KorAP: Find »[drukola/base=antreprenor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...628 >

15,686 matches

Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

primejdioasă îndeletnicire. Îndeobștie este de însămnat că lucrarea minelor nu să poate asămăna nici cu una din alte întreprinderi. Rezultatul fieșcăria alte în privirea capitalului ce are a se întrebuința și a folosului ce are a ieși este sigur dacă antreprenorul va lua înțălepte și iconomice măsuri; iar rezultatul lucrării minelor (afară de a celor de fier) în nici una din arătatele priviri nu este sigur, pentru că antreprenorul minelor, într-un noroc, este nevoit a săpa în munți fără a fi încredințat că

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
ce are a se întrebuința și a folosului ce are a ieși este sigur dacă antreprenorul va lua înțălepte și iconomice măsuri; iar rezultatul lucrării minelor (afară de a celor de fier) în nici una din arătatele priviri nu este sigur, pentru că antreprenorul minelor, într-un noroc, este nevoit a săpa în munți fără a fi încredințat că va afla întrânșii atâta cât să-i îndeplinească cheltuielile făcute. Căci, cu toate că știința despre minării au agiuns la o mare desăvârșire, totuși nu este cu

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
afla întrânșii atâta cât să-i îndeplinească cheltuielile făcute. Căci, cu toate că știința despre minării au agiuns la o mare desăvârșire, totuși nu este cu putință de a spune ceva cu hotărâre despre câtimea materiei din lăuntru a unui munte. Un antreprenor de minerii, având noroc, poate cu un mic capital, de pildă cu 100 galbini, în scurtă vreme, a câștiga multe mii, ba încă și sute de mii de galbini, când, din protivă, neavând noroc, poate cheltui mai multe mii de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
metalice, guvernul va trimite pe la munți, tot anul, oameni cu știință geognostică, precum aceasta se urmează în alte staturi, căci, dacă în urmarea unei asemene cercetări, se descopere că într-un munte se află straturi metalice, apoi nu vor lipsi antreprenorii cari să <în>cerce al lor noroc prin deschiderea minelor în asemene munți cu metaluri și dacă numai câteva gropi ar eși bune, apoi atunce cheltuielile cercetărei munților înmiit se întorc statului din zeciuială și din alte venituri a<le

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
până aice n-au împedecat să străbată cultura și tonul bun ce se însamnă în soțietatea aleasă. Între zidiri, mai cu samă, este mănăstirea veche, numită Răducanu, așezată pe malul stâncos a<l> Trotușului, asemene și casa Cămării, făcută de antreprenorul de amu, d. log<ofăt> A<lexandru> Vilara. Multe alte case au sporit această politioară, care este paveluită. Afară de apele minerale de la Slănic, depărtate patru mile (ceasuri), se află aice pe malul Trotușului apă minerală cu iod, unde d. cam

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
mari, care, neîntrebuințate, cea mai mare parte putrezesc, apoi așezarea și înființarea unei fabrici de piatră acră nu cere mare capital, nici este complicată. Din aceste temeiuri, este de dorit înființarea unei asemenea fabrici, care ar aduce folos sigur și antreprenorului. 20-le. Săgă din piatră acră, alaum, alaunsinter, este productul celei mai denainte prin înriurirea apei de ploae, de omăt și căldura soarelui, de la care capătă consistența; această săgă cuprinde mai multă piatră acră decât acea mai sus arătată. 21

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
acele mai multe acum mărețe din Europa, s-ar putea înființa după un model mic, prin urmare și cu un capital foarte măsurat. Însă, pentru ca nenimerita întreprindere în Negrișoara a răposatului mare logofăt Costachi Conachi să nu descurajeze pe oricare antreprenor patriot, de astă întreprindere neapărat trebuitoare țărei, acum ori în viitorime, aflu de nevoie a pune de față, în scurt, adevărata împregiurare a întreprinderii în Negrișoara. Din una mie patru sute douăzeci și cinci galbeni și un leu, pe care subscrisul au primit

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
plătește în tot anul pentru ferul străin, deși fer-piatră se găsește cu îmbelșugare între codrii cari putrezesc fără folos și pe lângă împoporarea lipsită de subzistență, apoi subscrisul declară și se îndatorește în public că este dispozat a îndemăna pe fiecare antreprenor patriot de a înființa o mică fabrică de fier, c-un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă de fier, c-un capital de 2.000 galbeni, care fabrică mică, ca și altele în țeri streine, în

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pentru trebuința acestei băi de fer, de care însă, din văile și localitățile sus-însămnate, ar trebui să să taie pe an cel puțin 150 de fălci. Iar dacă, după parchetuire, s-ar putea scoate pe an mai multă pădure, apoi antreprenorii băii și ai lor urmași vor avea drept, urmând trebuința, a despoza de ele, pentru care, 3. Subînsămnații și urmașii lor legiuiți vor plăti pe tot anul, în două câștiuri, câte 140 lei pentru fiecare din aceste fălci parchetuite ce

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
lor urmași vor avea drept, urmând trebuința, a despoza de ele, pentru care, 3. Subînsămnații și urmașii lor legiuiți vor plăti pe tot anul, în două câștiuri, câte 140 lei pentru fiecare din aceste fălci parchetuite ce vor întrebuința, neputând antreprenorii în nici un chip a mai mări acest preț, din rezoanele următoare: a) pentru că pădurile amestecate din fag, mesteacăn, plop și tei, aflătoare în aceste văi și, mai ales, în acele mai depărtate, aduc monastirii foarte puțin sau nicicum folos, precum și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
da pentru astă baie lemnele trebuitoare, apoi numai întemeitorii acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor ave drit a regularisi, a administra, a păstra și a cultiva pădurile însămnati la paragraful 2 și a vâna în ele. 6. Antreprenorii băii de fer și legiuiții lor urmași au drept a scoati din păduri toate lemnele trebuitoare în modul cel mai ușor și potrivit și, spre acest sfârșit, vor putea întrebuința mijloace potrivite, pe apă și pe uscat; de asemine, vor

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și pe uscat; de asemine, vor face drumuri de pădure, poduri peste gârle și râuri și neîmpedecat aceste le vor întrebuința pentru a lor lucrare. 7. Fiind că o baie de fer nu poate exista fără un fereseu, apoi atât antreprenorii acestei băi, cum și legiuiții lor urmași sînt îndrităluiți a așăza un feresău după fie ce construcție și butucii trebuitori pentru lucrarea fereseului a-i scoate din pădure lângă Vaduri și Tarcău, după paragraful 2, hotărât pentru baia de fer

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și legiuiții lor urmași sînt îndrităluiți a așăza un feresău după fie ce construcție și butucii trebuitori pentru lucrarea fereseului a-i scoate din pădure lângă Vaduri și Tarcău, după paragraful 2, hotărât pentru baia de fer. 8. Numai subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor avea drit slobod, neîngrădit și exclusiv a să folosi de straturile petrelor de fer și de vânele lor descoperite pe moșia acestei monastiri, precum și de aceli care și în viitori

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
urmași vor avea drit slobod, neîngrădit și exclusiv a să folosi de straturile petrelor de fer și de vânele lor descoperite pe moșia acestei monastiri, precum și de aceli care și în viitori s-ar mai putea descoperi, drept care: 9. Subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor plăti o dare anuală de 20 galbeni pentru sloboda și neîmpedecata întrebuințare de toate straturile și vinele petrelor de fer ce s-ar descoperi pe numita moșie. 10. Neapărată fiind

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
dare anuală de 20 galbeni pentru sloboda și neîmpedecata întrebuințare de toate straturile și vinele petrelor de fer ce s-ar descoperi pe numita moșie. 10. Neapărată fiind întrebuințarea cărbunilor de pământ la lucrarea unei băi de fer, apoi numa antreprenorilor băii de fer și legiuiților urmași, exclusiv și slobod va fi a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pe numita moșie. 10. Neapărată fiind întrebuințarea cărbunilor de pământ la lucrarea unei băi de fer, apoi numa antreprenorilor băii de fer și legiuiților urmași, exclusiv și slobod va fi a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
slobod va fi a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
o potrivită despăgubire, care despăgubire să va hotărî în analoghie cu valoarea pământurilor și cu folosul adevărat care aduc aceste locuri. 14. Pentru îndămânarea acestei băi, eftina îndestulare cu hrană a lucrătorilor băii de fer este, de asemine, neapărat ca antreprenorii băii și urmașii lor să aibă drept de a așăza, pe localitățile băii, căsăpie, cârșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuință lucrătorilor, pentru care să va plăti monastirii o taxă de (...)26 nestrămutată pe totdeauna. 15. Neapărat

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pentru trebuință lucrătorilor, pentru care să va plăti monastirii o taxă de (...)26 nestrămutată pe totdeauna. 15. Neapărat este a să da locuri de pășune, atât pentru vitele întrebuințate la fabrică, cum și pentru acele a<le> lucrătorilor ei, drept care antreprenorii și urmașii lor vor fi datori a plăti de toată vita de cal, de bou, de vacă, câte 4 lei pe an, iar pentru alte mai mici, precum: oi, mascuri (porci n.ns. D.V.) ș.a. 1,5 lei în două

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
va sta sub o dregătorie rânduită înadins de înaltul guvern. 17. Spre ferirea de orice abuzuri și dosiri, nu să va putea așăza în hotărâtă apropiere a băii de fer nici o cârșmă sau neguțitorie jidovască și pentru asămine pricină inșii antreprenorii băii exclusiv vor fi îndrităluiți a ave în cuprinsul coloniei fabricii, cârșme și alte îndămânări, însămnati în parag<raful> 14. 18. Contracturile de față, cu toate condițiile cuprinsă în toată a lor întindere și glăsuire, va rămânea pentru ambe părți

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
cuprinsă în toată a lor întindere și glăsuire, va rămânea pentru ambe părți îndatoritori, chiar și la tâmplare de schimbarea împosesuirii, de vânzare și în caz de moarte, drept care contractul va pute trece deplin pe sama legiuiților urmași a<i> antreprenorilor acestei băi. După o cercetare făcută cu amăruntul, vădindu-să că monastirea Bistrița, prin închierea condițiilor subînsămnate, mult ar spori venitul său anual, subscrișii antreprenori acestei băi nădăjduiesc că înaltul guvern, luând în binevoitoare luare aminte astă încungiurare atât de favorabilă

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
în caz de moarte, drept care contractul va pute trece deplin pe sama legiuiților urmași a<i> antreprenorilor acestei băi. După o cercetare făcută cu amăruntul, vădindu-să că monastirea Bistrița, prin închierea condițiilor subînsămnate, mult ar spori venitul său anual, subscrișii antreprenori acestei băi nădăjduiesc că înaltul guvern, luând în binevoitoare luare aminte astă încungiurare atât de favorabilă și pentru monastirea Bistrița și nu mai puțână însămnătate a întreprinderii, va sprijini, va înlesni, va asigura și va întări după forme condițiile sus-însămnate

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
307.819 fiorini sau 1.923.928 lei de ai noștri; din care, după scăderea cheltuielilor pentru proprietarii acțiilor, rămase o dividendă de 3,5 proțente a capitalului slobozit și aceste pentru un an întreg. După care, statul plăti îndărăpt antreprenorilor depunerea capitalului întrebuințat, luând în conta sa drumul de fer. c) Drumul de fer care împreuna Berlinul de asemenea cu o politie însămnată de negoț, Frankfurtul de pe Oder și cu alte politii a mai multor provincii, în terene favorabile și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662

principiului raționalității? Analiza lui Lange precizează următoarele elemente înlănțuite: a) dezvoltarea raționalității este legată de dezvoltarea producției comerciale capitaliste. Activitatea orientată spre cîștig devine una fondată pe raționament, altfel spus, o activitate rațională. Agenții esențiali ai economiei capitaliste, comercianți, bancheri, antreprenori etc., sînt primii agenți economici supuși principiului raționalității; b) originalitatea interpretării lui Lange este de a-și fi propus să fie încă mai generală: principiul raționalității, care se impune mai întîi în condițiile particulare ale sistemului capitalist în curs de

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
mod direct la activitatea economică, mulțumindu-se doar să furnizeze acesteia un cadru potrivit. 3. tehnica este extrem de progresivă, este dominată de mașinism și de marea industrie și evoluează constant pentru a a face față multiplicării nevoilor, pe care adesea antreprenorul le creează, le manipulează. Într-un sistem economic colectivist regăsim următoarele trăsături: 1. spiritul acestui sistem este de a substitui inegalităților economice și sociale ale capitalismului și fluctuațiilor pieței o egalitate (ceea ce implică faptul că mijloacele de producție nu sînt

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]