48,939 matches
-
legitimitate memoriei literare. Monumentul este pus astfel în slujba textului. Inversul "efectului Petrarca" este ceea ce autoarea numește "efectul Brunelleschi": arhitectul cupolei de la Santa Maria del Fiore este cel mai ilustru descoperitor, se pare, al formelor, total opuși umaniștilor care se apropiau literar de edificiile antice. Mi se pare foarte interesant faptul că la originea conceptelor de monument și de monument istoric se află de fapt o distincție de mentalitate disciplinară, între receptarea literară pe de o parte, și cea a oamenilor
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
Ciobanu realizează o formă preponderent opaca și cu o verticalitate puternică, în care expresivitatea plastică și aspirația spirituală sînt la fel de ferme, iar Cojocariu una a dialogului interior/exterior și a tensiunilor dintre volumul calm și detaliul imprevizibil. De figurativ se apropie Titi Ceară, cu o propunere vag zoomorfa, si Laurențiu Mogosanu cu o structură antropomorfa, ambele în aceeași măsură ironice și grave. O adevarată sinteză a simpozionului, atît prin complexitatea formală cît și prin barocismul imaginației, este lucrarea lui Sava Stoianov
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
să-l cunoască pe marele bogătaș al cartierului Atanasie Ceaur. Cucerit de știință de carte a tînăru-lui paroh, bogătașul îl angajează să devină preceptorul copiilor săi, preparîndu-i pentru examene particulare. Copiii se atașează puternic de dascălul lor. Din nefericire, se apropie de el sufletește și mama copiilor, Roxana, o femeie plăcută, care nu făcea deloc caz (dimpotrivă, se rușina) de averea soțului ei. Află, cu plăcere, de visul tînărului paroh și se face interpreta lui pe lînga soț. Cum acesta angrenat
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
Alexandria Egiptului. Într-un tîrziu, reajunge în Roșiorii de Vede, împrietenindu-se frățește cu negustorul turc Ibraim și devenind lucrător la un cizmar. Canonul continuă, firește, să fie împlinit. Cei doi prieteni, ortodoxul român Savu și turcul musulman Ibraim, se apropie sufletește de evreul Marcu Goldstein. În prietenia acestui triptic, autorul induce teza posibilității înfrățirii între religii. Curînd, Savu îi salvează viața lui Ibraim, călcat de niște țigani hoți și cruzi. Ajunge, rănit, la spital și e pe cale de vindecare: "Savu
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
pe șevalet, mai sînt apoi sumedenia de lucruri tehnice, de la "cuțitul" de apăsat culoarea stoarsa din tub și trîntita pe pătratul sau dreptunghiul tabloului viitor, pînă la obiectele, florile uscate, gîngăniile, paianjenul (de metal, cu ochi scăpărători) de care mă apropiasem cu frica închipuindu-mi că sînt vii, plus libelulă vitrificata atîrnînd de peretele atelierului și care imi inspiră unul din cele trei-patru sonete, încercări mai vechi din tinerețe, cînd poezia, spre dezamăgirea mea de mai tîrziu, mi se părea cel
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
la o reprezentație, și-a adus aminte "de invitația primită de a veni într-o joi la serata dv. literară" și o vestea că va veni, citînd, acolo, o poezie. Se pare că, flușturateca cum era, Veronica și l-a apropiat pe poet de inimă ei. Brusc, în a doua scrisoare păstrată, din 1876, poetul se plîngea că a fost înșelat în simțămintele sale, ca Veronicăi îi plăcea să se știe, la Iași, că e iubita de Eminescu, iar ea "în
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
tocmai de aceea... M-a refuzat. Pe urma Peter s-a aplecat la urechea celuilalt și i-a spus ceva. Al doilea, pe care îl chema Willy, ascultase cu multă luare aminte explicația, ce-o fi fost, pe urmă se apropiase de mine și, prin semne mai mult, mă făcuse să pricep că ar fi vrut și el una, o havana, s-o vadă, s-o-ncerce? Sigur e că i-am dat și că el a luat-o, a stins
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
de mașini bătrîne. Există o logică a Oborului care îi învecinează pe negustorii de orătănii de curte cu detailiștii clanțelor de tot soiul, ai șuruburilor, cuielor, pompelor de apă, ai caielelor și ai furtunului vîndut în colăci. Cauți mobilă - te apropii de Bucur și intri în vorbă cu meseriașul care vinde canapele la modă în comunele din jurul Bucureștiului sau în apartamentele cu prețuri mici din cartierele tară-oras ale Capitalei. Tot aici se află stradă cratițelor, a oalelor minune și a tuturor
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
cunoscutele înfruntări cu Gardă de Fier, asasinarea elitei sale conducătoare și, apoi, datorită complicării situației internaționale, tragicele cesiuni teritoriale din 1940, care au grăbit abdicarea regelui și instalarea dictaturii militare a generalului Antonescu, pe care autorul o consideră că mai apropiată de cea carlistă decît de cea legionara. Capitala să eroare a fost antrenarea țării în război, deși la început, cînd a recucerit Basarabia și Bucovina de nord, "s-a bucurat de sprijinul copleșitor al națiunii române". Ambiția lui Antonescu de
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
supradimensionat, o incredibilă mulțime omenească, jefuită de orice personalitate, tentează eseul imposibil de a se înghesui într-un ocol în care n-ar putea paste șase oi, de fiecare iesitor bulucindu-se câte cinci nou veniți, în timp ce gloate agitate se apropie din toate punctele cardinale. Dacă instituția care salvează bugetul statului are, de la înființarea, cu multe decenii înainte chiar de comunism, douăsprezece ghișee - pe atunci Bucureștii numărau cu totul o jumatate de milion de locuitori - acum funcționează numai două, pentru câteva
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
neșters, orbire impardonabila, la stanga ar fi excitație juvenila, păcat (benign) de tinerețe, lirism necontrolat". Chiar mai interesantă apare metamorfoza suferită de vajnicii combatanți în numele "Cărticicăi roșii". În descrierea freneziei tinerilor maoiști francezi ("cei mai mulți copii de bani gata") în a se apropia de clasa muncitoare (dovedind un acut sentiment al culpei față de poziția lor socială pe care incearca, parcă, s-o exorcizeze!), ironia lui Alexandru călinescu e devastatoare. Să-mi fie îngăduit să citez, pentru farmecul lui unic, un asemenea fragment: "Obsedați
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
sentiment al culpei față de poziția lor socială pe care incearca, parcă, s-o exorcizeze!), ironia lui Alexandru călinescu e devastatoare. Să-mi fie îngăduit să citez, pentru farmecul lui unic, un asemenea fragment: "Obsedați de ideea că trebuie să se apropie de clasa muncitoare, unii dintre ei se duc "la baza", devin simpli muncitori în uzine. Nu toți trec proba: Tiénot Grumbach intra la Citröen și, în trei luni, slăbește 12 kilograme: Roger Linhardt se angajează la Renault dar, curând, alunecă
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
titluri sînt cuvinte cu un conținut dens și cu o istorie bogată, în spatele cărora se ascund adevărate aventuri ale experienței, ale minții și ale sensibilității umane, chiar și numai prin simpla răsfoire a Dicționarului... se pot declanșa mecanismele unei receptări apropiate de experiență estetică. Și această experiență poate fi serios consolidată prin lectură atentă a articolelor, scrise cu acea expresivitate care stă întotdeauna în preajma exactității și a rigorii, dar și prin privirea atentă a sutelor de schițe, desene tehnice, reproduceri alb-negru
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
o serie de episoade fiind integrate în românesc, așa cum se întîmplă în Mînăstirea din Parma, Mizerabilii sau Război și pace. Sau cum se întîmplă, adesea, la Dumas. Unde lucrurile nu stau însă chiar atît de simplu - și așa, încet-încet, mă apropii de subiect. Contele de Monte Cristo, apăru în foileton în 1845-1846 (veți vedea că are importanță), unul dintre cele mai complexe texte ce s-au scris vreodată (nu sînt singura care o spune) nu e un roman istoric. Lumea narativa
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
altfel, cu plăcere - volumul de nuvele al lui Jeffrey Archer O duzină de tertipuri, publicat în 1994. Nuvelele sînt strict contemporane, iar cele mai multe își plasează acțiunea în Anglia sau în Statele Unite, spații ale vremurilor noastre ce ne-au devenit demult apropiate în această lume a globalizării. Mai mult - iar acest detaliu m-a derutat complet - între subiectele posibile de conversație ale personajelor se numără concertele lui Pavarotti, războiul din Golf, criza petrolului, Clinton care poartă, totdeauna, toata vină, deprecierea cursului dolarului
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
se poate de practice, despre editarea de carte și posibilitatea de a și difuza cărți din categoria celor care "nu se vînd". Ne întîlniserăm de vreo două, trei ori pe vremuri, adică înainte de ^89; poate că ne-am fi putut apropia unul de celălalt atunci, dacă n-ar fi existat niște deosebiri limpezi de partizanat literar între noi doi. De fiecare dată s-a străduit, cînd ne-am întîlnit, să mă convingă, răbdător și argumentat, că dreptatea era de partea lui
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
jurnalului himalayan, munte care îi apare că o cutie de metal suspendată, surprinzător de albastră, cu orgia vegetală în vai, cu muchiile pietroase și norii albi pe creste. Și, deodată, în mai 1929, această mărturisire: "Iubesc Asia cu cît mă apropii de centru. Prefer Rajputana Hyderabadului, si Kasmirul, Bengalului.". Și, aici, nu departe, e Darjeeling, reședință de vară a guvernatorului englez al Indiei! Călătoria, pe jos, prin Himalaya, spre înalturi, nu e atît pitoreasca (evitat, mereu, cu grijă) cît exactă și
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
aici, descrierea lipitorilor, din cauza căderii neprevăzute în vale: Cine a spus că tigrul, sau leul, sau cobră e animalul cel mai temut al junglei - nu cunoaște junglă la început de monsoon. bestiile acestea blînde te ucid o dată. Dar lipitorile? Se apropie - și nu poți fugi. Le vezi - și nu le poți lovi. Dacă ești înspăimîntat - ești pierdut. Pentru că omul înspăimîntat fuge în vale, si in vale e agonia lungă, cu sfîrșit fără sînge... Urcuș pe coasta mărăcinoasa, sub ploaie, cu lipitori
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
s Children, regăsim în Moraes Zogoiby povestitorul avid să înșire cuvintele tumultuos, neluându-si nici macar timpul necesar să răsufle. Prin Moraes, Rushdie devine un postmodernist al respirației oprite, al ultimei răsuflări, al expirației dinainte de exitus. Eroul sau simte că se apropie de moarte și, copleșit de povestea să, o revarsă chiar cu riscul, de a-și epuiza plămânii. Deși este forțat de împrejurări exterioare să lupte cu narațiunea în scris (este ținut prizonier de Vasco da Gamă în Spania pentru a
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
aceea a fățărniciei, a împins această putere de creație la infinit. Se poate discuta dacă marea mișcare provocată de imensele mijloace puse-n pierdere de către suveran, a corespuns în calitate intențiilor regale și dacă sforțarea scriitorului ar putea să se apropie de nivelul lor. Poate că da, sau, mai repede, poate că nu. Realitatea este că intelectul lucrează și că lucrează mult mai mult si mai bine decît acum patruzeci, treizeci, douăzeci și cincisprezece ani". Chiar dacă unele propoziții par grafiate excesiv
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
bine, dar la mare distanță, peisagistica delicată și cu adevarat rafinată a lui Ion Popescu-Negreni. Într-un anumit fel, pictură lui Piliută seamănă suspect de mult cu o vata de zahar: privită superficial este ademenitoare și umflată, dar dacă te apropii și vrei chiar să o gusti, instantaneu se topește și dispare. Pentru că ea nu are nici o altă consistentă decît pe aceea fantomatica a hologramei. În mare, în aceeași situație se află și desenul. În prima categorie intră desenele ample, aproape
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
de neastîmpărul firii și de vremelnicia iubirii: Visătorii și Cer de toamnă înstelat. Eroii ambelor cărți sînt niște rătăcitori, în chip propriu, bărbați care nu își găsesc liniștea pentru că sînt mereu îndrăgostiți de femei de care nici nu se pot apropia. Fie că sînt prea săraci, nepricepuți într-ale amorului cavaleresc, ori "victimele" unei căsătorii (a lor sau a iubitei), acești bărbați nu iubesc decît ceea ce le e interzis. Telegrafistul Ove Rolandsen din Visătorii se îndrăgostește și de propria lui logodnică
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
martor obscur care asistase la una din ședințele de lectură. Traduc: ...El (Balzac, n.n.) se înfierbînta, gesticulă, se ridică în picioare și umblă de colo-colo prin salon recitind mai departe din memorie, desi ținea în mînă manuscrisul; și cum se apropia totuși de lampă ca sa-si mai arunce din cînd în cînd ochii pe paginile scrise, i se așezau candelabre aprinse pe mai multe mese din jur. Balzac nu spunea nimic mergînd de la un fascicul de lumină la altul, continuîndu-si mimica
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
în lumea tabloului și, prin consecință, lesne de urmărit, uneori chiar anticipîndu-i mișcările. În absolut, el nici nu este un pictor în sensul comun al cuvîntului, ci doar folosește pictură sau, mai exact, strategiile consacrate ale acesteia, pentru a se apropia de viață inaparentă a lumii vizibile și a celei imaginare, pentru a se defini pe sine în marea economie a realului tangibil și a visului și, nu în ultimul rînd, pentru a comunica, aproape în stare de inocentă, un segment
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
de ăsudură, cum se cheamă lipitura fierului cu flacără de oxigen; un mic patron al unui atelier, pierdut în mahalalele mărunte ale periferiei. Crăpase în gospodărie un cazan, cîrpit de mai multe ori de savanții reputați ai meseriei și mă apropiam de iarnă cu mașina de apă caldă hodorogita. În sudura e ca și în literatură. Mării cîrpaci cu firma, de cum le dai o treabă pe mîna o strică". Mai mult, autorul Florilor de mucigai jubilează la gîndul unei deșchideri a
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]