17,970 matches
-
istorica deviză a revoluției franceze în "Liberté, égalité, diversité". Poemul reportaj cu parisul în flăcări este o excelentă radiografie a ceea ce se întâmplă astăzi la Paris: "de două săptămâni ard periferiile parisului/ copiii imigranților magrebieni/ se joacă de-a kosovarii/ aprind pubele mașini antrepozite/ aruncă cu pietre în polițiști îi provoacă/ viața a devenit imposibilă aici lângă stade de france/ noaptea se aud sirenele poliției și ale pompierilor/ elicopterele suvolează saint-denis/ fiii imigranților nu se mai simt francezi/ își agită excitați
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
judiciară. Astfel, pot fi deduse medierii conflictele care privesc: − administrarea și folosirea în mod haotic a unor bunuri, inclusiv banii pentru nevoile familiei, cât și înstrăinarea unor bunuri de către un soț, fără consimțământul celuilalt soț, care nasc discuții atât de aprinse încât se pot sfârși cu desfacerea căsătoriei, dacă nu se apelează în timp util la serviciile unui mediator, în vederea concilierii părților; − exercitarea drepturilor părintești cu privire la persoana și bunurile copiilor proveniți din căsătorie sau din afara căsătoriei; − neînțelegeri între soți, influențate de
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
un mic vreasc uscat și Îl rupse de două ori În intervalul de fix cinci secunde și abia atunci maiorul Roznoveanu Începu să coboare În râpă. Ajuns lângă locul curățat se aplecă și descuie cu grijă capacul, Îl deschise larg, aprinse lanterna cu infraroșii și inspectă vreme de o secundă interiorul acelei incinte apoi privindu-l pe adjutant făcu un semn scurt cu capul, un fel de „da” și peste alte cinci minute și zece Înjurături, Ghiță Asoltanei sosi cu „bagajul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
În armată. Vorbeau de-ale lor, despre iarnă, nutreț, făină, bocanci și despre cei trei copii rămași acasă. Rică Olaru nu era dispus să intre Într-o conversație pe aceste teme. Ieși pe coridor, deschise geamul murdar și Înghețat, Își aprinse o țigară, respiră aerul rece și-și lăsă gândurile să zboare o vreme până când frigul Îl alungă În compartiment unde constată că cei doi, răpuși de munca de peste zi adormiseră. Ar fi vrut să citească, să mai revadă documentele și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
doar nu mereu vine un maior să mi cinstească familia. Vă rog să scuzați că nu am o casă mai mare! Ieși pe prispă și scoase un șuierat de flăcău, iar după două minute apăru Maria crezând că s-a aprins casa ori că, Doamne ferește!, a murit chiupul cel mare! Victor a comandat scurt: Eu aduc vin, tu vezi păstramă de berbec Încălzită În rolă, brânză de oi și o mămăliguță, oaspeții noștri ne vor scuza că nu avem mâncare gătită
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nu ai iubit nicio fată, așa În intimitate, așa cum Îi spui tu? Nu te-ai atins de niciuna din colegile tale? Ba da, dar asta a fost foarte demult, cinci șase ani În urmă! Nu pot să cred! Merse să aprindă o lampă de colț cu abatjour de mătase multicoloră, scoase o sticlă de șampanie și stinse lumina mare. Mă deranjează, e prea tare, nu crezi? Băiatul abia putea articula câteva sunete, intuia că se află pe un drum stelar, Îi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și nici nu știi să faci dragoste! Băiatul olarului a rămas stupefiat și buimac a mai putut Îngâna doar atât: Eu credeam ..., vă rog să mă scuzați, mulțumesc, plec, vai, vai! Fata a zâmbit, l-a luat de mână, a aprins lumina și i-a Întins o carte cam uzată. Nu este nicio nenorocire, asta se Învață iar tu ai șanse să devii un băiat râvnit de toate fetele și femeile pe care ai să le Întâlnești În viața ta! Totu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
tentantă și cum „noaptea toate pisicile sunt negre!”, de comun acord și foarte Înfierbântați au dispărut subtil și discret și, cu complicitatea recepționerei, bine stimulată de Rică, s-au refugiat Într-o cameră single a hotelului băcăuan. Nici nu au aprins lumina, cei doi tineri frumoși s-au trezit dezbrăcându-se cu viteza unei lovituri de volei În trei metri și la auzul nenorocitului Îndemn „te rog să nu te grăbești, avem toată noaptea la dispoziție” Rică a dat la iveală
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mai puțin permise, au mimat actul acela nepământean și au Început să-l invite cu mișcări provocatoare și insistente. Rik al ei a ascultat și a răspuns invitației mute, s-a apropiat de iubita sa, a Îmbrățișat-o, s-a aprins, ea i-a prins mâna și a condus-o către intimitățile celeilalte fete șoptindu-i: Aici Îți este permis orice, simte-te bine și dăruiește, știu că poți și ai grijă: „nu te grăbi!” Înfierbântat de băutură și feminitate, de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
fi ales în gând un anumit bilețel. Scoase bilețelul, îl desfăcu și-l privi uluit. — Asta e, rosti el. Se așeză și începu să se caute prin buzunare după o țigară, dar, după ce o puse în gură, uită să o aprindă. Chavel simți cum îl cuprinde o bucurie imensă și oribilă. Parcă simțea că e deja salvat: mai erau douăzeci și nouă de oameni care urmau să tragă la sorți și numai două bilețele însemnate cu cruce. Șansele lui crescuseră brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
în închisoare, poate v-o fi făcut și planul lui, până când ați ajuns să-l cunoașteți... Vorbea mult, într-adevăr. Thérèse descuie ușa sufrageriei și intrară amândoi. Camera cu obloanele trase era cufundată în întuneric, dar el știa de unde să aprindă lumina. Numai că acum, din prudență, bâjbâi îndelung în căutarea întrerupătorului. Era cea mai mare încăpere din casă, în mijloc se găsea o masă lungă ca un catafalc, acoperită cu un cearceaf ca să o protejeze de praf, iar pe pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
din nou în buzunarul lui Carosse de unde scoase un mic sul de hârtii prinse cu un elastic. Cum era prea întuneric ca să le vadă, dechise cu grijă ușa și ieși pe culoar. Lăsă ușa întredeschisă ca să nu facă zgomot și aprinse lumina. Apoi începu să examineze prada. Își dădu seama imediat că documentele nu-i aparțineau lui Carosse. Găsi o chitanță emisă pe numele unui anume domn Toupard, în orașul Dijon, pe 30 martie 1939 pentru un set de cuțite pescărești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Își spuse că și-a dat toată osteneala pentru a amâna repetarea momentului. Carosse îi înțelese greșit ezitarea și se simți din nou stăpân pe situație. Stinge lanterna și pleacă de la ușă! Dar Chavel începu din nou să dea semnale aprinzând și stingând lanterna, iar și iar. Carosse trase rapid câteva focuri. Din cauza emoției pe primul îl trase fără țintă și atinse un tablou al cărui geam se făcu țăndări. La al doilea lanterna căzu pe podea trasând o mică dâră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Semăna cu o omidă...Moș Pâcu - cu un gest obișnuit - și-a scos luleaua și punga cu tutun, alături de care avea și sculele trebuitoare. După ce a îndesat tutunul în găoacea lulelei, s-a oprit pentru o clipă, să și-o aprindă...Când vălătucii de fum albăstrui i-au învăluit chipul, moș Dumitru Carpen a întors capul pentru o clipă și, văzându-l acoperit de fumul lulelei, a clătinat din cap. „Uite-te la el cum pâcăie! De asta și lumea i-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
moș Dumitru, care obișnuia să-l ia mereu peste picior de această dată părea că îl ascultă cu religiozitate. Era și el captivat de povestea lui nenea Jănel, spusă cu meșteșug de Pâcu. După o scurtă pauză, necesară pentru a aprinde luleaua stinsă, Pâcu a reluat povestea. De câteva zile, nenea Jănel nu mai punea geană pe geană și nici o firimitură de mâncare nu mai era în stare să înghită...Sedea pe marginea patului, cu privirea pierdută în gol. Nu auzea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
trecea, însă, se apropia tot mai mult de ușa covăliei...Intr-o dimineață, pe când geana răsăritului a prins a lumina, hornul o început a scoate fum din nou, semn că nenea Jănel o îndrăznit să intre în covălie și să aprindă focul în vatră...Să vezi atunci bucurie pe oamenii din cine știe câte sate! Toți veneau la el să le facă, să le dreagă cine știe ce. Si el le făcea. Avea mâini de aur! De multe ori, seara, mă opream în pragul covăliei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cofa. Se întâmplă, însă, că îi moare gloaba...Intr-una din nopți pe când evreul dormea dus după o zi de muncă pe ruptelea, feciorul său, de vreo opt anișori, se scoală pe la miezul nopții și strigă la taică-su: „Tată! Aprinde lamba, să mă ghindilesc.” „Da’ ce, pe întuneric nu poți?” „Nu văd să mă ghindilesc, tată. Numai cu lamba aprinsă pot.” Aprinde evreul lampa și îl întreabă pe fecior: „La ce vrei să te gândești așa de important de nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ruptelea, feciorul său, de vreo opt anișori, se scoală pe la miezul nopții și strigă la taică-su: „Tată! Aprinde lamba, să mă ghindilesc.” „Da’ ce, pe întuneric nu poți?” „Nu văd să mă ghindilesc, tată. Numai cu lamba aprinsă pot.” Aprinde evreul lampa și îl întreabă pe fecior: „La ce vrei să te gândești așa de important de nu poți decât cu lamba aprinsă?” „Tată, pe mine mă roade o întrebare.” „Ce te roade, Ițic? Că o întrebare nu poate să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sfârșit ce avea de spus, crâșmarul a râs cu poftă și s-a dus la treburile lui. Ce i-ai spus lui Costache? a întrebat Pâcu arzând de curiozitate. I-am spus să te dea afară din crâșmă dacă mai aprinzi luleaua ceea. Bine, Dumitre! Da’ nu te-oi prinde eu la cotitură? Atunci să te văd pe unde ai să-ți scoți cămeșa... Dacă-i vorba numai de cămeșă, m-oi descurca eu. Abia au sfârșit ei vorba, că au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Mi-am pregătit cartușele cu alice. Nu-mi lipseau decât ciubotele. Aveam o păreche, pe care le încălțam numai când mergeam la vânătoare. Le țineam în pod, ca să nu mă împiedic în ele prin casă. Pun eu scara la pod, aprind felinarul și urc. Când am ajuns în gura podului, am ridicat felinarul în sus, ca să dibui pe unde se află ciubotele... Nevasta mea avea obiceiul de le tot schimba locul...Ca un făcut, însă, nu văd nici urmă de ciubote
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mișcau două luminițe...Uite așa făceau...Parcă le bătea vântul. Când la stânga, când la dreapta...Las lumina felinarului mai mică, să mă dumiresc ce-i cu luminițele acelea. De-odată nu le mai văd! Fac lumina felinarului mai mare. S-aprind și luminițele din cotlonul acela întunecos!...Doamne! Erau ca doi bunghi aprinși, care te spărgeau cu lumina lor și se mișcau mereu! Uite-așa! Uite-așa! M-am frecat la ochi. „Poate mi se năzare. Cine știe?” Da’ de unde...Când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai boi cuminți, că altfel dădeai ori în râpă ori peste carul meu. Doamne ferește! Hoo! Moară stricată. Am tras și eu cu coada ochiului din când în când - a ripostat Pâcu Stii ce îți mai lipsește, Pâcule? Ce? Să mai aprinzi și luleaua când coborâm și să ai grija ei în loc să fii atent - cu ochii cât cepele - la drum - a continuat moș Dumitru, stăpânindu-și cu greu râsul. Il știa bine pe Pâcu. La drum era ca o zvârlugă și ochii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcu. La drum era ca o zvârlugă și ochii îi fugeau în toate părțile. Nu-i scăpa nimic. Doar plăcerea de a-l tachina prietenește îl împingea să-l învinuiască de toate relele pământului... Că bine zici, Dumitre! Ia să aprind eu luleaua, că mi-ai luat-o înainte și am uitat de ea. Uita-m-ar relele și pe tine belelele! De acum înainte poți să-ți dai foc și la mustață, că mie nu-mi pasă - l-a bagoslovit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de să te îndoaie. Atunci să vezi!...Intri în troiene cu tot cu boi și te scoate tocmai la primăvară - i-a răspuns pe același ton moș Dumitru. Pe când înserarea stătea să cadă, șirul de sănii se apropia de intrarea în pădure. Aprindeți felinarele, să vedem pe unde călcăm - a poruncit moș Dumitru. Eu cred că îi bine să coborâm pe rând și să meargă câte doi-trei cu o sanie, să ajute la nevoie... Omătu-i moale, drumul nu se vede și ferească sfântul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
putea. Dă-i cărbuni, Costache! a apreciat Pâcu propunerea crâșmarului. După puțină vreme, toate bunătățile erau rânduite pe masă, urmând doar ca gospodarii să se înfrupte din ele pe săturate...Sfârșitul mesei a adus și voia bună...Pâcu și-a aprins luleaua și, cu zâmbetul lui ștrengăresc, privea spre moș Dumitru, care ținea ulcica cu vin fierbinte în palme și sorbea din ea evlavios, mângâind-o ca pe un obraz de femeie.Nimeni nu îndrăznea încă să tulbure liniștea. Nimeni, afară de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]