4,707 matches
-
umană și dezvoltare sustenabilă, aceste variabile sau “condiții ale dezvoltării” denotă o concepție tautologică, anume “pentru a se dezvolta o țară ce trebuie să fie dezvoltată”. De fapt, dezvoltarea sustenabilă nu poate fi altceva decât starea de civilizație a societăților apusene și procesul prin care aceste societăți au atins stadiul actual de progres. Sunt lucruri mult prea complexe pentru a fi descrise și cuantificate integral de o teorie economică a dezvoltării. Conceptual și analitic sau teoretic, orice studiu asupra dezvoltării revine
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și guvernarea limitată. În accepțiunea lui Peter Bauer esența dezvoltării este expansiunea alegerilor individuale, iar rolul statului este de a proteja viața, libertatea și proprietatea, astfel încât indivizii să poate urmări propriile lor obiective și dorințe. Creșterea economică modernă a țărilor apusene a necesitat câteva secole de transformări într-un mediu cultural și politic tot mai favorabil întreprinderii libere și drepturilor personale. Instituțiile și valorile lumii occidentale au evoluat astfel încât au favorizat proprietatea privată și piața liberă, așezând limite stricte asupra puterii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de zile lucrez ca un paingăn Și pânza mea ajunge la craiul și la papa, De n-a muri degrabă tot trebuie să cadă... La Roma-n cartea neagră trecut e al său nume Ca dușman și protivnic al legii apusene: Se știe că el singur mulțimea oarb-o ține În turma legii grece celei răsăritene. Și Ludovic, pe care a[stă]zi toată popimea De lege apuseană îl trece pintre sfinți, Acest sfânt îl urăște, căci tare în cerbice E Dragul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n cartea neagră trecut e al său nume Ca dușman și protivnic al legii apusene: Se știe că el singur mulțimea oarb-o ține În turma legii grece celei răsăritene. Și Ludovic, pe care a[stă]zi toată popimea De lege apuseană îl trece pintre sfinți, Acest sfânt îl urăște, căci tare în cerbice E Dragul... dar mai tare socot că voi fi eu. Cetatea geme toată de oameni de ai mei, Al lui nu e nimica, nici haina de pe dânsul, El
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
În Vrancea și în Codrii Tigheci, în Câmpulung, Cetatea Albă are șoltuz cu multă oaste, Bârladul stăpânește olate și pășuni, Suceava are ziduri de poți îmbla calare Pe ele. [Și] în târgul Siretului iar este Un episcop puternic de lege apuseană Dar toți ei se aseamăn cu vergile-unei mături Ce coadă n-au, legate nu sânt nu poți să mături Cu ea dușmanii țării, prădalnicele neamuri: Nu sar toți pentru unul și unul pentru toți. Și roiurile-s bune, prisaca înflorită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care punea frâu poftei lor de a prăda și dorului lor de răzbunare contra numeroșilor inamici. Boris, neprimind sprijin de la greci contra nemulțămirii manifeste a poporului său, cercă ajutor la împăratul romano-german și la papa, apropiindu-și țara de biserica apuseană, deși tocmai atunci se aflau preoți greci în țară-i. Misionarii, trimiși numaidecât în Bulgaria din partea papei, începură lupta contra bisericei și preoțimei grecești și dădură astfel o scandaloasă priveliște acestui popor, încă barbar, care abia se convertise la religia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Balduin, primiră însă de la amândoi răspuns negativ, spuindu-li-se că ajutorul lor e de prisos; deci acuma se adresară cu aceeași ofertă la regele Ioannițiu. Acest domn războinic, care curând după ce intră la stăpânire își propusese de-a pustii întreaga parte apuseană a împărăției romeice, a năvăli asupră-i cu cumanii, și a o ruina în toate chipurile, primi pe grecii ce se ofereau ei înșii cu părere de bine și cu onori și se folosi de ocazie pentru a-și arăta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la locul lui și pe socoteala lui, prin mijlocul unei dușmănii viclene și bine calculate, până ce el va fi în stare a le da ajutor cu de prisos. Norociții cuceritori latini, îndată după luarea capitalei, își întinseră mâna după provinciile apusene ale împărăției. Potrivit cu planul de împărțeală, Balduin înaintă cu oștirea sa contra orașelor presărate sporadic înlăuntrul Traciei, pe care le și sili să se supuie numaidecât. Marchionul de Montferrat, Bonifaciu, înaintă din parte-i spre Tesalonic, luă acest oraș, inundă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el însuși. Cu toată marea putere de acțiune și vitejia sa, regentul Enric era de firea lui om blând și dispus spre împăcare, încît pe de o parte el, pe de alta ajutoarele de oaste și de bani din Europa apuseană, aduseră în șovăitoarea poziție a latinilor oarecare consolidare și îndreptare; dar cauza lor câștigă și mai mult încă prin respingătoarea și imprudenta purtare a regelui Ioannițiu, dușmanul lor de căpetenie, a cărui cruzime sălbatecă și fără de scrupul respingea și amici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căruia nu-i lipseau nici puterea de acțiune, nici alte virtuți, mai cu samă nu moderațiunea și iubirea de dreptate. Latinii întărîtați răzbunară în curând moartea plină de dureri a nenorocitului lor împărat, iar bizantinii cei nestatornici învățară din pilda apusenilor cum adevărata fidelitate de supus are ocazie de-a se manifesta chiar față c-un monarh încetat din viață. După spusa tuturor, Ioannițiu puse să-i facă din țeasta lui Balduin o cupă împodobită și frumos îmbrăcată, din care bea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l orbească, o pedeapsă și o măsură de precauțiune foarte obicinuită în împărăția bizantină în contra pretendenților la tron și a regenților răsturnați. Fratele lui Teodor, Manoil Comnen, bărbatul Mariei, fiicei nelegitime a regelui bulgar, uzurpă orașul Tesalonic, ocupă câteva provincii apusene, își puse titlul de împărat și despot, arogîndu-și astfel din propria lui putere neatârnarea deplină și rangul de împărat, lucruri pe care căuta să le dovedească mai cu samă prin întrebuințarea de scrisoare roșie în hrisoavele sale. Dar și pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de a-și apropia toate țările bizantine din Europa cu atât mai simțitoare era amenințarea pentru regatul româno-bulgar în interesele și-n condițiile sale de existență, cu atât mai grabnică era necesitatea acestui regat de-a se răzima de puterile apusene ale Europei pentru a găsi mijloace de mântuire. A reprimi uniunea era pentru regele român o ocazie bună ce i se prezenta pentru a recâștiga favoarea Scaunului papal, si prin acesta, favoarea potentaților din apus, pe când papa, pe de altă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la început. Cum sosi timp mai bun, împăratul înmulți și completă oastea într- un mod și într-o măsură arareori ajunse pîn-atunci și, fiindcă nu văzuse încă mijind din răsărit primejdia invaziei mongolilor, își puse iar de țintă eliberarea părții apusene a împărăției. În fruntea unei considerabile oștiri, ca și care nu mai avuse pîn-atunci nici el, nici tatăl său Vatatzes, trecu Elespontul, având de gând a-și spori încă puterile prin partea de trupe ce o lăsase la Didymotichos. Dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau al polovților, care pîn-atuncea petrecuse în Asia dincolo de Volga, era ca și ungurii de viță ugrică (din care cauză bizantinii le ziceau uți) și biruind pe chazari și pe pecenegi ocupară toată țara până la gurile Dunării și pîn-în șirul apusean al Carpaților și se așezară cu predilecție în frumoasa și binecuvântata țară care pe vremea aceea purta, după năvălitori, numele Cumania, iar în cursul sutei a treisprezecea începu a se numi Moldova; dar și Ardealul precum și o parte a Valachiei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după moartea marelui han Ugetai, se văzură constrânși a se întoarce în patria lor asiatică, mântuind Europa de apăsătorul vis aievea al predomnirii lor și a furiei lor de distrugere. {EminescuOpXIV 158} Și alte măsuri de apărare, luate în partea apuseană a Ungariei, se dovediră nesuficiente în contra grămădirii maselor de popoare barbare, așa că la anul 1254 deja regele Bela IV vesti papei Innocențiu IV amenințătoarea năvală a tătarilor în Ungaria, cari-i și cuceriseră țările tributare și întrucîtva supuse suveranității sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce conduc guvernul, de acei ce poartă arme, de acei ce trăiesc de pomană, c-un cuvânt de numărul tuturor acelora cari în mii de chipuri se interpun între producțiunea mijloacelor de trai și consumațiunea lor. Omul sărac în Irlanda apuseană e bucuros să capete 5 pence pe-o pereche de găini cari în Londra se vând pentru tot atâția șilingi, și astfel el capătă 8 procente ca preț al muncii sale, iar celelalte 92 procente sânt înghițite de persoanele mijlocitoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de unguente miraculoase și depla- sarea prin văzduh, călare pe demoni. Mai mult, astfel de credințe (vezi zicala „dracul e calul babelor”) și practici magice au supraviețuit, până acum câteva decenii, în unele regiuni conservatoare ale României, „în inima Munților Apuseni”, de exemplu, unde „patrimoniul magic a fost mult mai bine conservat” (39, p. 74) : „[Vrăjitoarele] au acoperit focu’ să nu să vadă și au stins lampa și s-au desbrăcat în pchielea goală și s-au uns cu niște unsori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au furat norii de pe cer, producând secetă timp de șapte ani. În astfel de cazuri, cel chemat să restabilească ordinea este fie Dumnezeu (ca în legenda mai sus menționată), fie solomonarul, ca în acest descântec din folclorul minerilor din Munții Apuseni : Dacă tăul o săcat Șteampurile nu mai bat, Hai ploaie cu șirloaie Foieșu să se înfoaie Și-o trecut șolomonaru Care umblă cu șercanu [= balaurul] Din zbici o pocnit Pe iel s-o suit Și s-o tăt rotit Ploaia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atât de pline de semni- ficații majore și, în fond, atât de esențiale în economia scenariului, încât caracterul (aproape obligatoriu) ofidian al balaurului poate fi complet detronat, ca într-o legendă culeasă în anul 1977( !) într-un sat din Munții Apuseni. „Zgrimințeșu [= solomonarul] prinsă a zâce vorbe neînțălese și deodată apa s-o tulburat și o ieșit on cal alb ca neaua. Omu i-o țipat frâu în cap și-o pornit. Păre că zboară. [...] Balaur de gheață, numa că era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Astfel de reacții sunt logice și firești. Ele au supraviețuit până târziu, fiind atestate chiar și în secolul XX. Astfel, Gh. Pavelescu observa în anul 1945 că unele dintre motivele „care împiedică sau limitează” contactul cu „descântătorii” din zona Munților Apuseni sunt teama mani- festată de aceștia față de preot și jandarmi, precum și rezerva față de „domnii de la oraș” (39, pp. 88-89). Alți autori contemporani, trecând în revistă coordonatele esen- țiale ale statutului vrăjitorului din satele românești, conchid astfel : „De obicei, individul specializat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pricep și nu le știu ceti : învață cum să călărească pe balauri, cum să îi cheme, cum să poarte vremurile..., [învață] farmece de-a lega și dezlega ploile” (8, p. 145). Iată și o credință similară, culeasă din zona Munților Apuseni : „După ce au gătat de învățat toate cărțile din lumea asta, [solomonarii] au mers într-o țară tare depărtată, de la Răsărit, aici au stat într-o peșteră și au scris la o masă de piatră toată învățătura din lume într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această problemă, descântecele și toate „secretele” văjitorilor se transmit exclusiv pe cale orală (148), „din gură în gură” (50, p. 61). Iată și câteva concluzii la care a ajuns Gh. Pavelescu, în cartea sa Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni. „Descântatul consti- tuie o tradiție ce se transmite din generație în generație.” „Eu am învățat [declară o informatoare] de la soacră-mea, soacră-mea o învățat de la soacră-sa.” „Eu am învățat din mama bătrână, din moșii și strămoșii noștri.” în privința
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
popular a trecut - simbolic și onomastic - sub patronajul legendarului rege Solomon. Probabil că, înainte de această epocă, vrăjitorul popular cu atribuții meteorologice rostea un descântec și nu îl citea. Astfel, în unele enclave etnice conservatoare (cum este, de exemplu, zona Munților Apuseni) - în care contaminările și alterările culturale au fost sensibil mai reduse -, „Cartea solomonarului” este rar atestată (vezi, de exemplu, 39, p. 29). În astfel de zone, solomonarul rostește, de regulă, „niște descântece” (49, p. 189) sau pronunță „vorbe neînțelese” sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în România, adaug eu, nici credințe sau legende explicite pri- vind antro pomorfismul rădăcinii acestei plante. Și totuși, unele vagi informații ar putea fi considerate supraviețuiri ale unor vechi eresuri de acest fel, dispărute sau grav degradate. În zona Munților Apuseni, de exemplu, în cadrul ritului de recoltare a mătrăgunei se folosea lapte de „gudă” (= cățea) (28, p. 56). Pe de altă parte, există o plantă psihotropă din farmacopeea populară, mutătoare (Bryonia alba), asemănătoare ca efecte narcotice cu mătrăguna (și uneori confundată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pharmacon) este dată de doza folosită. Se pare că a existat într-adevăr practica tainică a unor cârciumari (indiferent de etnie) de a macera anumite plante psihotrope în băuturi alcoolice, pentru a le face „mai tari”. Cârciumarii din zona Munților Apuseni, consemna Gheorghe Pavelescu, „obișnuiesc să pună în butea cu vin o bucată de mătrăgună [...], că atunci omul care bea nu mai pleacă până termină banii”. Pentru găsirea și aducerea mătrăgunei, cu îndeplinirea întregului ritualul cunoscut, se plăteau două vrăjitoare „care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]