6,475 matches
-
1574 (5, IV B, p. 134), „Păltiniș” - anul 1576 (ibidem, p. 223), „Jugăstreni” - anul 1582 (5, V B, p. 77), „Păltinișul” - anul 1632 (5, XXI A, p. 245) ș.a.m.d. (43). La fel de vechi sunt atestările documentare privind denumirile acestui arbore, așa cum le-am găsit în actele de stabilire a hota- relor unor proprietăți funciare. Este vorba de documente de hotărnicie, în care paltinul și jugastrul apar ca „semne de hotar”, câteodată marcați cu pecetea domnească „bour” : „jugastru” - anul 1563 (5
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
noastre au fost clădite pe locul unui copac bătrân pe care i l-a arătat clăditorului o viziune oarecare” (87, p. 204). Esența acestor legende este elementul arhetipal invariant : ridicarea unui lăcaș de cult pe locul (sau din lemnul) unui arbore sacru sau consacrat (Axis et Imago Mundi), în cazul nostru, un paltin. Nu întâmplător, tocmai acest element „păgân” a fost exclus (păs- trându-se toate celelalte) dintr-o „versiune pur clericală” a legendei întemeierii Putnei, așa cum a fost consemnată în 1761
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arhaica funcție sacră a copacului și credința păgână, pre-creștină, privind arborele- templu. „Pădurile [= arborii] - spunea Plinius cel Bătrân - au fost templele divinităților și, conform unui străvechi obicei, chiar și acum oamenii simpli de la țară îi închină zeului cel mai frumos arbore” (Naturalis historia, XII, 3) (136). Într-adevăr, astfel de credințe au supraviețuit și în cultura tradițională românească, mai ales în folclorul religios cel mai conservator, și anume cel al păstorilor : „Ciobanii - consem- nează Tache Papahagi - se mărturisesc la copaci [...]. Fac
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
XIX-lea : „Până nu a fost lumea și era numai o apă mare, s-a gândit Dumnezeu să facă lumea cât mai degrabă. [...] [Dumnezeu] și-a aruncat baltagul în apa cea mare, și ce să vezi, din baltag crescu un arbore mare”. Anume în acest loc se produce „scufundarea cosmogonică” în vederea aducerii din apele haotice a materiei prime care va fi organizată în jurul 143Dendromitologie românească. Paltinul copacului. Iar „din frunzele arborelului s-au făcut oamenii” (13, pp. 90-91 ; vezi și pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cosmogonică” în vederea aducerii din apele haotice a materiei prime care va fi organizată în jurul 143Dendromitologie românească. Paltinul copacului. Iar „din frunzele arborelului s-au făcut oamenii” (13, pp. 90-91 ; vezi și pp. 245-246). în legenda românească nu se specifică soiul arborelui antropo- -cosmogonic, dar, în unele variante ucrainene, Cosmosul se înte- meiază la poalele unui paltin. Din vârful lui, Dumnezeu plonjează în apele primordiale pentru a aduce „nisipul” necesar creației (14 I, p. 59). Dar nu trebuie să căutăm prea departe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Isus), s-au suprapus, generând un insolit motiv hibrid : Isus (re)creează lumea. Paltinul (axa și centrul lumii, lăcaș al zeului demiurg) a devenit (pentru uzul pruncului Isus) un leagăn agățat în paltin și, ulterior (prin pierderea semnificației inițiale a arborelui), doar un leagăn din lemn de paltin (90). De altfel, motivul „leagăn de paltin” se regăsește și în alte tipuri de colinde (cu temă nupțială, de exemplu), în care apare ca unic loc ferm în mijlocul haosului acvatic : Vine marea cât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Aduce pini Și cu tulpini ; Pintră pini și pintră brazi, Legănel De păltinel (16, p. 179). în leagăn „șade fiica cea frumoasă” care urmează să se mărite. Tot în colindele pentru fată sau fecior în preajma căsătoriei regăsim toposul originar-cosmogonic - un arbore uriaș, crescut în mijlocul mării (mai rar pe țărm) -, o imagine arhaică a cărei origine/evoluție a intuit-o corect Octavian Buhociu : „Tabloul mitic din aceste texte, al mării cu insula-arbore [...] aparține mitului creării lumii din apă, mit adaptat aici colindatului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cărei origine/evoluție a intuit-o corect Octavian Buhociu : „Tabloul mitic din aceste texte, al mării cu insula-arbore [...] aparține mitului creării lumii din apă, mit adaptat aici colindatului de naștere a anului, prin întemeierea unei noi familii” (17, p. 91). Arborele cosmic, crescut din mijlocul apelor primordiale - așa cum apare în unele legende cosmogonice -, a devenit, în colinde, arborele crescut pe o insulă din mijlocul mării și, ulterior, arborele de pe țărmul („prundul”, „schela”) mării. Imaginea mitică inițială și-a pierdut din consistență
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
insula-arbore [...] aparține mitului creării lumii din apă, mit adaptat aici colindatului de naștere a anului, prin întemeierea unei noi familii” (17, p. 91). Arborele cosmic, crescut din mijlocul apelor primordiale - așa cum apare în unele legende cosmogonice -, a devenit, în colinde, arborele crescut pe o insulă din mijlocul mării și, ulterior, arborele de pe țărmul („prundul”, „schela”) mării. Imaginea mitică inițială și-a pierdut din consistență și semnificație în favoarea unei imagini mai realiste. De regulă, speciile de arbori cosmici care apar în textele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
colindatului de naștere a anului, prin întemeierea unei noi familii” (17, p. 91). Arborele cosmic, crescut din mijlocul apelor primordiale - așa cum apare în unele legende cosmogonice -, a devenit, în colinde, arborele crescut pe o insulă din mijlocul mării și, ulterior, arborele de pe țărmul („prundul”, „schela”) mării. Imaginea mitică inițială și-a pierdut din consistență și semnificație în favoarea unei imagini mai realiste. De regulă, speciile de arbori cosmici care apar în textele folclorice sunt tipice : bradul sau mărul. Foarte adesea însă apare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cocon”, importantă nu este doar prima imagine - de „început de lume” -, ci și cele care îi urmează. La poalele copacului cosmic (jugastru, arvun, paltin), crescut în mijlocul mării, se află două-trei oști (număr care a con- ta minat probabil și unicitatea arborelui, devenit doi-trei păltiori). Oștile, „moldovenești și craiovenești, multe-s muntenești” (sau 146 Ordine și Haos numai una dintre ele), nu au conducător („domn”). Oștenii pleacă să-și aleagă unul, „din vad în vad și din sat în sat și din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sănătos (18, pp. 58-59). Nu întâmplător oștenii care-și caută „domn” sunt plasați, la începutul textului ceremonial, „sub umbrița” celor „trei păltiori/ ’nalți și gălbiori” sau la umbra altor copaci înrudiți (arvun, jugastru). Se pune întrebarea dacă paltinul (în general, arborele sacru sau consacrat) a jucat aievea rolul de copac la rădăcina căruia avea loc ceremonia de inițiere feciorească și cea de învestire a unui conducător. Sursele istorice și etnologice ne oferă unele informații în privința unor atribute similare acordate monumentelor dendro-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este descris un adevărat „turnir cavaleresc”. Este o confruntare în probe voinicești între mai mulți pretendenți la rangul de „domn”. Confruntarea protagoniștilor și învestirea noului domn are loc și aici la umbra unui „paltin sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
între mai mulți pretendenți la rangul de „domn”. Confruntarea protagoniștilor și învestirea noului domn are loc și aici la umbra unui „paltin sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei poposea La paltin galben, La fântână lină, Mulți voinici s-adună
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei poposea La paltin galben, La fântână lină, Mulți voinici s-adună (34, p. 426). Arhaicul obicei de a face „dreaptă judecată” la poalele unui arbore sacru este atestat de documente istorice, etnografice sau folclorice atât în spațiul românesc (3, pp. 67 și 112 ; 91, pp. 192-196), cât și aiurea (119). În balada comentată, se pare că rolul de „arbore de judecată” îl joacă paltinul. Caracterul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
face „dreaptă judecată” la poalele unui arbore sacru este atestat de documente istorice, etnografice sau folclorice atât în spațiul românesc (3, pp. 67 și 112 ; 91, pp. 192-196), cât și aiurea (119). În balada comentată, se pare că rolul de „arbore de judecată” îl joacă paltinul. Caracterul justițiar atribuit acestuia a fost intuit deja de Simeon Florea Marian : „Paltinul [...], fiind un arbore binecuvântat de Dumnezeu, un arbore sfânt, nu suferă nicicând o nelegiuire în fața și sub umbra sa” (4). Ca argument
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 67 și 112 ; 91, pp. 192-196), cât și aiurea (119). În balada comentată, se pare că rolul de „arbore de judecată” îl joacă paltinul. Caracterul justițiar atribuit acestuia a fost intuit deja de Simeon Florea Marian : „Paltinul [...], fiind un arbore binecuvântat de Dumnezeu, un arbore sfânt, nu suferă nicicând o nelegiuire în fața și sub umbra sa” (4). Ca argument pentru afirmația sa, Marian consem- nează o doină bănățeană în care paltinul nu permite producerea unei nelegiuiri (erotice) la umbra sa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 192-196), cât și aiurea (119). În balada comentată, se pare că rolul de „arbore de judecată” îl joacă paltinul. Caracterul justițiar atribuit acestuia a fost intuit deja de Simeon Florea Marian : „Paltinul [...], fiind un arbore binecuvântat de Dumnezeu, un arbore sfânt, nu suferă nicicând o nelegiuire în fața și sub umbra sa” (4). Ca argument pentru afirmația sa, Marian consem- nează o doină bănățeană în care paltinul nu permite producerea unei nelegiuiri (erotice) la umbra sa. Iar dacă aceasta totuși s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este vorba de o creație folclorică românească din a doua jumătate a secolului al XV-lea (36, p. 162). Cu numai un secol mai târziu, un călător francez în Moldova l-a văzut pe principele Petru Șchiopul așezat sub un arbore și înconjurat de ofițerii săi, judecându-și supușii (91, p. 196). La rândul său, Ludovic al IX-lea (1226-1270) este descris de un cronicar contemporan judecându-și supușii la poalele unui stejar (vezi 119). Dar varianta cântecului eroic în discuție
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făcea ? Binișor că mi-l prindea, îndărăt că mi-l întorcea, La masă ședea, Bea și-mi ospăta, De nimeni nu gândea. La paltin galben, Acolo-l belea [= jupuia] (34, pp. 426-427). Motivele scenariului epic sunt limpezi : la poalele unui arbore consacrat, în urma unor probe de vitejie, este ales și învestit noul „domn”, simultan cu uciderea rituală a celui precedent. Nu am găsit date istorice și paleoetnologice care să confirme dacă acest scenariu literar are la bază vreun scenariu arhaic de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alt topos : paltinul este lăcașul unui dendro-daimon. Nu cred că este cazul să glosez aici pe marginea originii, evoluției și semnificațiilor acestui topos mito-religios. Ceea ce mă interesează sunt formele în care a supraviețuit el în unele texte folclorice românești. Ca arbore sacru, paltinul este - așa cum am văzut deja - reședința zeului, fie a Demiurgului, fie a pruncului Isus și a Sfintei Maria. În colinde, Maica Domnului (sau „jupâneasa”) cu prunc în brațe stă la umbra a „doi paltini galbeni”. Un șoim îi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai fie Nici valah, nici moldovan ; Ci să fim numai români într-un gând, într-o unire Să ne dăm mâni cu mâni Pentru a țărei fericire (134). 4. Paltinul magico-apotropaic Am văzut deja câteva dintre atributele simbolice acordate paltinului : arbore sacru, lăcaș al zeului/daimonului, arbore cosmic (Axis et Imago Mundi), arbore consacrat, arbore de judecată, de jurământ și de învestire etc. Este în logica mentalității tradiționale ca un copac cu astfel de valențe să fie încărcat și cu atribute
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ci să fim numai români într-un gând, într-o unire Să ne dăm mâni cu mâni Pentru a țărei fericire (134). 4. Paltinul magico-apotropaic Am văzut deja câteva dintre atributele simbolice acordate paltinului : arbore sacru, lăcaș al zeului/daimonului, arbore cosmic (Axis et Imago Mundi), arbore consacrat, arbore de judecată, de jurământ și de învestire etc. Este în logica mentalității tradiționale ca un copac cu astfel de valențe să fie încărcat și cu atribute magico-apotropaice. Într- adevăr, așa cum se va
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un gând, într-o unire Să ne dăm mâni cu mâni Pentru a țărei fericire (134). 4. Paltinul magico-apotropaic Am văzut deja câteva dintre atributele simbolice acordate paltinului : arbore sacru, lăcaș al zeului/daimonului, arbore cosmic (Axis et Imago Mundi), arbore consacrat, arbore de judecată, de jurământ și de învestire etc. Este în logica mentalității tradiționale ca un copac cu astfel de valențe să fie încărcat și cu atribute magico-apotropaice. Într- adevăr, așa cum se va vedea, simpla prezență a paltinului sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-o unire Să ne dăm mâni cu mâni Pentru a țărei fericire (134). 4. Paltinul magico-apotropaic Am văzut deja câteva dintre atributele simbolice acordate paltinului : arbore sacru, lăcaș al zeului/daimonului, arbore cosmic (Axis et Imago Mundi), arbore consacrat, arbore de judecată, de jurământ și de învestire etc. Este în logica mentalității tradiționale ca un copac cu astfel de valențe să fie încărcat și cu atribute magico-apotropaice. Într- adevăr, așa cum se va vedea, simpla prezență a paltinului sau a unor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]