3,429 matches
-
va domoli prima etapă a scandalului jansenist printr-o formulă de compromis. Dar această intervenție se lovește de concepțiile galicane despre o Biserică a Franței care, cu riscul de a fi supusă autorității regale, revendică o independență considerabilă în domeniul apostolic, disciplinar și... financiar. Începînd cu Concordatul din 1516, regele numește funcțiile și beneficiile ecleziastice (papa dă apoi investitura spirituală) și intenționează să-și consolideze puterea devenind șef al Bisericii din Franța. Sprijinit de înaltul cler, el revendică sus și tare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
recunoscut supuse tătarilor. De aceea, a acordat Casei Ospitalierilor din Ierusalim dreptul de a se stabili în Țara Severinului, prin care ținut, în timpul ultimei năvăliri, a pătruns în Regatul Ungar oastea tătarilor. Gândul regelui era ca prin și dacă Scaunul Apostolic va binevoi să-i sprijine, să întindă mlădițele credinței catolice de-a lungul Dunării până la Marea Constantinopolitană. Dacă Papa nu le va acorda sprijinul și ajutorul său, el va fi obligat „deși în silă”, să se înțeleagă „cu tătarii”, încheie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care au așteptat zadarnic un ajutor de pe uscat. În cele din urmă, dând foc orașului, luptătorii au izbutit să se salveze până la unul, pe corăbiile lor. În acest timp, Papa se mulțumi doar cu numirea, în 1307, a unui legat apostolic pentru Galiția și Cumania, adică pentru Moldova și Țara Românească, după care a urmat, în 1310, un episcop latin cu titlul de Camenița, dar cu reședința la Hotin. (Io vescovo di Chocina). E sigur că teama de repetarea invaziilor domina
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de-a lungul istoriei, pentru acest încercat popor român. După reconstituirea istoriei franciscanilor în Valahia, uneori prin comparație cu ceea ce s-a întâmplat în Moldova, urmează expunerea activității fraternităților de terțiari, așa cum sunt ele prezentate în rapoartele întocmite de către Vizitatorul Apostolic al Provinciei Sf. Iosif din Moldova, pr. Iosif Tălmăcel și publicate în „Aurora Franciscană” (1918-1948), cu întreruperile respective. Mulțumirile mele se îndreaptă, cu recunoștință, spre Provincia Franciscană Sf. Iosif din Moldova, care, prin actualul Ministru provincial, preotul Emilian Cătălin și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
se constată că are vocație de la Dumnezeu și este liber”, precizează Regula. Ordinul franciscan s-a transformat în ordin clerical. Au fost organizate cursuri de teologie în toate provinciile și au fost construite biserici și convente cu ajutorul credincioșilor, al „nunților” apostolici și prietenilor spirituali ai regelui. După moartea Sfântului Francisc (1226), fiecare biserică avea anexat un convent (cu 13 frați), astfel încât în 1252, majoritatea fraților minori erau frați conventuali, spre deosebire de ceilalți frați mai „zeloși” care au dorit să trăiască cu rigoare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Dumnezeul meu și toate lucrurile!” Minoritatea: înseamnă simplitate și modestie, smerenie, umilință și sărăcie: „Fă-mă Doamne un mic ajutor,/ Al păcii Tale mijlocitor:/ Unde-i ura să așez iubirea;/ Unde-i jignirea să aduc iertarea.” Conventualitatea: reprezintă totalitatea activităților apostolice făcute pentru binele societății și al Bisericii: asistență medicală și socială pentru cei suferinzi, activități liturgice și pastorale cu predici misionare, doctrinare și ecumenice, cursuri ecologice, de comunicare și acțiuni caritabile. „Fraților, până când mai avem timp, să facem Binele.” Marile
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dar nu și în zona de activitate a franciscanilor observanți de la Bacău (care au activat aici între 1521-1580). Lipsa preoților a agravat și mai mult situația catolicilor din Valahia și Moldova, după cum rezultă din raportul unui nobil italian, prezentat Delegatului Apostolic din Pera (Constantinopol). Delegatul Apostolic a hotărât ca franciscanul conventual Gerolamo Arsengo să păstorească Valahia și Moldova (16 ianuarie 1581). Apoi, părintele Arsengo a fost numit vicar apostolic și a rămas la credincioșii catolici din Bacău, mai bine de un
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de activitate a franciscanilor observanți de la Bacău (care au activat aici între 1521-1580). Lipsa preoților a agravat și mai mult situația catolicilor din Valahia și Moldova, după cum rezultă din raportul unui nobil italian, prezentat Delegatului Apostolic din Pera (Constantinopol). Delegatul Apostolic a hotărât ca franciscanul conventual Gerolamo Arsengo să păstorească Valahia și Moldova (16 ianuarie 1581). Apoi, părintele Arsengo a fost numit vicar apostolic și a rămas la credincioșii catolici din Bacău, mai bine de un sfert de secol. După 1580
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Valahia și Moldova, după cum rezultă din raportul unui nobil italian, prezentat Delegatului Apostolic din Pera (Constantinopol). Delegatul Apostolic a hotărât ca franciscanul conventual Gerolamo Arsengo să păstorească Valahia și Moldova (16 ianuarie 1581). Apoi, părintele Arsengo a fost numit vicar apostolic și a rămas la credincioșii catolici din Bacău, mai bine de un sfert de secol. După 1580 franciscanii alături de iezuiți au combătut eficient luteranismul, ceea ce le-a adus multe elogii din partea domnitorului Gheorghe Movilă, a mitropolitului ortodox de Suceava, a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Între oamenii cu suflet, care au făcut donații pentru această așezare franciscană s-au aflat Vlad Țepeș (a cărui soție era catolică), Mihnea cel Rău, Mihai Viteazul, Mihnea al III-lea, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. Delegatul Sfântului Scaun și vizitatorul apostolic, episcopul Pietro Cedolini a fost însoțit în teritoriu românesc de către fratele Girolamo Arsengo, O.F.M. Conv. din conventul Pera (Constantinopol). În raportul menționat există informația că în 1581 se aflau în Târgoviște douăzeci și două de familii, adică aproximativ o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
turcilor, și cum foarte mulți curteni erau catolici, a scăzut drastic numărul credincioșilor catolici din Târgoviște. Episcopul Anton Stephani de Nicopole a fost mulți ani misionar franciscan conventual în Valahia și între 1660-1670 a fost paroh la Târgoviște. În calitate de vizitator apostolic a scris o istorie despre Biserica Catolică din Valahia (1679). Războiul austro-turc (1716-1718) a însemnat pentru Valahia luarea în stăpânire a Olteniei timp de douăzeci de ani, de către austrieci. Ei au avut proiecte mărețe: înființarea unui seminar pentru formarea preoților
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în marele drum comercial al Brăilei, unde se întâlneau negustorii din Brașov cu cei din sudul Dunării și din Muntenia. În secolul al XVII-lea sașii acestui târg au avut o perioadă de declin economic, după cum reiese din raportul vizitatorului apostolic: „Am confirmat dintre ei 144, cea mai mare parte nefiind acasă...”, a relatat episcopul care a efectuat vizita în ianuarie 1664. Iar în vizita din 1648 la catolicii sași din Câmpulung, arhiepiscopul a menționat că ei trăiau din negoțul cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
comerțul agricol; au venit apoi austrieci, unguri și germani, care erau cu toții de religie romano-catolică și aveau nevoie de o biserică și de un preot, care să cunoască mai multe limbi. Monseniorul I. Molajoni (1825-1847) a constatat, în vizita sa apostolică din 1832, numărul mare și mereu în creștere a catolicilor din Brăila. În 1835 preotul francez B. Fontanel a început să proiecteze construcția unei biserici depășind nenumăratele obstacole ce i s-au ivit în drum; multe dificultăți i-a făcut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Pluym C. P. a sfințit acel locaș în cinstea Neprihănitei Zămisliri a Maicii Domnului și a administrat Sfântul Mir. Numărul catolicilor era în acel an de 800 de persoane. Vrednicul preot Felix Pongráez și-a îndeplinit cu prisosință misiunea sa apostolică, timp de opt ani. Tot în anul 1864 el a fost transferat la Câmpulung, și, în locul lui a venit părintele pasionist Vito Bianconi. Dar după doi ani, părintele Felix Pongráez a revenit ca paroh. Episcopul A. Y. Pluym a trimis
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au mers periodic ca să slujească și la Sinaia, Câmpina, Buzău, Nehoiu. În 1872 erau la Ploiești 1500 de credincioși catolici. Între 1883-1889 a fost numit paroh preotul Dionisie Bossanvi, franciscan minor observant. În 1885 arhiepiscopul I. Palma a efectuat vizita apostolică și a administrat Sacramentul Mirului. Din 1889 a fost numit paroh Julius Hering, absolvent al seminarului din București, poliglot și bine pregătit pentru apostolat, ca toți cei care au urmat cursurile acestei prestigioase instituții. El a organizat un nou cimitir
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de alte etnii s-au aflat în expansiune, în această perioadă la Craiova, unde aveau o biserică și o mănăstire franciscană. Într-un raport din 1730 s-a precizat că 250 de familii din Muntenia au venit în Oltenia. Vizitatorul apostolic și-a mutat reședința în 1730 la Craiova, deoarece numărul catolicilor păstoriți de către preotul franciscan era de peste 2000 de credincioși. Episcopul Nicolae Stanislavich a cerut curții imperiale de la Viena aprobarea pentru construirea unei biserici mai mari, a unui liceu catolic
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Oradea, a proiectat și înființarea unui colegiu pentru formarea preoților franciscani de rit bizantin. În 1931 preotul Iosif Tălmăcel, în almanahul revistei „Viața” a consemnat: „Prea sfinția sa mons. Dr. Valeriu Frențiu, episcop român unit de Oradea, privind și apreciind activitatea apostolică a franciscanilor care păstoresc multe sate catolice din Moldova, din timpuri străvechi, s-a gândit să-i cheme și în eparhia sa, care este bântuită de secte protestante și care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
apreciind activitatea apostolică a franciscanilor care păstoresc multe sate catolice din Moldova, din timpuri străvechi, s-a gândit să-i cheme și în eparhia sa, care este bântuită de secte protestante și care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți au mai primit spre păstorire încă două parohii din arhidieceza Blajului: Blibor (jud. Mureș) și parohia IV din București. Mitropolia de Blaj a împărțit capitala în șapte parohii. Astfel, istoria se repetă și franciscanii s-au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a luat amploare, în special în secolele XIII și XIV, în nordul Alpilor, iar mai apoi s-a răspândit rapid în toată Europa. Nu se cunoaște data exactă la care terțiarele franciscane au obținut aprobarea călugăriei obligatorii. Congregațiile de acțiune apostolică de caritate s-au preocupat de îngrijirea bolnavilor, a săracilor, orfanilor, și, în general, a marginalizaților. În sec. al XIX-lea congregațiile feminine din O.F.R. au cunoscut o vitalitate deosebită în Europa Occidentală. Papa Leon al XIII-lea, a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acest act constitutiv, cu data de Duminică 27 Martie 1938, toți terțiarii din Brăila înscriși în particular ori aparținând de altă Congregațiune, din acea zi formează o Congregațiune canonică cu toate drepturile și privilegiile publice acordate lor de Sfântul Scaun Apostolic. Cu îngăduirea Prea Cucerniciei Sale Pr. Bronislaw Falewski Decan și Paroh de Brăila, care este numit Director al acestui Congregațiuni s-a determinat și încredințat pentru Congregațiunea din Brăila Altarul Prea Sfintei Inimi din biserica parohială romano-catolică. Încredințarea acestui altar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Înalt Prea Sfinției Sale am comunicat Părintelui Paroh din Craiova că Terțiarii din parohia Sf. Sale, din ziua Nașterii Domnului 25 Decembrie 1937 sunt constituiți canonicește în Fraternitatea publică și oficială cu toate drepturile și privilegiile acordate lor de Sfântul Scaun Apostolic. Reproducem aici Actul Constitutiv: Act Constitutiv. Având învoire specială de la Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop și Mitropolit latin de București prin scrisoarea oficială No. 7803 din 16 Dec. 1937, prin prezenta Constituim în parohia romano-catolică din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
franciscan, și terțiarii și terțiarele ce până acum erau înscriși în Ordin în mod particular. Din ziua de 25 Decembrie, Nașterea Domnului, din acest an 1937, formează o fraternitate canonică cu toate drepturile și privilegiile acordate lor de către Sfântul Scaun Apostolic. Sfânta Biserică aștepta mult de la terțiarii, mai ales în aceste vremuri grele, deoarece recomandăm acestei noi fraternități din Craiova să fie la înălțime, dând pilde strălucite de adevărată evlavie, de dragoste frățească, de supunere autorităților legiuite și de acțiune canonică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nu are cine să-l înlocuiască”. A mai rămas în misiune încă 10 ani, la rugămințile fierbinți ale credincioșilor. A murit la București în 1689. Într-o veche gravură, acest sfânt urmaș al lui Francisc a fost descris astfel: „misionar apostolic în Răsărit, a întors la credința catolică pe necredincioși”, „de multe ori a fost în primejdie de a-și pierde viața, căzând în două rânduri rob la turci, din mâinile cărora a scăpat ca prin minune; a îndeplinit misiuni diplomatice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a exprimat-o în 1925, când s-a naturalizat). În 1924 noul arhiep. Alexandru Cisar l-a numit director la Seminarul Sf. Duh, justificând că „a văzut în el omul potrivit să reorganizeze Seminarul și să-l umple de spirit apostolic”. Așa a început drumul formării a multor generații de preoți ca „suflete superioare”, „cu zel în muncă și evlavie”. A îndeplinit funcții și sarcini extrem de importante în Arhidieceza de București. La 30.10.1947 Papa Pius al XII-lea l-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sarcini extrem de importante în Arhidieceza de București. La 30.10.1947 Papa Pius al XII-lea l-a numit Episcop de Iași; a fost consacrat ca episcop pe 05.04.1948 în București. Din 1949 a fost numit și administrator apostolic al Arhidiecezei de București. La 26.06.1949 a fost arestat, anchetat și torturat bestial la București și Sighet, unde s-a și stins, creștinește, la 10.12.1951. Prin puterea exemplului său, Episcopul îi învăța pe toți că „mântuirea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]