2,373 matches
-
Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 50-76. Šustrova, Petruška (2001), "Apeluri ale "Chartei 77" pentru România", în Rusan, Romulus (ed), Anii 1961-1972: țările Europei de Est, între speranțele reformei și realitatea stagnării, București, Fundația Academic Civică, pp. 826-830. Szafar, Tadeusz (1983), "Antisemitism: a trusty weapon", în Brumberg, Abraham (ed.), Poland. Genesis of a revolution, New York, Vintage Books, pp. 109-122. Szajkowski, Bogdan (1981), "Albania, Bulgaria, Romania: political innovations and the Party", în Holmes, Leslie (ed.), The whitering away of the state? Party and
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a debutat În anul 2001 cu sprijinul programului MATRA al Ministerului Afacerilor Externe din Olanda. Publicarea volumului de față a fost posibilă cu contribuția Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite și cu aceea a Centrului de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului din România (organizație afiliată Ligii AntiDefăimare din Statele Unite). Lista interviurilor a) Transnistria Mehler Lucian Antal Erica Margulies Carol Davidovici Iacob Moscovici Ruti Schenker Lya Reicher Gertruda Schachter Roza Idel Bianca Vasiliu Ghizela Hoișie Silvia Rudich Manin Elenboghen Erika 14 Goldschlager
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
2003) a prilejuit iarăși controverse În jurul acestui subiect, ca și cum România ar fi făcut excepție de la o situație care a fost generală În țările-satelite ale Reichului, ca Ungaria, Croația sau Slovenia. Actualul șef al statului român nu poate fi bănuit de antisemitism, nici de indulgență față de fascism, și totuși a comis greșeala de a trata genocidul ca pe un capitol al conflictului militar sau al războiului de clasă. Alții au mers și mai departe, căutând cu orice preț să disculpe România. Reducerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mine. După aceea am fost achitat de orice vină. Am lucrat ca redactor la ziarul Ministerului Agriculturii și acolo mi-au Înscenat abuz În serviciu, neglijență - am fost arestat exact un an. Asta se Întâmpla după război. Era și atunci antisemitism? Era, era. După război, În ’50. În 28 februarie au venit la birou și m-au dus la Direcția Poliției. Și m-au arestat. M-au băgat la Văcărești, după o lună, și m-au ținut exact până pe 28 februarie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
rău și ne-au persecutat, și ne-au hulit ș.a.m.d., sigur că cuvântul „jidan” a devenit astfel foarte jignitor pentru noi. Măcar dacă nu s-ar mai repeta. Măcar să nu mai apară legionarii și să nu mai apară antisemitismul. Dar, din păcate, există România Mare, care e destul de extremistă. Dacă poporul român se gândește că al doilea partid din România este ăsta extremist, deocamdată... Ați spus că ați avut un interviu pentru vestitul regizor Steven Spielberg. Cum s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
1941, s-a dezlănțuit infernalul huruit al avioanelor hitleriste, căci a Început războiul. Sovieticii au părăsit Cernăuțiul, noi am Început să trăim Într-o derută totală, ascunzându-ne În adăposturi. Basarabia și Bucovina au revenit din nou României. Ați simțit antisemitismul? Da, concomitent cu aceste evenimente au Început și persecuțiile asupra populației evreiești. Am aflat cu durere că Într-un grup executat de către jandarmi s-au aflat și rabinul Mark* Împreună cu fiul său. Eram cu toții din ce În ce mai Înspăimântați. Care au fost interdicțiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acasă... Poate că au greșit, deoarece majoritatea au emigrat... — Regretați? — Da, am regretat... oarecum. A fost o perioadă când am reușit, Într-adevăr, să muncim, să... Dar pe urmă a fost o perioadă când, deși mascat, era un fel de antisemitism - și iarăși au Început niște manifestări mascate. Oficial n-a mai fost politică rasială În România, Însă evreii au fost dați afară din instituțiile de răspundere, de peste tot, soțul meu a fost dat afară... — Din ce motiv? — Fără nici un motiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a lucrat la Ministerul de Externe și ei n-au vrut să aibă evrei acolo... — În primii ani ce atitudine au avut autoritățile față de dumneavoastră? — Autoritățile s-au purtat bine... — Dar restul populației cum v-a primit? Destul de bine... — Uitaseră antisemitismul? — Da, uitaseră - era deja o altă atitudine. — Aceiași oameni care se uitau strâmb și-au schimbat comportamentul? — Aceiași oameni. Bine, nu știu dacă erau chiar antisemiți -, erau speriați, le era și lor frică, le era frică să aibă legături cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mine nu putea să mă atingă nimeni cu nimic... Eu mi-am văzut de copiii bolnavi... — Cu restul populației, În perioada comunistă, ce relații ați avut? — Bune, n-am avut nici un fel de... Am avut prieteni, n-am mai simțit antisemitism din partea populației românești... Și, vă spun, eu nu cred că populația era antisemită - așa erau vremurile pe atunci, era frică... Intrase foarte mult tineretul În mișcarea legionară... Am avut o prietenă care era legionară și când mă vedea fugea pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a venit acasă și mi-a povestit că fratele meu s-a Îmbolnăvit de tifos și a murit În Crimeea. Așa că atunci am știut că am rămas singură. Cum v-au primit oamenii când ați ajuns acasă? Că Înainte de plecare antisemitismul era foarte puternic... După ce m-am Întors să știți că era cu totul altfel. Atunci nu se făcea deosebire Între națiuni, cine era român, ungur, evreu... Toți eram la fel, că toată lumea a suferit - bine, nu așa ca evreii, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Oradea. Cât despre legile antisemite, eu eram copil, deci le-am perceput prin discuții, de la cei mari; au fost resimțite În special de liber-profesioniști, de comercianți... Familia mea era oarecum ferită de impactul acestor legi. Desigur, am cunoscut și eu antisemitismul pe străzi, am primit și eu câteva palme din partea legionarilor, pe urmă și din partea altora, deoarece elevii liceului evreiesc purtau uniforme speciale și erau foarte ușor de recunoscut. În rest, trăiam Într-un cartier evreiesc, eram oarecum ferit, deoarece nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fi fost antifasciști, că degeaba nu Îi băgau acolo. Această dezbinare a fost la nivelul lagărului, adică Între diferite etnii. Așa s-a Întâmplat și la Melk, dar la Melk am avut noroc cu acel francez și acel german... - Era antisemitism și rusofobie? - Și antisemitism și rusofobie. Acest Bednarek era antisemit. Eu aici nu vreau să spun rău despre Întreaga populație a Poloniei, dar am avut experiențe cu mulți deținuți polonezi, deși eram Împreună... Această manifestare, să spun sincer, nu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
degeaba nu Îi băgau acolo. Această dezbinare a fost la nivelul lagărului, adică Între diferite etnii. Așa s-a Întâmplat și la Melk, dar la Melk am avut noroc cu acel francez și acel german... - Era antisemitism și rusofobie? - Și antisemitism și rusofobie. Acest Bednarek era antisemit. Eu aici nu vreau să spun rău despre Întreaga populație a Poloniei, dar am avut experiențe cu mulți deținuți polonezi, deși eram Împreună... Această manifestare, să spun sincer, nu am găsit-o la partea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
200 sau 300 de evrei... Dar nu trebuiau să fie pogromuri organizate. Erau niște mini-acțiuni. Toți evreii... dacă Îi vedeai pe stradă cu steaua galbenă, Îi băteai. Prin definiție: „Este jidan, trebuie bătut”. A existat o mare mișcare antisemită. Domnule, antisemitismul este un act politic extraordinar. Atunci când treburile merg prost, se scot din vestigiile politice niște arme. Prima armă, de bază, este naționalismul. Apelând la sentimentele patriotice oamenii uită că nu au ce mânca și rămân cu ideea că a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de bine, Îi mai dădeau câte una În cap, mai un picior... Dar nu se omorau prea tare cu de-astea. Asta era treaba Blockaltester-ului care era și el deținut. În afară de ce am spus eu despre școală, să știi că antisemitismul a avut și alte părți bune. De exemplu, Leo Szilard și Edward Teller, creatorii bombei atomice și a bombei cu hidrogen, erau amândoi șefi de lucrări la Universitatea din Debrețin. Cred că ești convins că la Debrețin, În Ungaria, era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Fiind obligați să se expatrieze În Statele Unite, acolo au realizat treaba asta. Ceea ce este mai mult decât atâta. Nici acolo nu ar fi putut să realizeze așa ceva, că treaba costa enorm de mulți bani, dacă un alt om fugit din cauza antisemitismului nu i-ar fi scris o scrisoare lui Roosevelt. E vorba de Einstein. Și, deci, uite cum a rezultat un extraordinar progres al omenirii din antisemitism. Uite că există și așa ceva - e de necrezut, dar există. Sigur că acest progres
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
așa ceva, că treaba costa enorm de mulți bani, dacă un alt om fugit din cauza antisemitismului nu i-ar fi scris o scrisoare lui Roosevelt. E vorba de Einstein. Și, deci, uite cum a rezultat un extraordinar progres al omenirii din antisemitism. Uite că există și așa ceva - e de necrezut, dar există. Sigur că acest progres poate să Însemne, la un moment dat, și sfârșitul lumii. Dar, mă rog, toate progresele duc la un moment dat la sfârșitul lumii. - Ați spus că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
în România, el se vede obligat să dea (nu de bunăvoie) unele informații autobiografice. Autorul este evreu, provenind din una dintre vechile familii evreiești sefarde (dar asimilate de maghiarism) din Transilvania. A suportat toate persecuțiile naziste posibile, cu excepția morții. În legătură cu antisemitismul din Europa central-răsăriteană (și din România) ar vrea să declare că este de acord cu opiniile lui Hugh Seton-Watson: "Antisemitismul este deci o boală deosebit de periculoasă, incompatibilă cu pacea și civilizația, din trei motive. El transformă în victime un mare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dintre vechile familii evreiești sefarde (dar asimilate de maghiarism) din Transilvania. A suportat toate persecuțiile naziste posibile, cu excepția morții. În legătură cu antisemitismul din Europa central-răsăriteană (și din România) ar vrea să declare că este de acord cu opiniile lui Hugh Seton-Watson: "Antisemitismul este deci o boală deosebit de periculoasă, incompatibilă cu pacea și civilizația, din trei motive. El transformă în victime un mare număr de nevinovați. Dacă printre ei se află și unii care suferă fiind vinovați, ei suferă din cauza rasei căreia îi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
incompatibilă cu pacea și civilizația, din trei motive. El transformă în victime un mare număr de nevinovați. Dacă printre ei se află și unii care suferă fiind vinovați, ei suferă din cauza rasei căreia îi aparțin și nu din cauza vinei lor. Antisemitismul demoralizează națiunea pe care o persecută. Dacă (cum este cazul României!) o generație tînără este educată de profesorii ei și de poliție că a-l bate pe un bătrîn sau pe o studentă reprezintă un act de cavalerism și de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
răsăriteană) nu izbucnesc asemena conflicte. Mobilitatea socială, economică și politică le permite să le evite. Mobilitatea este încă ceva real. Un asemenea spațiu de mișcare nu prea exista în România. Conform formulei sioniste, care se referă la vechiul tip de antisemitism, cel prehitlerist: antisemitism = numărul evreilor strămutările și asimilarea socială a evreilor Dacă acceptăm formula aceasta, atunci antisemitismul din România ar atinge proporții înspăimîntătoare. Nu orice formă de antisemitism are aceleași rădăcini sau manifestări. Există un tip medieval, o reacție a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
asemena conflicte. Mobilitatea socială, economică și politică le permite să le evite. Mobilitatea este încă ceva real. Un asemenea spațiu de mișcare nu prea exista în România. Conform formulei sioniste, care se referă la vechiul tip de antisemitism, cel prehitlerist: antisemitism = numărul evreilor strămutările și asimilarea socială a evreilor Dacă acceptăm formula aceasta, atunci antisemitismul din România ar atinge proporții înspăimîntătoare. Nu orice formă de antisemitism are aceleași rădăcini sau manifestări. Există un tip medieval, o reacție a maselor primitive împotriva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
încă ceva real. Un asemenea spațiu de mișcare nu prea exista în România. Conform formulei sioniste, care se referă la vechiul tip de antisemitism, cel prehitlerist: antisemitism = numărul evreilor strămutările și asimilarea socială a evreilor Dacă acceptăm formula aceasta, atunci antisemitismul din România ar atinge proporții înspăimîntătoare. Nu orice formă de antisemitism are aceleași rădăcini sau manifestări. Există un tip medieval, o reacție a maselor primitive împotriva unei comunități evreiești destul de primitive care trăiește în mijlocul acestora, nedoritoare sau incapabilă să se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în România. Conform formulei sioniste, care se referă la vechiul tip de antisemitism, cel prehitlerist: antisemitism = numărul evreilor strămutările și asimilarea socială a evreilor Dacă acceptăm formula aceasta, atunci antisemitismul din România ar atinge proporții înspăimîntătoare. Nu orice formă de antisemitism are aceleași rădăcini sau manifestări. Există un tip medieval, o reacție a maselor primitive împotriva unei comunități evreiești destul de primitive care trăiește în mijlocul acestora, nedoritoare sau incapabilă să se integreze și angajată în profesii susceptibile să intre în conflict cu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
manifestări. Există un tip medieval, o reacție a maselor primitive împotriva unei comunități evreiești destul de primitive care trăiește în mijlocul acestora, nedoritoare sau incapabilă să se integreze și angajată în profesii susceptibile să intre în conflict cu majoritatea. Un astfel de antisemitism predomină în Europa răsăriteană și în România. Cel de al doilea tip este cunoscut în Occident. Acolo antisemitismul este o manifestare socială, o rămășiță medievală a disprețului față de evreul "abject". Acest fel de antisemitism a dispărut aproape cu totul în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]