2,797 matches
-
din secolul al XVIII-lea prezentat în romanul Crișan (1977). Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan, mai bine zis preliminariile ei, fusese evocată și într-un roman anterior, Măreasa (1975), în centrul căruia se află, de asemenea, un caracter aprig, contesa Magda Teleki, un personaj real. De altfel, aproape tot ce scrie P. pornește dintr-o realitate imediată sau istoric dovedită. Senin este autorul doar în prozele care evocă satul copilăriei, ca în volumul de debut. Cu romanul Temeri (1985
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
piesa Păcatul este, în fond, o melodramă plasată, pentru culoare, într-un cadru istoric, în timpul domniei lui Vasile Lupu. Autoarea își strecoară și aici obsesia privind situația, grevată de neajunsuri, a femeii, mai apăsătoare în timpurile de demult. Un bărbat aprig la mânie, logofătul Bogdan Dragnea Merișanul, își terorizează nevasta, amenințând că o aruncă afară din casă dacă nu îi dăruiește, după cele câteva fete, și un fecior. Cuprinsă de disperare, jupâneasa Maria, îndemnată de slujnica Tudora, schimbă fetița pe care
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
pe „întristarea lumii”. L’Ombre des jours și Leș Éblouissements adâncesc excursul în paradoxul numinos al uimirii orbitoare, al martiriului revelației cotidiene, cu euforia rănită de proximitatea furișa a întunericului, iar pe pragul disoluției în neant, o rugăciune „amețitor de aprigă”, în semeața îngenunchere, si îndrăzneață conversie egolatra, e înălțata soarelui, dublul cosmic al inimii adoratoare; tinerețea triumfala nu e eternă, ochii sunt „plini de strigat”, gura „grea de umbra”, iar cenușă postuma fierbinte de trăire. Leș Vivants et leș morts
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Coada lui Nichipercea”, „Ochiul Dracului”, „Arțagul Dracului”, „Codița Dracului”, „Ghearele Dracului”, încercând să înșele vigilența cenzurii, care suspendase „Nichipercea”. A folosit pseudonimele Iago, Ioana lui Vișan Văduvă, Netto, Nicor, Odobașa, Orășenescu, N. T. Cetățenescu, G. Palicariopol ș.a. În 1854 satiricul aprig de mai târziu aduna într-un volum cu titlu gingaș, Floricele de primăvară, versuri naive, în care poza meditativă sau suspinătoare nu prinde contur, dispoziția fiind una evident senină, nonșalantă. Alte poezii (unele de inspirație patriotică), fabule, epigrame îi apar
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
cea mai adâncă Îngerul a strigat e un poem tribal; spațiul lui - un tărâm de baladă, unde vinul se bea, ca în Moldova, cu oala, și se vinde cu „burta”, unde fiecare țăran e „cumătrul lui Terente”, unde iubirile sunt aprige ca apele repezi, ibovnicii se întâlnesc pe clăi de iarbă, în tufe de scoruși, iar femeile (Netina, Tița, Bocu,Bișca și celelalte) sunt niște Kire Kiraline, făpturi de văpaie arzând până la mistuire lângă și pentru omul iubit. Fără a părăsi
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
se precizează componența redacției. În articolul-program, după ce se deplânge starea culturii, reproșându-i-se statului că „a tăiat mișcării literare orice sprijin”, se exprimă năzuința de a duce mai departe firul unei tradiții culturale pentru care și „în vremuri mai aprige înaintașii au făcut mari și grele sacrificii individuale”. Deși refuză, în principiu, „orice idee de regionalism”, revista nu a reușit totuși să îl depășească în fapt. Literatura publicată aici aparține în mare măsură unor autori locali. Astfel, spațiul rezervat poeziei
PAGINI MOLDOVENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288621_a_289950]
-
români pentru durerea Basarabiei (în numărul 2), alcătuit din articole semnate de Tudor Arghezi, Emanoil Bucuța, Mihail Sadoveanu, I. A. Bassarabescu, Mircea Eliade, V. Voiculescu, Ion Pillat și Al. Donescu, include apeluri patetice de ajutorare urgentă a fraților de peste Prut, aprig loviți de secetă; Toamne și podgorii românești (în numărul 9), precedat de o tabletă a lui Tudor Arghezi, Lumina de toamnă, și conținând un florilegiu din poezia lui Mihai Eminescu, N. Iorga, Al. Macedonski, Cincinat Pavelescu, Adrian Maniu, D. Anghel
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
drept la Bruxelles (1897), este numit procuror pe lângă Tribunalul din Iași, apoi avocat al Eforiei Spitalelor Sf. Spiridon. Membru de vază al Partidului Liberal, primește funcția de șef de cabinet al lui C.A. Rosetti. Deputat în 1884, devine un aprig inamic al guvernului lui I.C. Brătianu, pe care îl atacă vehement în ziarul propriu, „Lupta”. Întemeiază Partidul Radical. Violența tonului din articolele despre rege, mai ales din cel intitulat Omul periculos (1887), îi atrage condamnarea la doi ani de închisoare
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
și la școala Bărăției; printre profesori - Neofit Duca. La șaptesprezece ani, rămas orfan de tată, se hotărăște pentru cariera ostășească, intrând, la fel ca și vărul său, poetul Vasile Cârlova, în oștirea națională, nou înființată. În timpul mișcării de la 1848, L., aprig vrăjmaș al revoluției, participă la arestarea Guvernului Provizoriu. Înaltele recunoașteri oficiale la care aspiră întârzie însă, și când în urma unor intervenții este în sfârșit numit polcovnic, iar domnitorul Al.I. Cuza îi oferă prezidenția Consiliului Ostășesc, L., acum dezamăgit și
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
Organizarea cunoașterii urmează diviziunea academică clasică pe discipline bine separate și apărate de granițe intangibile. Ori de câte ori se pune problema înființării unor noi catedre sau a unui nou program de studii, valorile academice de consacrare disciplinară sunt activate și o dispută aprigă se declanșează. Granițele disciplinare sunt mai puternic vizualizate, științificitatea cunoașterii este mereu chestionată, volumul și valoarea comunității academice de reprezentare și dezvoltare sunt atent analizate. Puterea academică intră în acțiune, iar forța ei este bazată în primul rând pe tradiția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ești o idee / dureroasă / și mult dorită” (Singurătate). Dorul ca durere se va metamorfoza în dorul ca dragoste în poemele din Dorul și ființa (1986), aproape „un poem-fluviu” (Emil Manu), în care M. vorbește despre miracolul iubirii, invocându-și cu aprigă dorință iubitul: „nesfârșit de caldă chemarea / a cuiva de dorul cuiva / [...] ești tu, iubite, / tu ești, dor nespus” (Metamorfozele iubirii). În unele poezii se întrezăresc reminiscențe din Nichita Stănescu, cu care poeta are afinități: „înecat sub greutatea lui a fi
MINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
raporturile efective dintre practica literaturii și numele cu care a fost desemnată vreme de secole. Se infirmă astfel falsa impresie de coincidență absolută sau, dimpotrivă, de divergență totală, dintre realitatea creației și realitatea terminologică a domeniului, care a întreținut dispute aprige în teoriile literaturii. Se redimensionează și orgoliul noutății absolute, renăscut ciclic cu agresivitate rituală în domeniu. Nici antiliteratura, asupra căreia modernitatea revendică priorități absolute, nu face excepție. Se justifică astfel insistența teoreticianului asupra apriorismului ontologic, principiu suveran în matrița originară
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
explică decât printr-o teorie a conspirației. Astfel, s-a afirmat că liberalismul postbelic nu a fost decât o mașinațiune a serviciilor secrete americane, pentru a stăvili trecerea în masă a intelectualilor la socialism și comunism, chiar și cei mai aprigi propagandiști ai liberalismului - până și Raymond Aron - lucrând la ordinele și în solda americanilor, în sensul cel mai strict al termenului. Dacă acuzațiile sunt întemeiate - și, până la un punct, sunt -, mai multe aspecte se cer clarificate. Există un colaboraționism bun
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și, plutind în derivă, poate fi recapturat de o altă balenieră care, navigînd pe o mare calmă, să remorcheze în tihnă cadavrul, fără nici un risc pentru oameni sau pentru vas. Atunci, între vînători s-ar stîrni adesea certurile cele mai aprige, dacă n-ar există niște legi, scrise sau nescrise, dar universal acceptate și aplicabile în toate cazurile. Singurul cod al vînătorii de balene consfințit printr-o lege este, poate, cel adoptat în Olanda, sub forma unui decret emis în 1695
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în favoarea existenței iadului. Pe la miezul nopții, cazanele lucrau din plin, ne descotorosisem de carcasă; navigam cu toate pînzele sus, căci vîntul se întețise; peste oceanul alb se lăsase o beznă adîncă. Dar, din timp în timp, era aprinsă de vîlvătăile aprige care se avîntau din coșurile pline de funingine, luminînd fiece parîmă a greementului, aidoma focurilor sacre ale grecilor din vechime. Corabia arzîndă înainta, parcă pusă pe o răzbunare cumplită. Așa vor fi lunecat și galerele încărcate cu smoală și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
începea din nou să se plimbe și ajungea la arborele-mare, aceeași privire fixa se ațintea asupra banului de aur prins acolo; înfățișarea lui trăda atunci aceeași hotărîre de neclintit, aceeași fixitate, la care se adăuga parcă și umbra unei dorințe aprige, dacă nu chiar a unei nădejdi. într-o dimineață însă, ajungînd în fața banului de aur, păru să simtă o atracție nouă pentru figurile și inscripțiile stranii gravate pe el, ca și cum abia acum ar fi început să descifreze, în lumina obsesiei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
arsacidiene. Și, în vreme ce firele se țeseau și se împleteau necontenit în jurul lui, zumzăind, uriașul trîntor părea să fie țesătorul însuși, năpădit de o verdeață din ce în ce mai proaspătă, mai intensă, deși rămînea, vicleanul, un biet schelet. Viața îmbrăca Moartea; Moartea sprijinea Viața; aprigul zeu se cununa cu tînăra Viață, zămislind splendori cu capetele cîrlionțate. Cînd am vizitat, împreună cu regele Tranquo, locul unde era expusă acea magnifică balenă și am văzut craniul ei prefăcut în altar și fumul artificial înălțîndu-se prin deschizătura pe unde
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
coaste și strigară către mine: Ă Cutezi să-l măsori pe dumnezeul nostru? Asta-i treaba noastră! Ă Bine, cinstiților preoți, le-am răspuns eu. Spuneți-mi atunci, cam ce lungime îi dați? Drept care, se încinse între ei o dispută aprigă, în legătură cu dimensiunile coastei aceleia; începură să se pocnească unii pe alții în scăfîrlie cu bastoanele lor îaugustul craniu le răsfrîngea ecoul și, atunci, profitînd de prilej, mi-am încheiat grabnic propriile măsurători. îmi propun acum să vă înfățișez aceste măsurători
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Long-Island cîntau din diblele lor, cu niște arcușuri făcute din fildeș strălucitor de balenă. între timp, alți membri ai echipajului dărîmau de zor zidăria cazanelor, care fuseseră scoase de-acolo. Ai fi putut crede că dărîmă blestemata Bastilie, atît de aprig chiuiau, azvîrlind în mare cărămizile devenite inutile. Prezidînd întreagă această scenă, căpitanul stătea țanțoș pe puntea de comandă a corabiei, de la înălțimea căreia putea urmări veselul spectacol, pregătit parcă anume pentru desfătarea lui personală. Ahab stătea și el, pe puntea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
somn. Ici și colo, pe sus, lunecau aripile albe ca neaua ale unor păsărele imaculate: ele păreau gîndurile; duioase ale aerului - stihia feminină - dar în adîncuri, prin albastrul fără fund al apelor, se vînzoleau leviatanii puternici, espadonii și rechinii - gîndurile aprige, tulburi și ucigașe ale oceanului masculin. Deși atît de deosebite în adînc, ai fi zis că, la suprafață, aerul și marea nu se deosebesc decît prin umbrele și nuanțele lor și că, alcătuind o singură stihie, nu le desparte decît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ticăloasă! M-aș tîrî undeva într-o peșteră și acolo aș rămîne! Și totuși, ce ființă nobilă și eroică e vîntul! Cine a fost în stare să-l înfrîngă vreodată? în fiece bătălie, el are ultimul cuvînt, cuvîntul cel mai aprig. Dacă te repezi să-l străpungi cu lancea, nu faci decît să treci prin el. Ha! un vînt laș, care nu pregetă să lovească un om gol, dar în schimb refuză să primească măcar o singură lovitură! Pînă și Ahab
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acolo, de la diferitele lor treburi; priveau țintă ca și cum ar fi fost fermecați spre balenă; clătinîndu-și în chip ciudat capul fatidic, aceasta înainta spre corabie printr-un brîu lat de spumă, desfășurat în fața ei. Prin întreaga ei înfățișare, își trăda firea aprigă, răzbunătoare, dorința de a pedepsi, răutatea veșnică. Orice-ar fi putut face omul, fortăreața albă a frunții ei se abătu asupra provei de tribord a corabiei, azvîrlindu-i în aer pe marinari, cu scînduri cu tot. Unii se prăbușiră cu fața
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
țineau deopotrivă să Împiedice poporul muncitor de a cunoaște marile transformări survenite În imediata apropiere, În Țara Socialismului Biruitor, după victoria Marii Revoluții din Octombrie. Adevărul despre Uniunea Sovietică n-a putut fi Însă Înăbușit prin măsuri polițienești. (Ă). Luptătorii aprigi din umbră rostesc cuvinte de Îmbărbătare, trezind la viață inimile amorțite, lămurind, chemând la lupta sub faldurile roșii ale lui Octombrie; În fruntea lor, Scânteia, organul Comitetului Central: «Ia-o și citește/Dă-o mai departe Brațul nostru crește/Peste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
E stearpă? Neprimitor pământul? Cum trebuie să fie Îngrijită, semănată, cum trebuie să fie Îngrijită sămânța, să rodească Îmbelșugat, Înplântată Într-un sol pe care mai ieri nu creștea grâul, care era lăsat În părăsire, necultivat și pradă celor mai aprige intemperii? Iată, Între altele, de ce scriitorii s-au hotărât să pășească siguri fără șovăială În mijlocul publicului lor nou - a marelui public - a maselor muncitoare. «Inginerii sufletului omenesc» au vrut să vadă pe viu dacă sunt Într-adevăr constructori de caractere
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de nuvelă când faptele se puteau expune limpede pe două rânduri, iar concluzia se putea formula sub formă de sentințe. Fiindcă textul nu aduce o idee mai mult. Într-o astfel de istorioară, Nae stă de veghe de Ion Paltin, aprigul Lespe posedă un tractor și nu vrea să-l dea satului. Ascunde pompa, dar Nae Îl demască. Cam aceeași treabă se petrece Într-o poveste de Tiberiu Vornic, Movila Neagră. (Ă). Cel puțin, d.Eugen Frunză, În Două vorbe și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]