2,449 matches
-
de învățare impune acceptarea și valorificarea acțiunii principiului plurideterminismului explicativ, a legii complementarității și compensării. Cercetările mai noi în domeniu confirmă faptul că fondul neuropsihofiziologic rămâne între anumite limite esențial, dar se află într-o interacțiune sinergetică cu suportul cultural antropologic. Calitatea și reversibilitatea mecanismelor învățării vor fi căutate nu neapărat în ordinea naturală a lucrurilor sau în primul rând în aceasta, ci în calitatea modelelor culturale însușite, în modul în care potențialul genetic este valorificat ca urmare a solicitărilor sociale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
contexte variate, pentru a se obține un set operațional de cunoștințe, corelate într-un sistem coerent. În sensul cel mai larg, învățarea este activitatea complexă de adaptare a individului la mediul social. Considerând procesul de învățare din diverse perspective (biologică, antropologică, neurofuncțională, pedagogică) s-au formulat o serie de definiții, oarecum unilaterale datorită raportării la diverse comportamente individuale, din care se pot reține următoarele elemente: o condiție necesară a învățării este maturizarea biologică; învățarea este formativă, o acumulare de experiențe în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fel, Universitatea are șanse să devină cu adevărat autonomă. În ce mă privește, am avut norocul să urmez o secție nou înființată, de psihologie-sociologie. Cum știm, în 1948, prin ucazul lui Stalin, laolaltă de altfel cu cibernetica, genetica, informatica, științele antropologice au dispărut complet în țările comunizate și din Universitate, și din cercetare. Puțină psihologie aplicativă se mai făcea doar în laboratoarele ce țineau de transporturi (rutiere, aviatice, cred că și navale), pentru că trebuiau totuși testați cei de care depindea viața
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
profesorii pe care i-am avut au trebuit să se pregătească odată cu primele promoții. Iar sursele lor de pregătire nu puteau fi decât occidentale franceze, anglo-ame-ricane, germane etc. -, completate cu tradiția interbelică a acelor discipline. Cum bibliografia postbelică a domeniilor antropologice număra câteva titluri, adesea ideologizate absurd, și noi citeam tot bibliografia străină. Deși, în principiu, în 1971, liberalizarea comunistă, după vizitele lui Ceaușescu în China și Coreea de Nord, eșuase în "mica revoluție culturală", în Universitate nu am simțit ecourile acesteia până când
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
2001, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutica, Editura Dacia, Cluj Napoca. Cohen, R., si Siegel, A. W., 1991, (coordonatori), Context and development, Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associates. Coman, M., 2003, Mass media, mit și ritual: o perspectivă antropologica, Editura Polirom, Iași. Coman, M., Mass media în România post-comunistă, Editura Polirom, Iași, 2003. Costă, P.T, si McCrae, R.R., 1987, "On the need for longitudinal evidence and multiple measures în behavioral-genetic studies of adult personality", în Behavioral and Brain
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cu scopul redimensionării politicilor la aceste grupe; * să permită decidenților politici, responsabililor de programe și cercetătorilor să evalueze și să îmbunătățească programele existente și să dezvolte noi strategii. Obiective specifice Totodată, s-a avut în vedere o serie de obiective antropologice specifice, din care evidențiem: * determinarea gradului de cunoaștere și de practicare a mijloacelor de contracepție și a atitudinii față de planificarea familială în funcție de mediul de proveniență, condițiile socioeconomice și nivelul de școlarizare; * evaluarea situației actuale privind fertilitatea, avortul, contracepția, educația sexuală
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
violența împotriva femeilor ca fiind un fenomen general ce persistă în toate țările lumii. În mod îngrijorător, violența domestică este considerată o manifestare obișnuită și este acceptată ca "normală" de mult prea multe societăți. Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. Cu scopul pregătirii capitolului dedicat violenței domestice din cadrul acestei lucrări, am pornit de la rezultatele pe care le-am obținut prin Grantul nr. 97, 137/2003-2004 ,,Violența domestică
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. Cu scopul pregătirii capitolului dedicat violenței domestice din cadrul acestei lucrări, am pornit de la rezultatele pe care le-am obținut prin Grantul nr. 97, 137/2003-2004 ,,Violența domestică o perspectivă antropologică" (Academia Română, realizator de proiect Cornelia Rada). Chestionarul a fost aplicat asupra a 84 victime ale violenței domestice, aflate în patru centre din România care le-au oferit adăpost și consiliere împotriva abuzului sexual și violenței. Majoritatea victimelor erau din categoria
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
medic înainte și după avort a fost relativ redusă. Femeile au fost cel mai mult informate despre metodele de contracepție și cel mai puțin în legătură cu oferirea copilului spre adopție. 9. Violența și abuzul fizic Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. 9.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de haos și de tragedie. Avem șansa de a mai putea reconstitui câteva teme datorită mărturiilor participanților, precum și grație exemplarei culegeri de graffiti a revoluției din București, realizată cu o vie sensibilitate, dar și cu un remarcabil profesionalism al cercetării antropologice de către regretata Irina Nicolau împreună cu colegii ei din nucleul care va refonda încă din 1990 Muzeul Țăranului Român 27. Aceste documente ne permit reconstituirea unor programe politice coerente, fie și schematice. Începând de la 19 decembrie, la Timișoara nu se mai
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de sine, ei pun în discurs perpetuu însăși existența care tinde să devină, teoretic, moartea ca moarte. Fie că, într-un caz, problematica mai conține forme de gîndire proprii eroului vegetațional, fie că, în alte locuri, răsar elemente ale conștiinței antropologice (Miorița). Dumuzi rămîne un model pentru toate situațiile ce țin de comportamentul mitic și ritualic, ca și păstorul mioritic, aflat într-o descendență firească prin mutațiile demitizate și literaturizate. Cu alte cuvinte, între Dumuzi și păstorul carpatic existe deosebiri numai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
egiptenii, grecii, geto-dacii au promovat concepții funerare izvorîte și timbrate din/de rituri ale fertilității. În schimb, sacrificiul păstoresc din Vrancea își asumă un cod de înțelesuri sensibil evoluat și de interes filosofic, atîta timp cît se ridică spre înțelegerea antropologică a omului. Să nu uităm că dacii deveniseră celebri în lumea antică pentru gîndirea lor îndrăzneață asupra vieții și a morții. Autorul Mioriței este categoric urmașul lor. B. Întoarcerea Zeiței Modelul călătoriei în lumea de „dincolo”, a morților, îl lansează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
au constituit într-o serie de reprezentări momentul cel mai important din ritualul sărbătorilor de primavară”. Zeiței Hator îi corespunde, în mitologia hitită, Telepinus, divinitate androgină consacrată tot spiritului vegetației. Și acest personaj se mînie din senin, adică fără „cauză” antropologică și pleacă departe, pierzîndu-i-se urma. O transpunere în limba română a acestui mit se datorează lui Constantin Daniel și lui Ion Acsan, în cartea lor comună, Tăblițele de argilă, de mai multe ori citată în paginile mele despre Miorița. Narațiunea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Moartea a constituit o enigmă-întrebare a omenirii din totdeauna și nu va înceta vreodată să suscite interes la cote maxime. I s-au dat răspunsuri în serie: din perspectiva primară a zeului vegetațional, a emblemelor totemice, pînă la înțelesuri înalte, antropologice și filosofice. S-au ivit „tipuri” de moarte și de înviere, fundamentate, în decursul timpurilor, mitologic și religios. Coerența, adesea paradoxală, între opinii nu lasă nici o îndoială, indiferent dacă avem în vedere culturi prealfabete ori beneficiare ale scrierii. Documentele mitice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la moarte pe acolitul ei masculin, frumosul Dumuzi, zeul-păstor. Se pare că jertfa se cuvenea săvîrșită în două registre ale aceluiași rit, încă nesincretic: o dată la nivelul plantei care moare și învie prin zeița însăși; ca să se repete în numele cultului antropologic, „premioritic”, figurat prin Dumuzi, proprietar de oi și predestinat să experimenteze „prima” dată și pe cont propriu realitatea morții. Cum am mai spus și cu alt prilej, la altă vîrstă a aceleiași legende a îndepărtatului Sumer și spațiu mesopotamian, la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
căpătat și o deschidere spre Eros, prevestind-o pe Afrodita. Credințele privind zeița vegetației (general răspîndite în preistorie, inclusiv la strămoșii geto-dacilor), care moare și învie pentru asigurarea mistică a hranei naivilor de credincioși, au căpătat, cu timpul, înțelesuri prioritar antropologice. Scenariul ritualistic este, deocamdată, același, ca și perechile de protagoniști, dar simbolistica incifrată în bi-unitatea viață-moarte cunoaște un curs semantic greu de urmărit în variantele sale culturale. Iată de ce mi se pare riscant să se facă simple apropieri tematice, între
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cutume, aspecte narative. Formele înșeală prin aparențe. Din păcate, se face prea adesea apel la studii (de largă audiență, de altfel) în care personajele sunt citate în serie cînd se vorbește despre mituri ale vegetației, fără să se întrezărească deschiderea antropologică a lor, cu elemente de gîndire curajoasă. Inanna este confundată cu Iștar, Cybele cu Demeter, iar Afrodita nu-și găsește locul în combinația eros-vegetație. S. N. Kramer arată că Inanna și-a schimbat statutul comportamental de-a lungul mileniilor: fecioară războinică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sunt drastic structurate, însemne ale călătorului bătut de soartă și de nenoroc; nici o formă decorativă care să aducă aminte de viața liberă și exuberantă. Mitul vegetal luxuriant și ambiguu, prins în circuitul firesc sămînță-floare, s-a particularizat în spirit strict antropologic („Și mi te plînge/Cu lacrămi de sînge”), pentru a pune în evidență realitatea tragică a morții omului, desolidarizat, de data aceasta, de plantă. Cel mai strîns și caracteristic element de legătură dintre Miorița și Caloian îl constituie episodul plecării
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
plîngi și vreme să rîzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești” (Ecclesiastul, 3. 1-4). Capitolul de unde provin aceste versete vechi testamentare poartă titlul Vremea tuturor lucrurilor. Deosebirea omului de animal. Ultima parte mi se pare semnificativă pentru înțelesul antropologic. A doua normă care reglementează textele în discuție arată că bocetul este o specialitate a femeilor, fie că sunt vizate riturile de fertilitate, fie aspecte din viața omului. Putem conchide cu fermitate: femeile plîng în cadre organizate ritualistic. Toate marile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sa, este un microcosmos și, totodată, o parte din totalitatea macrocosmică. O altă față a morții în logica patronatului o ilustrează mitul lui Telepinus din literatura hitită. În acest scenariu primitiv al morții (pe care aici îl abordăm din perspectivă antropologică, nu vegetațională, ca în altă parte), Telepinus joacă rolul de patron divin al apelor, vegetației și turmelor. Fie din cauza „oboselii”, fie datorită unei dezordini nedorite sus, în panteon, Telepinus ia hotărîri nesăbuite. El „alese calea depărtării și luă grînele, boarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cerbul, în varianta carpato-dunăreană, are și el repartizate, sub consemn, zone anume de calamitare, dar și de reînviere: lumea vegetală din munți și din văi. Este o invitație, în fond, la aventură, pentru că se ivește eroul predestinat să restabilească ordinea antropologică în lucruri, pe portativele vieții și ale morții. Cu deosebire că în spațiul sumerian, al Taurului, confruntarea dintre eroi reprezintă un punct necesar în definirea dramei existențiale; în partea românească, a Cerbului și a vegetației, înfruntarea din Cerbul Runcului face
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Fl. Marian, a vorbi doar despre unul dintre cele trei mari complexe ritualistice înseamnă să ne trezim, la un moment dat, că le avem în vedere, într-un fel sau altul, pe toate. Evident, complexul existențial naștere-nuntă-moarte își păstrează înțelesul antropologic specific „riturilor de trecere”, după compartimentarea mai riguroasă și mai abstractă a lui Arnold Van Gennep, mai liricizată și arborescentă în varianta românească. Forme consacrate ale imagismului funcțional și simbolic apropie momentele, distincte în fondul lor, le face transparente („Vai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
general și între compartimentele creației, sensibil diferite de la o zonă la alta. În caz contrar, aplicăm aceeași grilă și Mioriței și unei balade cu tematică voinicească ori amestecăm ritualurile funerare carpatice cu ale dogonilor sau ale populației din Bambara. Școala antropologică engleză de la 1900 a falimentat tocmai pentru că a perseverat în a aplica mecanic modele ale culturii orășenești, de ultima oră, asupra celei „primitive”; teoria „prelogismului” a lui Lévy-Bruhl a avut adversari pentru că era aplicată uniform tuturor colectivităților care nu cunoșteau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
créativité..."69 Dar acest cuvânt-capcană are și statut științific, în măsura în care există ramuri științifice că antropologia culturală sau sociologia culturii, ceea ce îl determină pe autor să evidențieze multiplele sensuri în care poate fi folosit termenul. Există, în primul rând, un sens antropologic, conform căruia cultură se opune naturii, acoperind, astfel, tot ceea ce nu este comportament înnăscut. Organizarea, structurarea și programarea socială sunt tot atâtea procese specific umane care pot fi denumite culturale. O altă definiție antropologica include în cultura tot ceea ce este
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Există, în primul rând, un sens antropologic, conform căruia cultură se opune naturii, acoperind, astfel, tot ceea ce nu este comportament înnăscut. Organizarea, structurarea și programarea socială sunt tot atâtea procese specific umane care pot fi denumite culturale. O altă definiție antropologica include în cultura tot ceea ce este dotat cu sens și vehiculat, în primul rând, prin intermediul limbajului. Mai există un sens etnografic, conform căruia cultură se opune tehnologiei și cuprinde ansamblul credințelor, riturilor, normelor, valorilor și modelelor de comportament care caracterizează
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]