1,654 matches
-
II acest model a fost utilizat pentru a descrie natura relațiilor între clusterul A și tulburările psihotice - cu precădere schizofrenia. Exemplul invocat mereu e cel al relației între TP schizotipală și schizofrenie, la fel relațiile între clusterul C și tulburările anxioase. O variantă tipică ar constitui relațiile între tulburarea evitantă și fobia socială și pentru clusterul B este pusă insistent în discuție relația de spectru între TP borderline și tulburarea bipolară în forma sa atenuată de ciclotimie, formă iritabilă (AKISKAL, 2004Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Axa I - în sens de concomitență a celor două tulburări. OLDHAM și colab. (1995Ă găsește că la persoanele cu tulburări de personalitate de cluster A se întâlnesc pe Axa I o rată crescută a tulburărilor psihotice dar nu și afective, anxioase, de consum de substanțe sau tulburări alimentare așa cum se întâlnesc la TP din clusterul B. La tulburările de personalitate de cluster C se întâlnesc, în plus, și tulburări afective. Se poate presupune că cei cu tulburări de personalitate sunt mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
alimentar (TYRER și colab., 1997Ă, dar s-au găsit și alte corelații. În studiul său asupra a 200 pacienți aflați în tratament, OLDHAM (1995Ă găsește că tulburările de personalitate ale clusterului B au șanse crescute de a asocia și tulburări anxioase (rata = 2.3Ă, tulburări psihotice (5.3Ă, abuz de substanțe (5.0Ă. În Epidemiologic Catchement Area Study (ECAS, ROBINS și colab., 1991Ă mai mult de 90% din pacienții cu TP antisocială aveau un diagnostic adițional pe Axa I, mai ales
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin mai multe modele. S-a discutat și dacă nu se poate vorbi de o personalitate addictivă. Consumul cronic de alcool și droguri poate de asemenea modifica în mod secundar personalitatea sau cel puțin poate accentua trăsăturile inițiale. Clusterul C, anxios/fobic. Cuprinde TP evitantă, pasiv-agresivă, dependentă, obsesiv-compulsivă. O eventuală TP depresivă ar intra tot în acest grup. Aceaste tulburări de personalitate sunt co-ocurente predominant cu tulburările de dispoziție anxioase, ale alimentației și somatizării, dar se întâlnesc și tulburări psihotice. Sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
secundar personalitatea sau cel puțin poate accentua trăsăturile inițiale. Clusterul C, anxios/fobic. Cuprinde TP evitantă, pasiv-agresivă, dependentă, obsesiv-compulsivă. O eventuală TP depresivă ar intra tot în acest grup. Aceaste tulburări de personalitate sunt co-ocurente predominant cu tulburările de dispoziție anxioase, ale alimentației și somatizării, dar se întâlnesc și tulburări psihotice. Sunt de făcut câteva mențiuni speciale. Astfel relația între TP obsesiv-compulsivă și tulburarea obsesiv-compulsivă nu e înalt predictivă. În această tulburare nu s-a identificat TP anankastă ca mai frecventă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În ceea ce privește episoadele depresive, acestea sunt frecvente și la alte tipuri de tulburări de personalitate din clusterul C, dar și la TP borderline. Tabloul clinic e influențat patoplastic de tipul personalității (KLEIN, 2002, REICH, 2003, CLARK, 2003Ă. Clusterul C și tulburările anxioase sunt de mult considerate ca și strâns corelate. Tulburările de panică sunt corelate mai ales cu TP dependentă, la fel ca agorafobia. Anxietatea generalizată și tulburarea obsesiv-compulsivă sunt intens articulate de asemenea cu clusterul C (DYCK, 2001, SHEA, 2003, PHILIPS
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
perspectiva continuumului și a spectrului, fără a nega aplicabilitatea altor modele. Există apreciabile confirmări clinice a acestei perspective sintetizatoare. Ideea nu neagă și eventualitatea cazuistică în care corelația dintre clusterul C de tulburările de personalitate și tulburările de pe Axa I anxioase, depresive (ușoareă și somatoforme e limitată și specifică. 4. Relația între Axa I, Axa II și alte axe ale DSM-IV în perspectiva evolutivă Înainte de a comenta posibilele tulburări de pe Axa I asupra Axei II se cere luate în considerare influențele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cel mai frecvent în perioada infanto-juvenilă și la vârste tinere astfel încât se ridică problema în ce măsură TP obsesiv-compulsivă nu e deseori sechela acestor episoade maladive precoce (KORAN, 1999Ă. Aceeași întrebare se ridică și în perspectiva corelației între o serie de tulburări anxioase și unele forme de TP din clusterul C. În ICD-10 (1992Ă se identifică o categorie specială de tulburări psihice care constau într-o modificare durabilă a personalității ca o consecință a unor evenimente de viață stresante excepționale și în urma unor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi cuprinse prin sisteme elaborate să evalueze „trăsături” constante ale personalității. O altă încercare este cea a lui KRUEGER și colab. (1996Ă care utilizează Multidimensional Personality Questionnaire (MPQĂ pentru a crea „profile de personalitate” (normalăă pentru categorii de tulburări afective, anxioase, dependența de substanțe și tulburările de conduită. S-a urmărit în ce măsură unele trăsături de personalitate pot fi predictive pentru tulburări pe Axa I. Perioada studiată a fost intervalul dintre 18-21 ani. Un alt aspect este acela că tulburările de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studii s-au făcut cu trimitere la trăsăturile din FFM dar o altă serie de cercetări, între care și cele ale autorilor, au utilizat Multidimensional Personality Questionnaire (MPQ, TELLEGANĂ. Au fost luate în considerare patru domenii de patologie: tulburările afective, anxioase, dependența de substanțe și comportamentul antisocial. Corelația între personalitatea normală și Axa II. În această direcție se are în vedere continuumul dintre personalitatea normală și cea patologică. Cele mai multe studii s-au făcut cu NEO-PI-R. Se consideră că însăși comorbiditatea dintre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și complexă ce încearcă să depășească limitele rigide ale actualelor constructe nosologice categoriale de pe Axa I și II, bazându-se pe cercetări empirice, cu instrumente de investigare standardizate și validate. Au fost avute în vedere entitățile deja menționate: tulburările afective, anxioase, dependența de substanțe și tulburările de conduită. Primele două au fost categorisite ca tulburări „internalizate” iar celelalte două tulburări externalizate”. Ele sunt înțelese dimensional și ierarhizate. Ideea de bază este a unui continuum iar tulburările internalizate se apropie de categoria
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comportament. În mod paradoxal, persoanele ce aveau și tulburări comorbide pe Axa I au evoluat mai bine. Un studiu sistematic a realizat TYRER prin Nottingham Study of Neurotic Disorder, cu PAS (TYRER, 2000Ă. Au fost evaluați 198 pacienți cu tulburări anxioase, atacuri de panică și distimie. La 75 de cazuri s-a identificat o tulburare de personalitate iar la 39 dificultăți de personalitate. După 12 ani acești pacienți au fost evaluați din nou cu același instrument de către același cercetător. Pacienții aveau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
incisivitate și autocontrol, dintre activism și pasivitate. Modelul lui BENJAMIN coalizează atribute psihodinamice și interpersonale care fundamentează tehnici psihoterapeutice omonime la care se adaugă cele cognitive (MARKOWITZ și colab., 1998Ă. Psihoterapiile interpersonale și-au dovedit utilitatea în abordarea depresiilor, tulburărilor anxioase și bulimiei și au fost inițial aplicate la pacienții cu TP borderline a căror responsivitate terapeutică scăzută este recunoscută. Aceste variante psihoterapeutice sunt fundamentate pe convingerea că pacientul are probleme ce pot fi tratate și de care nu poate fi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dismetabolismul noradrenergic - ca și cele din reacutizările manifestărilor schizotipale sau paranoice. Terapiile farmacologice în tulburările de personalitate se adresează manifestărilor clinice și comportamentale relevante prin intensitatea, dramatismul și periculozitatea lor pentru individ și anturaj. Sunt vizate deci stările depresive și anxioase, producțiile perceptuale și cognitive patologice, impulsivitatea și agresivitatea ce pot culmina în acte suicidare sau criminale. Rezultatele studiilor experimentale și clinice adresate terapiei medicamentoase a tulburărilor de personalitate sunt dificil de extrapolat în strategii terapeutice elaborate sau specifice unei caracteriopatii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburărilor de personalitate trebuie să pornească de la premiza ratei ridicate de condiții comorbide. Astfel abuzul de substanțe însoțește în peste 50% din cazuri tulburările de personalitate de cluster B. OLDHAM și colab. (1995Ă, DICK și colab. (2001Ă descriu asocierea tulburărilor anxioase la peste 25% dintre tulburările de personalitate de cluster C iar DOLAN-SEWEL și colab. (2001Ă relevă prezența depresiilor la 50% dintre pacienții cu tulburări de personalitate de cluster B și C. Pot fi asociate în cadrul strategiilor terapeutice adresate tulburărilor de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caracteristici se poartă o serie de discuții și se fac comentarii. Se poate pleca de la o schemă. Tablou schematic standard al caracteristicilor psihopatului Dispoziția afectivă Atitudinea față de sine Atitudinea față de alții Comportamentul față de alții Caracteristici morale Euforică Instabilă Morocănoasă Depresivă Anxioasă Egosintonie Egocentrism Grandiozitate Siguranță de sine Dominare Manipulare Exploatare Decizie rapidă Impulsiv Exploziv Violent Lezare, vătămare Lipsa de: Generozitate Milă Rușine Culpă Remușcare Agresivitate Anafectivitate Lipsa empatiei Lipsa emotivității și a fricii Trăsături psihologice constante Desconsiderare Dispreț Ură Suspiciune Opozivitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
special (Special Hospitals Assessment of Personality and Socialisation - SHAPSĂ și diferențiază 4 subtipuri de psihopat (1975, 1987Ă: 1. Psihopatul primar (P - impulsiv, agresiv, ostil, extrovertit, încrezător în sine, cu nivel scăzut de anxietateă; 2. Psihopatul secundar (S - ostil, impulsiv, agresiv, anxios social, retras, cu scăzută stimă de sineă; 3. Psihopatul controlat (C - defensiv, controlat, sociabil, ne-anxiosă; 4. Psihopatul inhibat (I - retras, controlat, rușinos, moderat anxios, cu stimă de sine scăzutăă (BLACKBURN, 1975, 1987Ă. Aceste grupe de indivizi cu tulburare de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
extrovertit, încrezător în sine, cu nivel scăzut de anxietateă; 2. Psihopatul secundar (S - ostil, impulsiv, agresiv, anxios social, retras, cu scăzută stimă de sineă; 3. Psihopatul controlat (C - defensiv, controlat, sociabil, ne-anxiosă; 4. Psihopatul inhibat (I - retras, controlat, rușinos, moderat anxios, cu stimă de sine scăzutăă (BLACKBURN, 1975, 1987Ă. Aceste grupe de indivizi cu tulburare de personalitate ce au comis grave și uneori repetate acte antisociale cuprind diverse tipuri categoriale de tulburări de personalitate. În grupul P predomină cei narcisici, histrionici
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate tot.doc PAGE 275 PASIONAT (histrionică AVENTUROS (antisocială impulsiv extravagant EXPLOZIV (borderlineă SENZITIV (narcisică CĂUTAREA NOULUI INDEPENDENT (schizoidă DE ÎNCREDERE (calmă optimist deliberativ METODIC (obsesivă PRECAUT (evitantă rigid cumpătat EVITAREA TRAUMEI DEPENDENȚA DE RECOMPENSĂ încrezător cald retras critic pesimist anxios Tulburări ale axei I Tulburări ale axei II Modelul dimensional al personalității normale (e.g. FFM, MPQĂ Modelul dimensional al personalității anormale (e.g. DAP, SNAPĂ dezumanizare atribuirea blamului minimalizare, ignorare sau interpretare deformată a consecințelor justificare morală comparație paleativă etichetarea eufemistică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
viață a scris destul de mult, se pare că a și tradus (din Petrarca, Heine, Musset), însă nu a apucat să publice decât trei plachete - Cântece, Sonete, Versuri -, toate în același an, 1915. După trei zile de la apariția lor în librării, anxiosul autor și le-a retras. Gestul presupune un scrupul care, din păcate, nu e susținut de o înzestrare pe măsură. Rareori destins și surâzător, poetul este, în stihurile lui de simțire romantică, un sceptic, părăsit de iluzii și invadat de
GIGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287280_a_288609]
-
în ei înșiși, probleme de comportament printre ceilalți copii de vârsta lor bătăi, certuri, țipete, plâns. Așa cum am spus, aceste manifestări încep să difere la fete și băieți; în vreme ce băieții manifestă deschis violența, fetele devin mai „rejectante, neliniștite, pasive și anxioase”. între doi ani și jumătate și trei ani și jumătate se conturează și se învață rolurile de gen: dominator, bărbatul, și supus, femeia (Anastasiow, 1986). Deprinse într-o atmosferă de violență în familie, aceste roluri vor căpăta trăsături particulare ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
arată că mai mult de jumătate dintre copii au manifestări comportamentale borderline, deprinderi adaptative sub media vârstei, 40% dintre ei au o întârziere de aproximativ un an în structurarea deprinderilor de citire, iar la 15% dintre ei sunt evidente manifestări anxioase moderate și ridicate. Unele studii nuanțează evoluția copiilor la această vârstă în funcție de frecvența manifestărilor violente ale părinților. în cazul unor violențe moderate, băieții par a dezvolta comportamente agresive în vreme ce fetele dezvoltă atitudini introvertite, pasive. Când însă manifestările părinților sunt frecvente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente de rușine și vinovăție; fuga de acasă. Abuzul sexual al copilului are și anumite manifestări specifice: comportament hipersexualizat, necorespunzător vârstei al victimei; în cazul fetelor: o preocupare anxioasă de a construi relații cu băieții și incapacitatea de a o face; în cazul băieților: dezvoltă comportamente provocatoare, agresive, inclusiv sexuale, de pedepsire a celorlalți. în funcție de contextul situațional dat, strategiile de adaptare ale copilului-victimă pot diferi, chiar la același copil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de „coeficient de emoționalitate”1, nu este un dat înnăscut. Există desigur persoane care sunt genetic mai emotive (sunt persoanele dotate cu o versiune scurtă a genei unui receptor de serotonină) sau mai anxioase (persoanele cu versiunea lungă a genei amintite). Acestea însă sunt doar predispoziții genetice, dar mediul, prin condiții de stabilitate, continuitate, predictibilitate, favorizând învățarea, le poate compensa, modela. Spre deosebire de inteligența cognitivă, „inteligența emoțională”se învață. „Creierul nostru înregistrează și păstrează toate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în principiu, însă, ea poate acționa în oricare dintre intervalele menționate. Ca un antidot la apariția burnout-ului în sistemul hospice, literatura de resort prefigurează câteva soluții (Hayslip, Leon, 1992): selecție mai atentă a personalului, cu evitarea indivizilor care dezvoltă trăiri anxioase intense față de problematica morții sau care au traversat recent pierderi majore. Nu sunt lipsite de importanță și cercetarea motivației pentru care au optat să lucreze în domeniul respectiv, precum și a setului lor de interese etc.; un suport constant din partea colegilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]