și ale interesului colectiv va fi o sarcină fundamentală pentru autoritatea publică și inițiativele paralele. Caracterul democratic al medierii, apariția mediatorilor și, mai ales, organizarea controlului democratic asupra funcționării activităților de îndrumare și de mediere
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
culturali", capabili nu numai să aplice politicile înaltei administrații, ci și să dea dovadă de inițiativă. Fenomenul apare flagrant în conflictele care opun notabilii și Casele Tineretului și Culturii. În aceste dispute, încă din 1968, statul, prin intermediul Ministerului Culturii, apăra animatorii și independența culturii. Grija de a reînnoi elitele locale prima adesea asupra calculului electoral. Vitrină a modernizării vieții politice locale, experiența din Grenoble 262 este exemplară pentru această alianță a statului cu "forțele vii" împotriva notabililor tradiționali. "Acceptând să facă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale diferitelor medii sociale, pe care le stabilise fie atunci când a fost vorba de procedura de concertare a celui de-al V-lea Plan, fie cu ocazia rezolvării diferitelor conflicte sociale 263". Însă, în loc de dispariția, la un moment dat, a animatorilor profesioniști în favoarea noilor elite, echipamentele socioeducative aveau să servească drept bază pentru acapararea municipalităților de către noii notabili. Cine nu-și aduce aminte comentează Jean-Pierre Augustin și Jacques Ion de numeroasele dezbateri, de controversele nesfârșite care, de-a lungul anilor 1960
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Association qui lutte contre les taudis et apporte de l'aide aux sans-logis et mal-logés (Asociația care acordă ajutor celor fără adăpost) BEATEP Brevet d'État d'Animateur Technicien de l'Éducation Populaire et de la Jeunesse (Brevet de Stat de Animator al Educației Populare și Tineretului) BEES Brevet d'État d'Éducateur Sportif (Brevet de Stat de Educator Sportiv) CAF Caisse d'Allocations Familiales (Casă de Alocații Familiale) CAUE Conseil d'Architecture, d'Urbanisme et de l'Environnement (Consiliul de Arhitectură
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este sancționată printr-un clopoțel; la trei asemenea greșeli persoana părăsește ședința; - când ritmul activității se blochează conducătorul propune propriile sale idei sau folosește strategii stimulative (de exemplu lista interogativă a lui Osborn). II. Etapa luminii roșii În această etapă animatorul verifică lista ideilor, le clasifică și apoi sunt studiate de către experți, fiind reținute cele mai viabile. Dacă numărul lor este de aproximativ 1015% din totalul celor obținute se poate considera că a fost o ședință de succes. Lista ideilor acceptate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în care este acumulată experiența de viață și, în plus, nu există eroziuni importante în plan spiritual; - pentru pigmentarea și dinamizarea suplimentară a ședințelor se cooptează o persoană cu o cultură de tip enciclopedic. Etape: I. PAG (problem as given): animatorul prezintă tema așa cum este, cu detalii; II. PAU (problem as understood): grupul redefinește problema așa cum a înțeles-o, ceea ce înseamnă transpunerea straniului în familiar; III. transformarea familiarului în straniu, îndepărtarea de problemă pentru a o regândi din acest punct de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]