6,356 matches
-
și reciprocă absolut, vasăzică universală; când iubirea e, cearta e cu neputință și, de e cu putință, ea nu e decât cauza unei iubiri preînnoite și mai adânci încă decum fuse-nainte. Omul ca atare e al omenirei; însă în arătarea lui definită, mărginită, el aparține unei părți a omenirei care, vrând să-și implinească misiunea în lume, el e îndatorat de-a-și pune puterile sale pentru împlinirea acelei misiuni. Omenirea considerată ca un corp. ["VIAȚA E GERMENUL MORȚII"] 2285 Fiecare
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Filibiu - fin de albanez moametan ["CE-AR FI PUTUT SĂ FIE...? "] 2255 Ce-ar fi putut să fie în împrejurări cari ar fi favorizat dezvoltarea lor? Pantazi Ghica Guluță Efendi. ["ACEASTĂ ARHICANALIE"] 2257 ar vrea ca acest om dezgustător ca arătare fizică și dezgustător ca morală, căruia[-i] pute inima dintr-însul și creierul cum [î]i pute gura și promite să fie cauza unui *** *** între Austria și Rusia acest putrefact moral și fizic, această arhicanalie. El a introdus bătaia * în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și suflet. Supozițiunea unei ființe. E o veche închipuire populară. De acolo vine metempsicoza. Aparține vechimei asiatice, apoi în filozofia greacă. În timpul nou același proces. Materialismul nu cunoaște suflet - antimaterialiștii susțin contrariu. Această știință analogă cu alchimia. Chimia alch[imică]. Arătări sufletești și psicologia. Rămâne espresia spirit, totuși nu-i așa. Sfera subiectivă a fenomenelor este psiche. Această sferă se gândește și este un teren de cercetări, de speculațiune, foarte îndreptățit. Materialiștii stau mai siguri, deși nu întreg [... ] își pierd obiectul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
semn rău?" însoțesc, la român, orice întâmplare a acestei lumi.Și lumea lui nu este o lume neutră de întâmplări, fără sens și legătură; ci este o lume plină de puteri rele ori binevoitoare, de chemări și de tăceri, de arătări și ascunderi. Într-un sens, toate lucrurile acestei lumi sunt ființe și au ceva de spus cui știe să le asculte" (p. 105). 302 Despre "scrierea pe cer" vezi Ovidiu Papadima, " Motivul "scrierii pe cer" în literatura universală și în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care s-a emancipat de curgerea bicisnică a vremii și s-a Înveșnicit. Locul nu este mai puțin important ca obiectul. El este unul privilegiat În care se petrece o revelație, o experiență de excepție, În care are loc o arătare a sacrului pînă atunci camuflat În profan. Doar acolo s-a produs Întîlnirea miraculoasă. Cel mai adesea este greu să separi obiectul de situație, scenă, eveniment. Și inutil, pentru că ele sînt Înglobate În acea viziune care e fundamentul experienței. Cele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
este absolută și irecuperabilă. Și poeții occidentali sînt tentați de atitudini mai modeste, de un anume anonimat al creației, de confuzia cu firea. În poemul Unde un cântec este, Blaga surprinde ființa cântecului ca pe un fel de epifanie, de arătare zeiască. Cântecul este pentru el destrămare și răsfirare a zeului, topire a sa În lume, metamorfozare În adiere, mireasmă, vrajă-vânt, care, abia așa, ating coardele deargint ale lirei. E remarcabil faptul că este vorba de un cântec al firii și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
atrăgea atenția nu era locul de unde pornea mica avalanșă, ci neașteptata ei izbucnire silențioasă și scînteietoare. Un eveniment simbolic parcă pentru tot ce e trecător fără ca asta să-l facă insignifiant pulverizarea, scurtă, explozivă și totuși discreta dispariție a unei arătări (pentru că n-ai cum să-i spui pe nume) Întru gloria prafului și a pulberii. Pentru a nota ceea ce se petrecea m-am fixat (și pentru scurtimea sintagmei) pe un puf de nea. Simțeam nevoia să precizez mai mult, să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Făptură prea mică, voiești să afli viața? Ține în tine credința și smerenia, căci prin ele afli mila, ajutorul și cuvintele grăite în inimă de Dumnezeu, dar și pe Cel ce te păzește întru ascuns și rămâne cu tine la arătare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Prin credință și smerenie simțim cuvintele lui Dumnezeu grăite în fiecare moment în inimă, deci nu ca niște cuvinte spuse odinioară de Dumnezeu și acum desprinse de El. De aceea, Îl simțim și pe Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în fiecare moment în inimă, deci nu ca niște cuvinte spuse odinioară de Dumnezeu și acum desprinse de El. De aceea, Îl simțim și pe Dumnezeu însuși ca persoană, grăindu-ni-le. În ascuns, Îl simțim grăindu-ne, iar la arătare, ajutându-ne în faptele noastre. (n.s. 88, p. 95) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 19, în Filocalia..., vol. X, p. 95) „Odihna, și tot darul cel bun și toată harisma dumnezeiască vine omului prin credință”. (Sf. Varsanufie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 19, în Filocalia..., vol. X, p. 97) „Nu credința cea din învățătură eliberează pe om de mândrie și de îndoială, ci cea care vede și răsare din înțelegere și se numește recunoașterea și arătarea adevărului”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 58, în Filocalia..., vol. X, p. 306-307) „Iar credință numim nu pe cea prin care crede cineva în deosebirea ipostasurilor dumnezeiești și prea închinate și în firea mai presus de toate și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ar fi putut rezolva dacă ar fi existat o înțelegere reciprocă”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 188, II, în PSB, vol. 12, p. 374) ,,Ca toți aceeași să grăiți, zice, și să nu fie între voi împărecheri (schisme). Singură arătarea schismei printre dânșii și era de-ajuns spre a fi învinovățiți. Prin împărecheri (schisme), nu numai că întregul se desparte în mai multe părți, ci chiar se pierde la urmă, căci așa este firea schismei. Apoi, fiindcă i-a atins
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a exista veșnic ca umbre fără viață, ca niște aparențe care nu mai păstrează decât înfățișarea lor de odinioară, simple simulacre vlăguite și inconsistente, golite de orice substanță vitală, de orice conștiință și de orice amintiri. Nu au nici măcar viața arătărilor din vise. Ținutul morților este singurul loc din universul homeric unde Forța care poartă lumea, care este lumea, e absentă. Acestor umbre fără cuget, fără voință și fără pasiuni nu le este nici măcar urât, plictisul fiind doar o tânjire a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
insulei, deși demarcajul nu este tocmai ușor de făcut. Sunt, pare-se, multe și de tot felul, cu atribuții stricte potrivit naturii lor, benefice, malefice, grațioase, punitive, jucăușe, cine mai poate ști, umplând crâmpeiul acela al lor de țară cu arătări și muzici și exuberanțe. Ele nu sunt nimănuia de vreun cât de mic folos, cel mult atâta cât îi este lumii să nu aibă nici o noimă bună de măsurat cu țelurile noastre. Și de aceea insula aceasta, plină de viață
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
a exista veșnic ca umbre fără viață, ca niște aparențe care nu mai păstrează decât înfățișarea lor de odinioară, simple simulacre vlăguite și inconsistente, golite de orice substanță vitală, de orice conștiință și de orice amintiri. Nu au nici măcar viața arătărilor din vise. Ținutul morților este singurul loc din universul homeric unde Forța care poartă lumea, care este lumea, e absentă. Acestor umbre fără cuget, fără voință și fără pasiuni nu le este nici măcar urât, plictisul fiind doar o tânjire a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
insulei, deși demarcajul nu este tocmai ușor de făcut. Sunt, pare-se, multe și de tot felul, cu atribuții stricte potrivit naturii lor, benefice, malefice, grațioase, punitive, jucăușe, cine mai poate ști, umplând crâmpeiul acela al lor de țară cu arătări și muzici și exuberanțe. Ele nu sunt nimănuia de vreun cât de mic folos, cel mult atâta cât îi este lumii să nu aibă nici o noimă bună de măsurat cu țelurile noastre. Și de aceea insula aceasta, plină de viață
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
la dreapta Tatălui, făcând ca materia trupului nostru să aibă aceeași cinstire (s.n.) și să stea într-același jilț, în virtutea asemănăriicu Dumnezeu, și în același trup va veni El cu slavă, să judece viii șimorții, întorși la viață prin puterea arătării Sale, și să răsplăteascăfiecăruia după faptele sale”<footnote Sfântul Grigorie Palama, op. cit., pp. 109-110. footnote>. Revenind la mărturiile Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan,putem vedea că, înainte de Înviere era nevoie de anumite precizăricare să-i facă pe Sfinții Apostoli să
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Numelui prin lucrarea mân tuirii în Hristos. Însemnătatea mărturisirii credinței adevărate constatocmai în această „sfințire” prin încadrarea ei în Sfânta Liturghie.Numele lui Dumnezeu s-a sfințit, într-adevăr, numai prin Jertfa Mântuitorului ca încununare a lucrării Sale premergătoare de la „arătarea”, „chemarea” ucenicilor și „semănare” a Sa în ei până la „asemă narea” lor cu El (Ioan 17, 4; Romani 8, 29). Prin „sfințirea” Numelui,Dumnezeu se deosebea, astfel, atât de noțiunea filosofică despreDumnezeu, cât și de cea a Vechiului Testament, „prezent
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se deosebea, astfel, atât de noțiunea filosofică despreDumnezeu, cât și de cea a Vechiului Testament, „prezent” prin Lege,dar „nearătat” prin Întrupare. Sfințirea Numelui lui Dumnezeu prinJertfa lui Hristos a însemnat puterea de răscumpărare, în sens demutare în Hristos și arătare a slavei atotțiitoare a lui Dumnezeu ca„Rug Aprins”, care duce la înviere pe cei morți cu duhul: „Vă voi luala Mine, ca să fiți și voi acolo unde Eu sunt” (Ioan 14,3); „Eu suntviu, și voi veți fi vii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1, 9). Ucenicii și-au adus aminte că le spusese: „Lumea nu Mă va maivedea” (Ioan 14, 19). Deci, Mântuitorul nu se mai arăta lumii,pentru că n-a venit să piardă lumea, ci ca s-o mântuiască (Luca 9,55). Arătarea Sa în ipostaza de după Înviere ar fi însemnat pentrulume pedepsirea ei, așa cum soldații păzitori ai mormântului Său se făcuseră ca niște morți la arătarea îngerilor (Matei 28, 4). Deci,arătarea Mântuitorului nu era o cale a îndreptării lumii. Dacă Mântuitorul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lumii,pentru că n-a venit să piardă lumea, ci ca s-o mântuiască (Luca 9,55). Arătarea Sa în ipostaza de după Înviere ar fi însemnat pentrulume pedepsirea ei, așa cum soldații păzitori ai mormântului Său se făcuseră ca niște morți la arătarea îngerilor (Matei 28, 4). Deci,arătarea Mântuitorului nu era o cale a îndreptării lumii. Dacă Mântuitorul a plecat de la gadareni ca să nu-i înspăimânte (Luca 8, 37),astfel El nu se mai arată lumii după înviere tocmai pentru ca ea săgăsească
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
piardă lumea, ci ca s-o mântuiască (Luca 9,55). Arătarea Sa în ipostaza de după Înviere ar fi însemnat pentrulume pedepsirea ei, așa cum soldații păzitori ai mormântului Său se făcuseră ca niște morți la arătarea îngerilor (Matei 28, 4). Deci,arătarea Mântuitorului nu era o cale a îndreptării lumii. Dacă Mântuitorul a plecat de la gadareni ca să nu-i înspăimânte (Luca 8, 37),astfel El nu se mai arată lumii după înviere tocmai pentru ca ea săgăsească totuși pe Dumnezeu, la Care: „Dragostea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Duminicii a 7-a după Paști se referă tocmai laaceastă „amintire” și la grija Bisericii de a sta în Hristos. Înălțarea lacer era o iubire și mai mare, ca un „bine” făcut împotriva voinței lor, însă pentru ca bucuria „învietoare” a Arătărilor Sale după În-viere numai către ei să se prefacă în mângâierea „înfietoare” și atot țiitoare a Duhului Sfânt, ca o nuntă a lor, ca fii în Hristos în sânurileTatălui (Ioan 1, 18): „Mai de folos este vouă să Mă duc
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
vorbi în pilde, ci pe fațăvă voi vesti despre Tatăl” (Ioan 16, 25). „Vestirea despre Tatăl” estevederea Feții negrăite (apofatice) a lui Dumnezeu și auzirea acestei„vestiri”: „Atunci nu Mă veți mai întreba nimic” (Ioan 16, 23). În vierea este arătarea slavei Sale veșnice pe care oamenii n-au maiputut-o vedea după păcatul strămoșesc. Înfricoșarea de „Atotputernicia” lui Dumnezeu îi făcea să nu mai poată gusta slavanegrăită ca plinătate de la Cel ce avea atâta filantropie părintească!Înfricoșarea era semnul pierderii iubirii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
mai putea ține „Cuvântul”, căci, numai „De Mă iubeștecineva, va păzi Cuvântul Meu!” (Ioan 14, 23). Era necesară sfințirea Numelui, mai întâi prin „vedere” pe Tabor fără a muri (Marcu 9, 1),apoi prin bucuria inimii ca o „înviere” la arătările de după Înviere:„Acum preamărește-Mă Tu, Părinte, la Tine Însuți cu slava pe caream avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea” (Ioan 17, 5): „Scăpatdin chinurile sufletului Său, va vedea rodul ostenelilor Sale și demulțumire se va sătura
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea” (Ioan 17, 5): „Scăpatdin chinurile sufletului Său, va vedea rodul ostenelilor Sale și demulțumire se va sătura” (Isaia 53, 11).„Eu sunt viu și voi veți fi vii!” (Ioan 14, 19): „arătările” suntpentru ucenici calea „învierii” lor, ca cei ce erau „abia vii” după„jefuirea” vieții pe care o aveau din cuvânt (Luca 10, 30). Mormântuldevine pentru ei „izvor de înviere”. Iubirea lor pentru El din „sla-va” Lui era ca o intrare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]