1,720 matches
-
Îl ascultă, fiind de o ființă cu El.) Situație problemă: Lecția Faptele buneroade ale credinței: „ De ce oamenii virtuoși nu sunt feriți de necazurile pământești?” (Necazurile pe care le îndură oamenii virtuoși sunt pentru dovedirea virtuții lor) „Îl iubim noi pe aproapele nostru ca pe noi înșine?” ( generozitatea este mai puternică decât egoismul?) Lecția Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr Profesorul solicită elevilor să citescă cu atenție fragmentul biblic: „Deci au trimis surorile la El, zicând: Doamne, iată cel pe care îl
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
scalei, elevii au fost solicitați să marcheze varianta potrivită lor, pentru fiecare din cele trei enunțuri și să și argumenteze alegerile. 1. Merg la biserică: în fiecare duminică o dată pe lună rar (la sărbătorile mari) niciodată. 2. Îl ajut pe aproapele: în fiecare săptămână de câte ori se apelează rar niciodată. 3. Îi iert pe cei care mi-au greșit: de fiecare dată când sunt văzut uneori niciodată. Pentru enunțul (1) scala cu segmentele 1-5, cuprinde următoarele valori: 1-2: manifestă interes față de slujbele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
înțelege religia, care cunoaște Adevărul revelat de creștinism, va fi deprins cu săvârșirea faptelor bune și va deveni un om de caracter, luminat, echilibrat și curat. Cultivând predispoziția religioasă a elevilor și consolidându-le credința, dragostea de Dumnezeu și de aproapele se va „materializa” printr-o îmbunătățire a confortului spiritual propriu și a relațiilor de grup. Elevii trebuie să simtă și ei că trăiesc în adevărul cel mai adânc al vieții, care le împărtășește lumină, iubire, înțelegere, să știe pentru ce
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
viziunea renascentistă și de mimetismul care o caracterizează. Funcția ferestrei matissiene este ilustrată în tabloul intitulat La Conversation. Aici codificarea cromatică și tonală a perspectivei atmosferice este diferită de aceea din sistemul semi simbolic în care roșul și umbra inspiră aproapele, albastrul și strălucirea departele și verdele distanța intermediară. Ordinea perspectivală este evident răsturnată. Albastrul constituie cromatica unor obiecte din planul apropiat ca peretele și fotoliul, roșul este rezervat figurilor mai îndepărtate, ca plajele verticale și orizontale care accentuează cadrul ferestrei
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
e ca o floare de care trebuie să ai grijă zilnic, să o uzi, să aibă lumină, pământ fertil. Vindecarea apare atunci când iubirea domnește În inima ta. Nu poți să spui că ai iubire și În același timp să judeci aproapele. Ce iubire e aceasta? Nu poți să spui că ai iubire și să fii furios pe darurile zilei, pe ceea ce-ți trimite Dumnezeu În viața ta. Nu poți să spui că ai iubire dacă te revolți pe cei din
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
sa revine statului. Eu consider că războiul este o formă de cannibalism, un canibalism mai înfiorător, mai respingător. Armele atomice și alte arme de distrugere în masă (biologice, chimice, etc.) sunt o formă crasă de călcare a poruncii «Iubește-ți aproapele cum te iubești pe tine însăți », activități ce sunt distructive pentru sufletul acelor popoare, îndepărtează popoarele de Dumnezeu, iar prin aceasta se distruge orice urmă de civilizație în acel popor. Această stare de fapt este întreținută de un sentiment de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
în fiecare zi cuvintele Creatorului tău. Învață să cunoști inima lui Dumnezeu din cuvintele lui, pentru ca tu să poți dori mai arzător bucuriile veșnice și cu mai mare dorință inima ta să se aprindă de iubire pentru Dumnezeu și pentru aproapele! În Evanghelia sfântului Ioan citim: La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu ; deci nu era cartea, ci era Cuvântul. Înțelegem de aici că la izvoarele experienței religioase a lui Israel, ca și a bisericii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Cristos, Dumnezeu devine un chip și omul la rândul său își recunoaște propriul chip78. Este foarte interesant de notat că, curentul filosofic contemporan care apar‑ ține filosofului Emmanuel Levinas, susține următorul aspect: ceea ce carac‑ terizează și revelează pe celălalt, pe aproapele, este Fața sa; față care mă in‑ terpelează în libertatea mea, care mă deranjează în egoismul meu, care e în definitiv o invitație în a primi transcendența care se face văzută în ea. Levinas nu ezită să spună că, chipul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
se extindă la întreaga existență: și asupra Absolutului și asupra realității sensibile, interpretare susținută de teologia catolică, pornind de la cele două percepte primordiale: să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți. Altfel spus, pe Dumnezeu îl iubești cu spiritul în actul religios, iar pe tine te iubești cu spiritul și cu trupul, ca om. Pe Dumnezeu îl iubești ca Dumnezeu, iar pe tine, ca om. Prin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
slujire a bisericii, a patriei În timpul războiului de independență, a spitalelor și a școlii. Arhimandritul Kiriac Nicolae (1839-1898), fiul preotului Nicolae de la Biserica Precista din Piatra Neamț, călugărit la 15 ani și deprins Încă de la această vârstă fragedă cu jertfa pentru aproapele. După 1878 a trecut confesor al trupelor din Dobrogea, contribuind financiar alături de ofițerii colonelului Gorjan la clădirea unei școli de piatră În Ostrov. 7 ani mai târziu, va construi pe cheltuiala sa proprie o școală mixtă În comuna Vânătorii Neamțului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
ales atunci când ei sunt păcătoși; Domnul ne ajută, dacă și noi ne ajutăm unii cu alții. De la această întâmplare femeia a înțeles care e voia lui Dumnezeu și i-a iubit pe oameni așa cum ne poruncește Dumnezeu: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Romani XIII, 9) 56. Dragostea de mamă O mamă avea un copil, pe care, firește îl iubea foarte mult. Dar fiul ei era un copil rău și când s a mărit făcea multe rele și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cea de praxis, dar pentru aceasta trebuie să știi să crești ca să poți depăși mathesis-ul și să ajungi la praxis. Cred cu tărie că trăim vremea în care nu vrem nici să învățăm să ne cunoaștem și să ne iubim aproapele, darămite să mai și practicăm acestea. Cum oare putem fi veriga sănătoasă a predanieie transgenerațională a fundamentelor educaționale, copiilor noștri pe care altminteri pretindem că îi iubim? Pentru a încerca să iasă din “lumea închisă” cum spunea Bergson și după
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
în sfirșit, vor ști și acest pământ se va umple de țari și va străluci de măreție omenească. Glonțul pornit din pistolul lui Kirilov va fi semnalul ultimei revoluții. Astfel, nu disperarea îl împinge la moarte, ci numai dragostea de aproapele. Înainte de a termina în mod sângeros o inexprimabilă aventură spirituală, Kirilov rostește un cuvânt la fel de vechi ca și suferința oamenilor: Totul e bine". La Dostoievski, tema sinuciderii este, așadar, o temă absurdă. Să notăm, înainte de a continua, că Kirilov reapare
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Eugen Simion, Grigore Vieru - un poet cu lira-n lacrimi, CC, 1994, 1-3; Ana Bantoș, Poet al candorilor, „Limba română” (Chișinău), 1995, 1; Tudor Palladi, Rapsod și scutier al neamului, „Limba română”, 1995, 1; Dan Mănucă, Grigore Vieru - 60. Departele, aproapele, CRC, 1995, 4; Ion Buga, Grigore Vieru - un miracol al spiritualității românești, LA, 1995, 9 februarie; Petru Poantă, Grigore Vieru - 60, ST, 1995, 1-2; Constantin Ciopraga, Grigore Vieru - „poetul acestui neam”, „Limba română”, 1995, 2; Teodor Vârgolici, Un cântec românesc
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
a întâmplat cu Troțki. Dar a avut grijă să nu-și dezvăluie sadismul decât unor prieteni foarte apropiați. în fața celorlalți, se prefăcea că este un arbitru imparțial și plin de înțelepciune, un om care nu se decide să-și condamne aproapele decât cu reținere și numai sub povara copleșitoare a dovezilor. Actor desăvârșit, înzestrat cu un umor negru, adeseori macabru, avea o imensă autoritate asupra oamenilor, știind totodată să manifeste și mult farmec. Lucru pe care Hrușciov l-a recunoscut: „Pentru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
extrem de importantă pentru structura și funcționalitatea comportamentului motivat este relația dintre motivație și scop. Tipul relației dintre motiv și scop generează specificitatea comportamentului motivat. Unele persoane fac bine din motive altruiste, pur și simplu din nevoia de a-și ajuta aproapele, altele, dimpotrivă, fac bine pentru a obține un avantaj oarecare. Apoi, unele activități (joc, muncă etc.) sunt desfășurate doar din plăcerea de a fi efectuate, altele sunt executate în vederea achitării de diverse obligații. Toate aceste situații pun în evidență relații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă parte Însă, „celălalt” desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt. Prea puțin explicativă În acest sens, limba franceză, spre deosebire de germană, de exemplu, nu face distincție Între ceea ce latina denumește când Aliud (neutrul generic: Celălalt), când Alter (altul În raport cu fiecare). ν Alteritatea este antonimul identității. Scriem Celălalt cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tuturor, la Hobbes, și lupta pe viață și pe moarte pentru recunoaștere, la Hegel; ă celălalt poate fi și străinul, oaspetele, ființa venită de departe pe care religiile monoteiste poruncesc să o primești; ă prin extensie, cel de departe devine aproapele meu. Alături de străin se găsesc săracul, văduva, orfanul. Din această perspectivă, atât religioasă, cât și antropologică, accentul cade pe vulnerabilitatea celuilalt și pe tot ceea ce solicită ea: primire, grijă, protecție, solidaritate. Această tipologie nu oferă Însă complexa problematică a recunoașterii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu este ispitit să nesocotească chemarea blândei sale voci” (ibidem, p. 283). Mila este așadar un sentiment natural și, În același timp, o virtute socială, lipsită Însă de exigența morală a datoriei și de constrângerea legii. În descrierea stării naturale, aproapele este În mod necesar cel care suferă sau cel mai slab. Compasiunea sau mizericordia din textul lui Rousseau este atunci un proces sentimental de identificare cu suferința celuilalt. „Animalul spectator”, spune el, „se identifică interior cu animalul În suferință” (ibidem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
găsește În sine Însuși (după ce a renunțat la interesele sale particulare) voința generală (Rousseau, 1963b). Fondul teoriei politice nu mai este În acest caz pluralitatea, ci unanimitatea. Cel care urmează calea propriei inimi va găsi natura, pe Dumnezeu și pe aproapele său ca o reflectare armonioasă a propriei sale interiorități. Ceea ce o face pe Hannah Arendt să spună că mila sau compasiunea lui Rousseau l-au făcut pe acesta mai atent la propriile emoții decât la soarta semenilor. Dacă mila față de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Revoluțiile În desfășurare și-au devorat, prin epurări succesive, propriii fondatori și protagoniști. Căci viața În sine Însuși este plasată În adâncul inimii. La asta ne invită Rousseau: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi”, iar Întâlnirea cu aproapele, sub forma milei și compasiunii, nu produce decât o reflectare de sine. Atunci când interioritatea compătimitoare se transformă În doctrină politică, ea devine cerc de fier al terorii din care nu se mai poate ieși, căci În acest cerc, sălbaticul, adică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de altă parte, atunci când această emoție devine doctrină de guvernare, gestionarea sa la nivelul maselor se transformă În discurs propagandistic, indiferent la realitatea suferinței concrete. Ce să mai faci cu bunătatea de care trebuie să dai dovadă la Întâlnirea cu aproapele tău? Pot coexista oare compasiunea și alteritatea? Poate că alteritatea, Întâlnirea cu celălalt, ar trebui gândită Înainte de compasiune, În dimensiunea sa etică, și nu În cea sentimentală. Probabil că aceasta este și esența operei lui Emmanuel Lévinas, promovarea acestui tip
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Poate că alteritatea, Întâlnirea cu celălalt, ar trebui gândită Înainte de compasiune, În dimensiunea sa etică, și nu În cea sentimentală. Probabil că aceasta este și esența operei lui Emmanuel Lévinas, promovarea acestui tip de gândire ca filosofie primă. Întâlnirea cu aproapele are loc altfel decât ființând, Într-o „anarhie” care precedă orice alegere liberă și care se oferă fără conținut psihologic. Această Întâlnire cu chipul aproapelui, nu este compasiune. Ea se poate manifesta sub forma răspunsului lui Avraam: „Iată-mă!”, „smerire
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
membrii săi trăiesc unii pentru ceilalți, În mod dezinteresat, În numele unui principiu superior care este Umanitatea, ridicată la rang de divinitate. Pozitivismul este o religie fără Dumnezeul unei epoci apuse. Dragostea pentru omenire duce la binefacerea al cărei obiect este aproapele, printr-o mișcare inversă față de cea a milei creștine, În cazul căreia, după Sfântul Bonaventura, binefacerea este calea care duce la Dumnezeu. Fraternitatea este o obsesie pentru tezele utilitariste sau umanitariste, dar nu se reflectă În ele. Ceea ce denotă statutul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de trei ori incompletă. În primul rând, „egoismul necesar și sfânt este disprețuit, călcat În picioare” (Leroux, 1840, p. 162). Acest punct este crucial. Leroux Îi reproșează creștinismului „că n-a știut să concilieze iubirea de sine cu iubirea de aproapele” (Le Bras-Chopard, 1992, p. 17). Or, iubirea de sine, ceea ce Adam Smith numea self-love, apare ca un element constitutiv determinant al solidarității. Cum să fie autentic interesul pentru semeni fără iubirea de sine, care nu este, pentru Smith, decât o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]