2,781 matches
-
minte. Memorarea inteligentă, dar involuntară este mai eficientă decât memorarea mecanică și voluntară. Un alt factor al conservării cunoștințelor Îl constituie repetarea lor: „Repetitio mater studiorum est” adică „Repetiția este mama Învățării”, Însă această repetare trebuie să fie dinamică, să aprofundeze și să stabilească noi legături, noi sensuri În materialul de Învățat. În concluzie, se poate concepe modul optim de organizare a Învățării unui text amplu și dificil astfel: 1) Familiarizarea cu textul sau noile cunoștințe; 2) Aprofundarea ideilor (se fragmentează
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
acest corp astral poate rămâne în sfera vibrațiilor joase, și apare oamenilor sub formă de stafii, fantome etc. Dar pe lângă cele trei corpuri se pare că lumea vie mai conține și altceva. Iar aici repet că lumea științifică nu a aprofundat cu seriozitate toate aceste aspecte și deci nu sunt recunoscute oficial. Pe de altă parte această lume a științei nici nu are răspunsuri la probleme importante din viața oamenilor. În aceste condiții, fără a intra prea mult în amăn unt
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
si tua ție. Nimic nu se leagă cu ce știau ei până acum. Greu ! Dar, spun eu, probabil vor fi și o categorie care, deși nu va înțelege prea mult de la prima lectură, vor simți totuși că este ceva de aprofundat aici. Aceștia se află în apropierea pragului de prind ere a ideii , și depinde de disponibilitatea lor de a porni p e u n drum pe care probabil nici nu-l bănuiau . Spun aceste lucruri pentru că și eu am parcurs
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
se supune, bineînțeles, unei progresii de fiecare dată specifice. Fiecare discurs reglează ordonarea detaliilor considerate pertinente de către descriptor pentru descriptar (pertinente în interiorul fiecărui "gen" și fiecărei situații de interacțiune). C. Schematizarea descriptivă 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu Pentru a aprofunda analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a încercat să delimiteze micro-activitățile specifice ce stau la baza
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
p. 6. 36 G. Călinescu, "Ovidiu, poetul" în volumul Scriitori străini, București, 1967, p. 110 sq. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Lista bibliografică de mai jos privind opera de exil a lui Ovidiu este un vade mecum pentru cititorul român care dorește să aprofundeze ultima etapă de creație a poetului latin. Acest lucru este însă dificil întrucât, în spațiul literaturii române, nu avem o ediție bilingvă, act de cultură demult așteptat. EDIȚII: EHWALD, R., Leipzig,, Teubner, 1884 OWEN, S.G., Oxford, Clarendon Press, 1915 LANDI
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pasiunilor; și lumea creștină ante litteram, ale cărei premize sunt acum aruncate în speculația metafizico-religioasă de către fermentul iudaic și de evoluția sincretistă a gândirii epocii, care, pierzând libertatea exterioară, care îi este negată din ce în ce mai mult de instituția imperială, descoperă și aprofundează măreția libertății interioare. Ținând cont de o asemenea situație fundamentală, putem stabili deci, că adevărata crimen carminis a exilului lui Ovidiu i se putea imputa de concordia discors a reprezentanților guvernului, pe de o parte, și de ai opoziției, pe
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acțiuni sau conversații calomnioase despre împărat. Ni se pare o soluție evidentă care rezultă în mod clar din analiza pasajelor ovidiene. După părerea noastră, e inutil să cerem mai mult de la textele propriu-zise. În ceea ce privește încadrarea istorică, poate vom reuși să aprofundăm problema în cele ce urmează. Punând cap la cap tot ceea ce poetul dezvăluie cu mai mare sau mai mică precizie despre gravitatea vinii sale, chiar dacă fără vărsare de sânge, neplătită, și consistând într-o simplă intervenție ("a avut ochi"), atenuată
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Pașcani Ruginoasa Iași 4. Tipul excursiei excursie cu caracter recapitulativ pentru studiul Moldovei În cadrul Istoriei antice și medievale a Românilor 5. Clasele: a IV-a și a V-a din com. Grajduri 6. Obiectivul general: de a recapitula, de a aprofunda și de a evalua momente semnificative ale istoriei Moldovei În contextul Istoriei Românilor și a Istoriei universale, de a le cultiva prețuirea și dragostea de frumos față de monumentele istorice și culturale vizitate, față de obiceiurile și tradițiile poporului nostru. 7. Obiectivele
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
a sa au constituit-o capilarele sanguine, în 1661. Aceasta a evidențiat elementul care lipsea din teoria circulației sângelui a lui William Harvey, arătând cum sunt conectate sistemele arterial și venos. Echipat cu un microscop, Malpighi a făcut primele studii aprofundate asupra măduvei spinării, rinichilor, splinei, creierului, pielii și limbii; a oferit descrieri minuțioase, unice, ale animalelor în stadiu embrionar și ale insectelor în fază larvară. Deși și-a consacrat cea mai mare parte a vieții activității de profesor la Bologna
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ceea ce nu înseamnă că anumite stele sau galaxii nu sînt complet necunoscute. Cunoașterea fenomenelor depinde, așa cum știm, de instrumentele folosite pentru studiu. Reprezentările sociale nu sînt o excepție. Acest studiu are o țintă pedagogică și nu pretinde, bineînțeles, că ar aprofunda toate implicațiile metodologice, nici toate detaliile tehnicilor de studiu ale RS. Într-o astfel de lucrare de inițiere ar fi, într-adevăr, incomod să prezentăm exhaustiv metodologia experimentală, chestionarul sau interviul mijloacele de anchetă specifice acestui domeniu. Același lucru este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sine este în discuție, ci însușirea ei de către anumiți factori de decizie și producători de reprezentări (profesori, formatori, jurnaliști, diverși analiști). Acest tip de anchetă tratează cîteodată, în modul cel mai superficial, aceste mișcări de ideație colectivă, iar alteori le aprofundează în mod semnificativ (vezi, de exemplu, ancheta longitudinală, sintetizată sub conducerea lui Pierre Bréchon, Les Valeurs des Français. Évolutions de 1980 à 2000, Paris, Armand Colin, 2001). Mai mult, cum subliniază Annamaria Silvana De Rosa, metodele care servesc studiului RS
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
infirmierelor sau al poliției (Guimelli, in Abric, 1994 și 1996), profesionalizarea psihologilor (Palmonari; Flatt), comerț și artizanat (Abric, Mardellat), schimbarea tehnologică în industrie (Singery, in Abric, 1994). RS a muncii (Salmaso și Pombeni, in Doise și Palmonari, 1986) poate fi aprofundată în relațiile sale cu șomajul (Lidvan), rolul cadrelor (Goubert-Seca; Lévy-Leboyer) sau tranziția spre economia de piață într-o fostă țară comunistă (Negură). Observarea identității colective și individuale ar putea forma în sine un paragraf special. Relațiile intergrupale (Doise, Tajfel) constituie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Michel Morin (in Abric, 1994 sau 1996), Tura Rangel et al. (2000) etc. Perspectiva adolescenților asupra relațiilor intime, viziunea asupra dragostei a bolnavilor înșiși, practicile de prevenție, atitudinea profesioniștilor din domeniul sănătății și o serie de alte aspecte au fost aprofundate, spre exemplu, în cadrul Agenției naționale de cercetare pentru SIDA. 1.2. Ancorarea Ancorarea completează mecanismul de obiectivare. Îl prelungește în finalitatea sa de integrare a noutății, de interpretare a realului și de orientare a conduitelor și raporturilor sociale. Dacă a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sînt simbolizate în culoare mai închisă. Dubla sa caracteristică (funcțională/ normativă) semnifică și faptul că NC este el însuși ierarhizat în jurul finalităților diferențiate, a căror natură echipele de cercetători din universitățile din Aix-en-Provence, Montpellier și Paris VIII încearcă să o aprofundeze de cîțiva ani. 3.1.2. Sistemul periferic (SP) Elementele sistemului periferic nu sînt mai puțin importante într-o astfel de concepție. Se numesc "periferice" deoarece sînt raportate la influența nucleului central și sînt determinate de acesta în sensul, gradul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
negației După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit., p. 124 Această schematizare nu descrie totuși decît o parte a evoluțiilor reprezentărilor, a căror analiză poate fi denaturată. Studiile pe marginea nașterii RS se dezvoltă tot mai mult. Se poate aprofunda această tematică prin consultarea volumului coordonat de Garnier și Rouquette (1999). Lucrările despre influența socială (Moscovici, Mugny, Perez, Personnaz...), aparținînd aceluiași cîmp, ar putea completa perspectiva cititorului. Studiul modificărilor aceluiași obiect în contexte diferite răspunde și el, în parte, întrebărilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
îl poate prezenta un demers de analiză cantitativă structurată pe ipoteze puternice, standardizată și sprijinită pe un obiectiv comparativ (între grupuri sociale, între reprezentări și factori explicativi sau sociodemografici). Lucrarea lui Doise et al. (1993) poate fi consultată pentru a aprofunda analiza datelor, mai ales a procedurilor de înțelegere statistică a ancorării. Abric susține folosirea "întrebărilor mai deschise", propunîn-du-i-se subiectului chestionat "un larg evantai de răspunsuri", dîndu-i-se acestuia "posibilitatea de a elabora propriul său demers" sau "activitatea persoanei chestionate" pentru a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
scrieri (Séraphîtüs-Séraphîta a lui Honoré de Balzac, 1835). Lorenzi-Cioldi, în cartea sa pe această temă, observă că mișcarea este inversă în psihologie. Inițial analizat din perspectivă negativă și concretă, androginul este în cele din urmă puternic mitizat. Autorul încearcă să aprofundeze noțiunea de androginie psihologică, care ar fi legată de apariția autonomiei și de ideea de independență individuală față de regulile rolului în apartenența la un grup. Rezultă, pentru acest tip de individ, o mai bună adaptare la sarcini, o dezvoltare mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
apropiat, ca de exemplu privarea de tutun sau prevenția rutieră). Desigur, aceasta nu este o prezentare completă a raporturilor posibile între dimensiunile atitudinale și comportamentale, analizate în acest cîmp de cercetare. Ne vom raporta la publicațiile specializate pentru a o aprofunda (Joulé și Beauvois, 1987, 1988). Ceea ce am putea sublinia este faptul că întrepătrunderea ritualurilor și reprezentărilor, a conduitelor și codurilor, a actelor și simbolurilor este mult mai mare și mai puțin lipsită de importanță decît se crede, inclusiv în comportamentele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
catastrofice, bazate pe atractori stranii. c) Teoria haosului La fel ca și în cazul teoriei catastrofelor în științele exacte, termenul de haos nu are același înțeles cu cel din limbajul comun. Când vorbim despre haos în știința fizicii, încercăm să aprofundăm înțelegerea fenomenelor (aparent) dezordonate, inexplicabile prin aparatul teoretic restrâns al fizicii tradiționale. Evoluția sistemelor haotice este impredictibilă prin metodele cauzaliste clasice. Multe exemple de fenomene haotice sunt aceleași cu exemplele sugerate de teoria fractalilor sau de cea a catastrofelor: generic
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
1. Teorii geopolitice consacrate Nu este în intenția mea să elaborez o "dare de seamă" exhaustivă asupra teoriilor geopolitice consacrate. Aceste teorii au fost și sunt, în continuare, prezentate în oricare lucrare științifică de cercetare în domeniu și pot fi aprofundate prin consultarea diverselor surse (v. Bădescu și Dungaciu, 1995; Tămaș, 1995; Sava, 1997; Dobrescu, 2003; Bădescu, 2005; Țîrău, 2006; Chauprade, f.a.). Mă voi rezuma la sublinierea elementelor principale ale acestor teorii, fără intenția de a le submina certa importanță. Intenția
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spre partide europene, poziționîndu-se in jurul unor tematici supranaționale? Care va fi astfel evoluția atît a arenei de partide cît și a arenei instituționale comunitare în ansamblu? Iată numai cîteva dintre întrebările care îi invită pe cititori la o reflecție aprofundată despre natura, funcționarea și evoluția europartidelor în cadrul arenei supranaționale europene. Incontestabil, lucrarea lui Erol Kulahci aduce o contribuție științifică remarcabilă la cercetarea unei problematici europene de maxim interes și sîntem convinși că va deveni o carte de referință în domeniul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
că numai grupurile politice din Parlamentul European constituie baza unui sistem de partide europene care să permită democratizarea 12 și legitimarea UE13. Partizanii celuilalt curent estimează că tripticul legitimitate-democrație-reprezentare al UE este (sau poate fi) întărit prin rolul europartidelor. Vom aprofunda această din urmă tendință. Este o dezbatere normativă, în cadrul căreia se discută utilitatea, avantajele, necesitatea și condițiile pentru ca partidele europene să legitimeze, să democratizeze UE și să sporească reprezentativitatea acesteia. 1.1.1.1. Legitimitatea În primul rînd, cercetătorii au
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
partide europene. Pentru Rudy Andeweg, problema reprezentării politice în UE nu ar rezulta doar din deficitul democratic, ci mai ales din absența unui adevărat sistem de partide europene sau a unui sistem de partide cu niveluri multiple 36. Pentru a aprofunda mai mult analiza, Kris Deschouwer propune ca plan de cercetare compararea sistemului de partide europene cu sistemele de partide operînd în cadrul altor guvernări pe niveluri multiple 37. În raport cu reprezentarea, alți cercetători au arătat explicit rolul potențial al partidelor europene. David
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
37. În raport cu reprezentarea, alți cercetători au arătat explicit rolul potențial al partidelor europene. David Beetham și Christopher Lord au considerat că evoluția federațiilor europene de partide este în general importantă pentru dezvoltarea unei democrații reprezentative europene 38. Unii cercetători au aprofundat analiza problematicii. Jacques Thomassen și Hermann Schmitt au apărat ipoteza normativă potrivit căreia chestiunea responsabilității constituie problema cea mai importantă în raportul federațiilor europene de partide cu problematica reprezentativității din UE. Partidul va fi responsabil față de alegători cu condiția 39
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
asupra funcțiilor exercitate de PSE (capitolul 6). A doua parte intră direct în analiza politicilor de ocupare a forței de muncă ale federației social-democrate. Vom prezenta mai întîi cadrul nostru de analiză a politicilor partidelor europene (capitolul 7). Apoi vom aprofunda două studii de caz asupra politicilor PSE de ocupare a forței de muncă. Vom începe cu PSE și ocuparea forței de muncă din perspectiva președinției luxemburgheze a UE (capitolul 8). Vom restrînge analiza în examinarea policy-making-ului PSE din perspectiva Consiliilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]