2,598 matches
-
Ambele concluzii, a lui Boissier și a lui D'Elia, privite cu mai multă profunzime, includ fără îndoială și o mare parte de adevăr și noi niciodată nu am putea sublinia acest lucru cu mai multă forță și claritate. Acestei anticipări concluzive a noastre nu i se poate contrapune nicio altă afirmație ovidiană, care să fie de-a dreptul la antipozii celor discutate până în acest moment: potrivit acesteia din urmă, Arta poetului nu ar avea nicio legătură, sau aproape niciuna, cu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Augustus și încerca în acest mod să le canalizeze spre o luare de poziție mai fermă și mai rigidă. Cu alte cuvinte, după părerea noastră, în atitudinea sulmonezului, în modul lui de a i se adresa lui Cotys, există o anticipare care aici pare a fi doar o intenție a unei întregi serii de evenimente care s-au înregistrat și se vor mai înregistra la granițele imperiului roman cu concursul unor personaje care se considerau jignite sau prejudiciate de către Augustus și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de măsurare folosite în chestionar erau în majoritate de tip ordinal (Deloc, Foarte puțin, Puțin, Mult, Foarte mult) sau nominal, testele de semnificație și testele de validare a modelelor anticipate aveau la bază statistica χ2 cu 5-20 grade de libertate. Anticiparea utilizării acestui tip de test a determinat în mod direct stabilirea volumului eșantionului și/sau restrângerea scalelor de măsurare de tip Likert. 1.3. Proiectarea eșantionului Fără a avea pretenția unei reprezentativități la nivel național, cercetarea și-a propus să
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
discursul femeii fiind structurat "în câteva secvențe ce cuprind întreg destinul personajului: ispita; povestea vieții; trecutul viitor; forța ispitei prezente"166. Episodul cu pricina nu declanșează totuși o "intrigă" (epicul, repet, e doar un pretext), îndeplinind mai curând o funcție de anticipare, asemeni motivului ce revine mereu, obsesiv, ca într-o compoziție muzicală. În cazul de față, "scena-pivot" la care m-am referit fixează psihologia erotică a protagoniștilor într-un "cadru" teatral prin excelență, de un "comic dureros" (triunghiul amoros, cu bărbatul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Dragomirescu din 9 octombrie 1907, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., pp. 74-75. 142 E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, Editura Minerva, București, 1981, p. 172. 143 Suflete de copii ar fi, afirmă Eugen Simion, "o anticipare a literaturii lui Ionel Teodoreanu". Concluzia criticului: "Lovinescu este, indiscutabil, mai profund în critică, tăgăduind, relativizând totul, decât în scrierile literare, unde arată cealaltă față a lui, etern surâzătoare" (Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, ed. cit., vol. II, p.
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Prin vocația problematicului omul nu mai este o ființă imediată. El, omul, format și trăind Într-un mediu social Își pune Întrebări și Întreabă și atunci când știe răspunsul. Aceasta este o geneză a viitoarei inițieri În : faptă, În acțiune, o anticipare a cunoașterii de mai târziu. În aceeași viziune, acțiunea mijlocește În mod optim realizarea dezideratelor Învățământului modem prin Îmbinarea dintre Învățarea dirijată și cea spontană, dintre Învățarea algoritmică și cea euristică dintre programare și descoperire. Prin felul cum sunt concepute
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
incita un ansamblu uman să organizeze o reuniune de lucru în funcție de percepția pe care o va avea asupra obiectivelor sale (creativitate vs. rigoare logică, de exemplu; centrare pe sarcină sau pe relațiile dintre participanți). Definirea scopurilor unei situații, așteptările și anticipările condiționează puternic îndeplinirea oricărei activități, inclusiv în timpul desfășurării ei. Cercetările lui Abric (1987) privitoare la influența imaginii partenerului asupra realizării unui joc precum dilema prizonierului ilustrează această funcție. Într-una din manipulări, subiecții sînt puși, fictiv, în competiție fie cu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
teorie a angajamentului atenuează importanța influenței (Abric, 1994, pp. 219-220): matrițelor culturale, ale memoriei și istoriei unui grup; valorilor și normelor asupra alegerilor făcute de subiecți de a se angaja în anumite conduite; factorilor de construcție (precodaj al situației, așteptări, anticipări...) și de reapropriere mintală a unei situații și a scopurilor unei acțiuni de către actori, chiar supuși sau forțați. RS au, de exemplu, un efect puternic de modelare asupra cooperării, creativității, așteptărilor, relațiilor și comunicării interși intragrupale. Aceste tipuri de determinare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
creator, desemnând un așa-numit "proces de combinare a imaginilor"254. De altfel, conform celor mai mulți autori din domeniul psihologiei, imaginația reprezintă "capacitatea omului de "a produce imagini""255, de a forma și deforma imaginile datorate percepțiilor, contribuind la proiectarea și anticiparea 256 rezultatelor activității creatoare, chiar înainte de obținerea acestora. Alăturându-se creativității, un alt important proces mental și social ce constă în producerea de idei, concepte și obiecte noi, imaginația se manifestă în planul creației artistice ca un element ce contribuie
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
tehnico-tactice ale jocului de handbal, în atac, pe posturi. A1. Jucători specializați pe postul de extremă (stângă și dreaptăă. Modelul de pregătire tehnico-tactică, în atac, a jucătorului specializat pe postul de extremă: Faza 1 startul rapid și alergarea de viteză (anticiparea acțiunilor adversarilor, anticiparea intrării în posesia mingiiă; prinderea mingii venite din urmă; driblingul în alergare de viteză; Handbal III 45 pasarea din alergare de viteză ; aruncarea la poartă: azvârlită pe deasupra umărului din săritură și plonjon sărit; aruncarea cu boltă peste
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
de handbal, în atac, pe posturi. A1. Jucători specializați pe postul de extremă (stângă și dreaptăă. Modelul de pregătire tehnico-tactică, în atac, a jucătorului specializat pe postul de extremă: Faza 1 startul rapid și alergarea de viteză (anticiparea acțiunilor adversarilor, anticiparea intrării în posesia mingiiă; prinderea mingii venite din urmă; driblingul în alergare de viteză; Handbal III 45 pasarea din alergare de viteză ; aruncarea la poartă: azvârlită pe deasupra umărului din săritură și plonjon sărit; aruncarea cu boltă peste portar. Faza a
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
lor, în timpul liber, profesorul va stabili dacă posibilii selecționabili pentru echipa reprezentativă dau dovadă de: echilibru afectiv; capacitate de analiză rapidă a situațiilor; putere de concentrare a atenției; combativitate, perseverență, inițiativă; spirit de observație, luciditate în situații critice, capacitate de anticipare; comportament cinstit față de colegi și de adversari; implicare afectivă în activitatea echipei, colaborare, întrajutorare. 64 Constantin Șufaru Caracterul obiectiv al activității de selecție este asigurat de modul în care se realizează în concordanță cu o serie de cerințe dintre care
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
cititor / 72 Indicații pentru actor / 73 Textele-în-ramă non-narative / 74 6 Remarci și surse / 89 2 Povestirea: aspecte / 91 1 Remarci preliminare / 91 2 Ordonarea secvențială / 93 Direcția: Posibilități / 96 Nuanțe de anacronism / 99 Distanța: tipuri / 101 Funcții / 102 Durata / 104 Anticipări / 106 Acronia / 108 3 Ritmul / 110 Informații preliminare / 110 Ritmul general / 111 Elipsa / 113 Rezumatul / 114 Scena / 115 Încetinirea / 116 Pauza / 118 4 Frecvența / 120 5 De la actori la personaje / 123 Probleme / 124 Predictibilitatea / 128 Construcția conținutului / 133 Completarea profilului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ales în romanul postmodernist, oprindu-se asupra efectelor elipsei și paralipsei. Ea explică de asemenea și conceptul de acronie: o deviere cronologică ce nu poate fi analizată din cauza lipsei sau insuficienței informaței, situată de obicei în interiorul unei figuri complexe precum anticiparea în interiorul unei retroversii sau retroversia în interiorul unei anticipații. Ritmul narativ este cel de al doilea aspect legat de temporalitate pe care Bal îl discută preluînd conceptele elaborate de Percy Lubbock și Günter Müller. Ritmul rezultat al raportului dintre timpul evenimentului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ca text-oglindă și va "dezvălui" rezultatul cînd cititorul va fi capabil să-și dea seama, prin abstracție, de asemănarea parțială. Acea asemănare abstractă, totuși, este de obicei observată după sfîrșit, cînd știm rezultatul. Astfel este menținut suspansul, dar efectul de anticipare al textului-oglindă se pierde. O altă posibilitate inversează lucrurile: fabula textului în ramă nu ascunde asemănarea cu fabula primară. Efectul de anticipare este păstrat pe seama suspansului, ceea ce nu implică întotdeauna pierderea în totalitate a suspansului. Poate apărea un alt fel
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
abstractă, totuși, este de obicei observată după sfîrșit, cînd știm rezultatul. Astfel este menținut suspansul, dar efectul de anticipare al textului-oglindă se pierde. O altă posibilitate inversează lucrurile: fabula textului în ramă nu ascunde asemănarea cu fabula primară. Efectul de anticipare este păstrat pe seama suspansului, ceea ce nu implică întotdeauna pierderea în totalitate a suspansului. Poate apărea un alt fel de suspans. Din felul în care atît cititorul cît și personajul sînt în umbră, am trecut la o a doua modalitate: cititorul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
două posibilități. Evenimentul, văzut din acel moment al fabulei care este prezentat cînd intervine anacronismul, este situat ori în trecut ori în viitor. Pentru prima categorie poate fi folosit termenul de "retrospecție"; pentru a doua, un termen potrivit ar fi "anticiparea". Evit să folosesc termenii mai des întîlniți de "întoarcere în trecut" și "proiecție în viitor", datorită ambiguității lor și a conotațiilor psihologice. Un exemplu de anacronism complet poate fi găsit la începutul Iliadei de Homer: d. Cîntă, zeiță, mînia ce-
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
subiectiv se poate numi astfel doar dacă "conținuturile conștiinței" aparțin de trecut sau de viitor; nu trecutul stării de a fi "conștient", ci momentul acțiunii înseși de a gîndi. Cu o problemă asemănătoare ne confruntăm cînd o retrospecție sau o anticipare este prezentată ca discurs direct. La drept vorbind, nici aici nu se poate vorbi de un anacronism real. Momentul vorbirii este pur și simplu o parte a povestirii (cronologice); conținuturile sînt menționate în trecut sau în viitor. Exemplul a) bunăoară
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vorbitorilor: "îmi spun". O a treia problemă apare cînd încercăm să determinăm poziția unităților narative. Care este timpul pe care ar trebui să-l considerăm ca fiind timpul primar al povestirii: adică timpul în raport cu care celelalte unități pot fi numite "anticipări"? Este evident că răspunsul la această întrebare este esențial relativ. În e), am numit "primar" timpul în care vorbitorul scrie scrisoarea. În funcție de acest timp primar, toate evenimentele ce constituie de fapt conținutul fabulei, precum fosilizarea treptată a Sergentului Massuro, sînt
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este de asemenea posibil să considerăm Timpul 2 al fabulei, timpul reîntîlnirii, ca fiind punctul de plecare, și în consecință să vedem toate referirile de la perioada 3 pînă la 6 inclusiv, adică trimiterea scrisorii către Ministerul de Război, ca fiind anticipări. Stabilirea segmentului de timp poate deveni foarte complicată. Un exemplu îl constituie Texaco al lui Patrick Chamoiseau, cu acțiunea în Martinica, o narațiune întortocheată pe care unii critici au numit-o poem epic. În acest text, o linie "primară" a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
căsătorit cu Mary acum cinci ani". Conținutul vorbelor lui John este o retroversie: cuvintele "Nu aveam cum să știu... nu?" aparțin acesteia, dar ceea ce urmează, substanța a ceea ce rămîne de aflat, este la rîndul ei în raport cu "acum cinci ani", o anticipare (subiectivă) o situație ce este redată clar de forma verbului însuși, "își va sacrifica". Aceste patru probleme pot fi rezolvate dacă se vrea precizie în analiză. Am adus aici vorba tocmai pentru a înlătura iluzia că o astfel de analiză
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sus, vedem fragmentul C ca pe o omonimie cronologică, atunci această retroversie devine una mixtă: începînd dinaintea întîlnirii din Potapègo și continuînd pînă la moartea lui Massuro. Cu toate că am dat numai exemple de retroversii, același lucru se aplică și pentru anticipări deși acestea se petrec mult mai puțin frecvent. Cu privire la acestea din urmă, pot fi deosebite tot trei posibilități: externe, interne și mixte. Funcții Retroversiile externe aduc adesea indicații despre antecedente, despre trecutul actorilor implicați, în măsura în care trecutul poate fi relevant pentru
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
avea loc în fiecare duminică. În acest joc riscant cu timpul, Proust anunță romanul postmodern experimental cu jumătate de secol înainte. Tonul pentru acest joc îl dă chiar la începutul romanului, cu faimosul pasaj: "De mult timp mă culcam devreme". Anticipări Tot ce am discutat pînă acum despre anacronism este, în principiu, aplicabil atît retroversiilor cît și anticipărilor. Oricum, nu este nici o coincidență că aproape toate exemplele utilizate au fost retroversii. Pentru început, anticipările au loc mult mai puțin frecvent. Ele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
jumătate de secol înainte. Tonul pentru acest joc îl dă chiar la începutul romanului, cu faimosul pasaj: "De mult timp mă culcam devreme". Anticipări Tot ce am discutat pînă acum despre anacronism este, în principiu, aplicabil atît retroversiilor cît și anticipărilor. Oricum, nu este nici o coincidență că aproape toate exemplele utilizate au fost retroversii. Pentru început, anticipările au loc mult mai puțin frecvent. Ele sînt în principal restricționate la o singură aluzie (de obicei ascunsă) la rezultatul fabulei un rezultat care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pasaj: "De mult timp mă culcam devreme". Anticipări Tot ce am discutat pînă acum despre anacronism este, în principiu, aplicabil atît retroversiilor cît și anticipărilor. Oricum, nu este nici o coincidență că aproape toate exemplele utilizate au fost retroversii. Pentru început, anticipările au loc mult mai puțin frecvent. Ele sînt în principal restricționate la o singură aluzie (de obicei ascunsă) la rezultatul fabulei un rezultat care trebuie cunoscut pentru a recunoaște (retrospectiv) anticipările; pot servi pentru a genera tensiunea sau pentru a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]