2,714 matches
-
CORONARE [2] Sistemul vascular arterial al inimii numit coronarian, probabil datorită dispoziției anatomice în mai multe „coroane” în jurul inimii, cu scopul de a asigura acestui organ vital o vascularizație de siguranță, atât prin origini directe, separate, din porțiunea inițială a aortei cât și prin ramificare epicardică, transmiocardică și subendocardică. În mod clasic sunt descrise 2 artere coronare, dreaptă și stângă, cu origini prin ostium separat din sinusul Valsalva, coronar drept și coronar stâng. - Artera coronară stângă își are originea în ostiumul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ani. Revascularizarea coronară totală arterială apărută în anii din urmă, se poate dovedi cea mai promițătoare utilizându-se ambele artere mamare interne și alte conducte arteriale (artera radială, gastro-epiploică sau alte artere) ca grefe libere anastomozate proximal la arterele mamare, aorta ascendentă sau cu origine proprie. Au fost precizate de asemenea indicațiile ideale pentru revascularizarea chirurgicală: stenoze de trunchi coronar stâng, leziuni coronare multiple, disfuncție de VS de origine ischemică, leziuni la care se poate obține cel mai mare beneficiu pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
lor eficacitate sunt legate de lipsa unei metodologii specifice de apreciere „in vivo” a eficienței protecției miocardice. În capitolul destinat protecției miocardice sunt dezvoltate tehnicile actuale de asigurare a protecție miocardice mai ales prin cardioplegie cu sânge, administrată anterograd în aorta ascendentă, selectiv în cele 2 artere coronare, retrograd în sinusul coronar, izolat, secvențial sau concomitent pe ambele căi. În funcție nivelul termic al cardioplegiei se asociază sau nu hipotermie locală (tehnica Shumway). Soluția de cardioplegie trebuie să distribuie uniform un
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
presiunea telediastolică a VS (drenajul cavităților stângi), pH-ul intramiocardic la începutul stopului ischemic și cel mai important, durata stopului ischemic. Tehnica și tactica chirurgiei coronare joacă un rol major în protecția miocardică intra-operatorie. Perioada de reperfuzie după declamparea aortei este de mare importanță, iar protecția miocardică în această perioadă este tot atât de importantă ca și în timpul perioadei de ischemie cardioplegică sub clampaj aortic. În timpul reperfuziei după ischemie au fost observate un număr de fenomene nocive: necroza unor miocite, edemațiere celulară
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cord-plămân artifical. Explorarea minuțioasă a cordului și mai ales reperarea și identificarea arterelor «țintă» de by-pass-at se efectuează înainte și imediat după instalarea CEC, cu vasele pline și cordul în activitate facilitând această explorare. În by-pass cardiopulmonar total se clampează aorta ascendentă și se administrează soluția cardioplegică pe un cateter preinstalat în aorta asecendentă, proximal de pensa de clampaj aortic. Se obține astfel concomitent stopul cardiac și protecția miocardică pe timpul stopului cardiac ischemic. Recoltarea conductului (a grefelor) decis a se utiliza
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
arterelor «țintă» de by-pass-at se efectuează înainte și imediat după instalarea CEC, cu vasele pline și cordul în activitate facilitând această explorare. În by-pass cardiopulmonar total se clampează aorta ascendentă și se administrează soluția cardioplegică pe un cateter preinstalat în aorta asecendentă, proximal de pensa de clampaj aortic. Se obține astfel concomitent stopul cardiac și protecția miocardică pe timpul stopului cardiac ischemic. Recoltarea conductului (a grefelor) decis a se utiliza se efectuează înainte de instalarea CEC. Întreaga strategie operatorie se adaptează disponibilității și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
acestuia, de caracteristici fizice, fiziologice și biologice, de strategia, tehnica și tactica chirurgicală, disponibilitatea acestuia, precum și modul de prelevare. CONDUCTE BIOLOGICE PENTRU BY-PASS AORTO-CORONARIAN (BAC) Caracterul localizat al leziunilor aterosclerotice permite revascularizarea miocardului ischemic cu înserarea prin anastomoze, proximal la aorta ascendentă și distal de leziune pe arterele coronare a unui conduct/grefă, de preferință biologic (artere sau vene), care să asigure aportul de sânge necesar teritoriului miocardic vascularizat de artera coronară afectată. În această etapă, preferințele chirugilor și cardiologilor se
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
elaborarea de noi strategii operatorii sau adoptarea de noi soluții biologice ori farmacologice pentru aceste probleme (Barnes). Anastomozele periferice pe arterele coronare sunt intercalate cu reprize de cardioplegie la intervale de 20-30 de minute. După terminarea anastomozelor periferice, se declampează aorta ascendentă permițând perfuzarea anterogradă a coronarelor atât pe cale naturală cât și pe grefelele anstomozate periferic din linia arterială a CEC. În timpul acestei perioade de reperfuzie a cordului și reîncălzire generală corporală (dacă s-a utilizat hipotermia de diverse grade), cordul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ales al patologiei abordate (rezecții traheale sau de carenă, rezecții întinse cu plastie parietală, operații combinate toraco-abdominale sau toraco-vasculare, transplantul pulmonar etc.). În funcție de profilul secției, majoritatea operațiilor toracice elective sunt, în ordine, rezecțiile pulmonare, operațiile pe esofag și cele pe aortă. În Clinica de Chirurgie toracică a Institutului Marius Nasta rezecțiile pulmonare sunt cele mai numeroase, urmate de operațiile pe mediastin, peretele toracic, trahee, esofag ș.a. În ultimii ani s-au introdus și tehnicile moderne pentru intervenții pe cale toracoscopică, chirurgia video-asistată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Dintre toate tehnicile anestezice enumerate fără nici o îndoială separarea ventilației celor doi plămâni și anestezia pe un singur plămân („one-lung anesthesia” - OLA) este tehnica anestezică specifică chirurgiei toracice, utilizată în ma-joritatea operațiilor pulmonare, dar și în cele adresate esofagului sau aortei toracice. Indicația cea mai frecventă este legată de confortul chirurgical dar sunt situații când indicația devine absolută (pericol de inundare a plămânului contralateral, rezecțiile cu bronho-anastomoze, unele operații pe trahee etc.) [182]. În ultimii ani s-au dezvoltat și alte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
moarte subită. Tulburările de conducere severe, cum ar fi blocul atrio-ventricular complet sau cel bifascicular cresc, de asemenea, riscul de mortalitate [20]. Valvulopatiile pun probleme deosebite intra-anestezice, probleme legate de severitatea lor și de adaptarea fiziologică. Bolile valvulare ale aortei se însoțesc de un risc crescut de 14 ori de moarte subită dacă suprafața valvulară este de sub 1 cm2 [38]. Insuficiențele valvulare ale inimii stângi și stenoza mitrală presupun o urmărire extrem de atentă atât a bilanțurilor hidro-electrolitice cât și a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
bronșia dreaptă (fig. 2.6 b) urmează aceleași etape ca și în cazul celei endobronșice stângi. Aceasta este recomandată atunci când este contraindicată intubația bronșiei stângi: stricturi sau tumori endoluminale, secțiuni, fistule sau compresiuni extrinseci (tumori, chiste aeriene gigante, anevrism de aortă, transplant pulmonar stâng). Atunci când examenul bronhoscopic preoperator descrie o distribuție normală a arborelui bronșic drept se preferă SLD de dreapta în cazul pneumonectomiei stângi. Având în vedere posibilitatea obstruării bronșiei lobare superioare drepte de către balonașul bronșic și „marginii de siguranță
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
ateroscleroza coronariană. b. cauze neaterosclerotice care produc reducerea sau întreruperea fluxului coronarian determinând un tablou simptomatic și clinic de cardiopatie ischemică prin variate mecanisme. Principalele cauze neaterosclerotice ale cardiopatiei ischemice sunt [10, 20]: 1. anomalii congenitale: a.-origine anormală din aortă; b.-origine din trunchiul arterei pulmonare; c.-fistule coronariene; d.-punte miocardică. 2. embolii: a.-trombus; b.-calciu; c.-vegetații; d.-cateterism cardiac, PTCA, etc. 3. disecție; 4. spasm; 5. traumatism: a.-penetrant sau nepenetrant; b.-cateterism; c.-chirurgie. 6
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de zeci de minute sau ore, dispărând la circa 24 de ore, odată cu constituirea necrozei. Reapariția durerii sau persistența ei peste 24 de ore sugerează: ischemie recurentă, pericardită periinfarct, expansiune de infarct cu tendință la ruptură miocardică, anevrism disecant de aortă, pancreatită acută, ulcer penetrant (atenție la diagnosticul diferențial al IMA!); 6. nu cedează la nitroglicerină sau la alți nitrați, la analgezicele uzuale; uneori chiar opiaceele nu au efectul scontat; 7. nu este declanșată de factori evidenți și constanți, fiind totuși
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-tomografia computerizată a emisiunilor de fotoni(spect); -scintigrafia de perfuzie miocardică cu Tc-99m-SestaMIBI; -tomografia miocardică prin emisie de pozitroni (PET); -angiografia (ventriculografia) radioizotopică cu hematii marcate cu Tc-99m; -rezonanța magnetică nucleară; -examen radiologic standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cardiacă mărită la stânga și în jos (prin HVS). 4. Auscultația - clic sistolic de ejecție: - tonalitate înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic de ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II la focarul aortic poate fi normal sau diminuat; - zgomotul II poate fi dedublat - se închide întâi valva pulmonară apoi cea aortică, prin prelungirea sistolei; - în caz de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ejecției prelungite a VS [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE - Fonocardiograma - suflu sistolic de ejecție, de formă rombică (crescendo - descrescendo); - Examen radiologic - cord aortic - (alungirea arcului inferior stâng - HVS); - Carotidograma - curbă caracteristică a pulsului (în platou);HVS și moderată dilatație poststenotică a aortei ascendente (colecția autorului). - ECG - HVS; - Ecocardiografia - fibrozarea, calcificarea valvelor, în Doppler continuu - gradientul de presiune VS-Ao - și severitatea stenozei prin măsurarea ariei de deschidere; - Cateterismul cardiac stâng și coronarografia: evidențiază gradientul transstenotic de presiune [10, 20]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de deschidere; - Cateterismul cardiac stâng și coronarografia: evidențiază gradientul transstenotic de presiune [10, 20]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică este o valvulopatie produsă de cauze multiple ce au drept rezultat închiderea incompletă a valvelor aortice. O parte din fluxul sanguin din aortă revine în diastolă în VS producând hipertrofia și dilatația acestuia. Afectarea valvelor aortice poate fi acută sau cronică [10, 20]. TABLOU CLINIC.SIMPTOME FUNCȚIONALE Bolnavii cu insuficiență aortică ușoară sau moderată pot rămâne asimptomatici mulți ani și pot fi descoperiți
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
asimptomatici mulți ani și pot fi descoperiți ocazional, pentru ca apoi să se decompenseze rapid. Principalele simptome sunt: - dispnee progresivă de efort până la edem pulmonar acut; - angină pectorală prin ischemie miocardică relativă; - palpitații; - transpirații excesive; - paloare; - dureri pe traiectul vaselor gâtului/aorta abdominală; - senzația de „prea plin” în cap și în gât [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Diagnosticul insuficienței aortice se bazează pe semne periferice (puls arterial periferic vizibil sau palpabil) și semne cardiace (suflu distolic caracteristic) [10,20]. 1. inspecție - șoc apexian
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
descrescendo; - se aude mai bine în poziție șezândă cu trunchiul aplecat înainte, cu brațele deasupra capului, în apnee după o expirație forțată; - iradierea este pe marginea stângă a sternului, în jos; - zgomotul I șters; - clic sistolic aortic dat de dilatarea aortei ascendente; - zgomotul II Ao diminuat; - zgomot III prezent datorită creșterii volumului și presiunii telediastolice a VS; - suflu sistolic de acompaniament, datorită accelerării vitezei de circulație și turbulențelor determinate de neregularitățile valvelor și ale peretelui aortei părții inițiale ale aortei; suflu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sistolic aortic dat de dilatarea aortei ascendente; - zgomotul II Ao diminuat; - zgomot III prezent datorită creșterii volumului și presiunii telediastolice a VS; - suflu sistolic de acompaniament, datorită accelerării vitezei de circulație și turbulențelor determinate de neregularitățile valvelor și ale peretelui aortei părții inițiale ale aortei; suflu cu aspect fusiform, intensitate mai mică decât în stenoza aortică, nu se percepe în telesistolă; - suflu Austin - Flint = uruitura diastolică/ suflul presistolic - uneori în insuficiența aortică se aude un suflu (uruitură) diastolic la vârf și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dilatarea aortei ascendente; - zgomotul II Ao diminuat; - zgomot III prezent datorită creșterii volumului și presiunii telediastolice a VS; - suflu sistolic de acompaniament, datorită accelerării vitezei de circulație și turbulențelor determinate de neregularitățile valvelor și ale peretelui aortei părții inițiale ale aortei; suflu cu aspect fusiform, intensitate mai mică decât în stenoza aortică, nu se percepe în telesistolă; - suflu Austin - Flint = uruitura diastolică/ suflul presistolic - uneori în insuficiența aortică se aude un suflu (uruitură) diastolic la vârf și un suflu presistolic la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ale ficatului (semn Rosenbach); - puls capilar la nivelul unghiilor (semn Quincke); - pulsul Corrigan - săltăreț - puls „celler et altus” - amplitudine mare, durată mică. Examinări paraclinice - Fonocardiograma - evidențiază un suflu diastolic - imediat după zgomotul II; - Examen radiologic - cord de configurație aortică - dilatarea aortei ascendente și a arcului inferior stâng (HVS) - cord „în sabot”; - ECG - semne de supraîncărcare ventriculară stângă HVS cu QRS înalte, axa QRS deviată la stânga; - Ecocardiografie - „fluttering” diastolic al aparatului valvular mitral, dilatația VS, Doppler color - vizualizează și cuantifică fluxul de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
tetralogia Fallot; b. boala Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta și inversare tardivă posibilă: 1. defectul septal ventricular; 2. defectul septal atrial; 3. persistența canalului arterial. b. obstructive: 1. coarctația de aortă. c. altele: defecte valvulare congenitale, malpoziții ale inimii, anomalii ale pericardului, tulburări de ritm congenitale, anomalii congenitale ale vaselor coronare. Mărimea și direcția shunt-ului (comunicării) sunt condiționate de următorii factori: -diferența de presiune de o parte și de alta a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
instalează obstrucția vasculară pulmonară. 2. Radiologic, aspectele sunt diferite în funcție de mărimea shunt-ului și a rezistențelor pulmonare. Când shunt-ul este puțin important cordul este de dimensiuni cvasinormale, iar când shunt-ul este mare se observă diferite grade de cardiomegalie, dilatarea arterei pulmonare, aortă normală sau micșorată, atriul stâng, frecvent mărit. 3. Ecocardiografic se poate vizualiza defectul din diferite incidențe. Combinarea tehnicii bidimensionale cu cea Doppler color pune în evidență direcția și viteza fluxului sanguin la nivelul soluției/soluțiilor de continuitate de la nivelul septului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]