4,609 matches
-
care le dă viață de-a lungul vârstelor. Totuși [...], n-am putea să Întrezărim o nouă concepție a Divinității. Care s-ar impune ca alcătuind Însuși fondul lucrurilor? Aceasta ar fi etica terțului inclus și a contradictorului” . Acest mod de argumentare al lui Ștefan Lupașcu este unic, el fiind chiar autorul pentru logica contradictorului. III. OMUL, FIINȚĂ SPIRITUALĂ 1. Ontologie spirituală Ontologie Ramură a filozofiei care studiază trăsăturile generale ale existenței. (Teoria existenței). Existența este faptul de a fi, de a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
este un concept foarte complex, a cărui relație cu principiul ordine-dezordine al lui Boltzmann este mai greu de Înfățișat decât pentru entropie și «entropia cu semn negativ», care, printre altele, nu este invenția mea. Este exact lucrul la care trimite argumentarea personală a lui Boltzmann. În concluzie se poate reaminti că viața consumă În mod necesar energie liberă, chir și În timpul celei mai profunde hibernări. Această energie dă posibilitatea construirii de structuri care sunt foarte Îndepărtate de echilibru. După Ilya Prigogine
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
O parte din aceste halucinații pot să fie critice, altfel spus, se poate explica cuiva delirant, că se înșeală, "că delirează": există întotdeauna franje de îndoială și o parte a persoanei care poate recepționa acest mesaj. Dar va trebui evitată argumentarea logică pentru a contrazice un delir. Este util de precizat, în care circumstanțe anume survin ideile delirante (de exemplu, în cursul momentelor de solitudine, de anxietate intensă), în ce măsură ele repetă cuvintele deja auzite sau în ce măsură ele se pot înscrie în cadrul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tuturor "marilor români". Supraintitulația arhaizantă "și Sfânt" nu a fost resimțită la fel de imperativ. Justificarea sa recurge, în definitiv, tot la istoria lui Ștefan Mușatinul și la mulțimea ctitoriilor sale, iar "cel mare" poate cuprinde, în definitiv, orice atribut pozitiv. În argumentarea dimensiunii sale spirituale, se invocă uneori, ca semn al sfințeniei, legământul legendar al domnitorului de a construi câte o biserică după fiecare victorie militară. Elementele religiozității personale nu sunt, de obicei, foarte detaliate, iar meritele sale de cruciat și "apărător
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
local va proceda astfel. Caracterul serbărei să fie însă patriotic fără a jicni sentimentele populației neromânești cum e de pildă în Transilvania, Banat sau Basarabia [...]"133. Semnificația ceremoniilor executate cu acest prilej era clară tuturor, cel puțin așa cum reiese din argumentarea organizatorilor: "marșurile ce se vor cânta vor trebui să aibă un caracter entuziast, Ziua Eroilor morți simbolizând ziua Reîntregirii Neamului (s.n. C.M.)"134. Fiind umbrită de amintirea jertfelor sângeroase, nu aceasta a fost totuși ziua sărbătorii, a bucuriei aduse de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai puțin denaturate. În acest context, semnificațiile istorice atribuite, din ambele surse informale și oficiale zilei de 1 decembrie 1918, au răspuns la fel de bine nevoii de respingere a trecutului comunist, cât și celei de autoinstituire a prezentului democratic. Algoritmul de argumentare a "importanței zilei de 1 decembrie 1918" a rămas practic nedisputat, atât în anii '80, cât și în următorii 381. Diferențele de reprezentare a evenimentului respectiv înainte și după 1989 constau mai mult în faptul că informația istorică s-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la capitolul schimburilor economice. În portretul Uniunii Sovietice predominau, firesc, elementele negative, dar nu lipseau nici urmele unei anume fascinații pentru "recordurile" sale. Mai ales industrializarea rapidă și masivă 102 trezea un evident respect din partea occidentalilor. Ei preluaseră chiar și argumentarea sovietică, în forma numeroaselor și impresionantelor statistici, fără a chestiona corectitudinea sau relevanța lor103. La capitolul "minusuri" erau trecute, cu destulă acuratețe, alte elemente specifice, de fapt, viziunii vestice asupra lumii: slaba productivitate economică, lipsa produselor de utilitate zilnică, insuficiența
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
elevi", rațiunea lor de a fi a rămas una singură: aceea de a derula o povestire despre trecut. În lipsa narațiunii, toate elementele însoțitoare își pierd aproape complet utilitatea, nefiind proiectate să exprime înțelesuri proprii, independente. Ele au fost concepute ca argumentări suplimentare ale textului principal, ca elemente decorative minimale și, eventual, ca sugestii de recompensă ludică pentru eforturile elevului. Preeminența textului-povestire era o certitudine și în manualele occidentale din anii '80, dar după două decenii situația s-a schimbat radical. S-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de codificare a mesajului publicitar: • iconic (similar iconicului denotativ barthesian); • iconografic (bazat pe tradiții culturale și convenții de gen, similar iconicului barthesian conotativ); • tropologic (al figurilor de stil vizuale, în primul rînd metafora și metonimia); • topic (al premiselor și toposurilor argumentării, cu prioritate toposul cantității "Toți utilizează produsul X" și toposul calității, al unicității produsului: "Numai X scoate orice pată"); • entimematic (structura narativă actualizată, eventual bazată pe un mister sau lovitură de teatru pentru accentuarea eficienței argumentative) Mediator între produsul concret
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
artă de laborator. America preferă scriptul eclerajului, publicul larg cenaclurilor și face lumea să viseze" (J. Séguéla, 1983: 174). 7. SEMIOTICA GLUMEI 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică Aduții participă la humour games cu o frecvență comparabilă argumentării, discuțiilor despre vreme într-un context de tatonare sau neangajare sau comentariilor politice și sportive. Adoptarea acestui joc are rațiuni sociale: mesajul umoristic acționează la nivelul relației comunicative, stabilizînd coeziunea grupului, ca și la nivelul conținutului comunicării, exprimînd o anumită
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1978, supra X: actul derivat este rugămintea de a se face liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2. semantice 3. pragmatice II. EXTRALINGVISTICĂ 4. logice (false argumentări) 5. praxiologice(deconstruirea convențiilor comportamentale) 7.4. Sens fundamental. Sens contextual Diferitele tentative de definire a umorului, ironiei, au evidențiat contrastul aparență/realitate (Muecke, 1970) sau cel dintre sensul expus și cel impus (Todorov, 1978), între head meaning ca sens
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
izotopiilor). ARBITRAR În teoria lui Ferdinand de Saussure arbitrarul caracterizează raportul nemotivat instaurat între semnificatul și semnificantul ce constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale se numește într-o limbă casă, în alta house, maison, Haus etc.). ARGUMENTARE Ansamblu de tehnici discursive ce permit crearea sau sporirea adeziunii interlocutorilor la ideile ce le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale se numește într-o limbă casă, în alta house, maison, Haus etc.). ARGUMENTARE Ansamblu de tehnici discursive ce permit crearea sau sporirea adeziunii interlocutorilor la ideile ce le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
deosebit tipul de parodie îndreptată asupra stilului unui discurs. Din multele exemple de care am putea uza la acest capitol, am ales, considerând-o deosebit de ilustrativă căci fusese realizată de un ex-adept și practicant, parodia discursurilor sorbonarde "împreună cu modul de argumentare scolastică", de pildă secvența în care monologul îi revine teologului Janotus de Baligardo, adică celui care se ocupă "cu luare-aminte" de "tăierea firului de păr în patru". În plus, maniera rabelaisiană de denunțare a superficialității anumitor personaje prin limbaj este
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
De multe ori, el furnizează date statistice, care conturează dimensiunile monstruoase ale exterminării prin muncă. Aceste date au rolul unor dovezi pentru cruzimea regimului în politica de exterminare. Statistica nu rămâne un argument în sine, ci este susținută de verva argumentării solide și a exemplificării, de rememorări ale experienței personale în lagăr sau în afara lui. Scriitorul face un act de dreptate și prin corectarea minciunii în problema deschiaburirii din anii '30, descrisă cu entuziasm în literatura realismului socialist. Soljenițîn contracarează minciuna
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
oare la telefon vocea gâtuită? Este imposibil să existe o asemenea tehnică 406. (trad. a.) În ce privește relația dintre locutor și interlocutor, este interesant de urmărit și strategia adoptată în sensul orientării spre celălalt, care se poate realiza în trei moduri: argumentare logică (logos), tehnici care vizează emoționarea (patos) și ansamblul de semne care îi creează locutorului o imagine favorabilă (etos). Unele personaje soljenițiene manifestă predilecția de a face apel la rațiunea destinatarului, cum este Gleb Nerjin în grupul său de prieteni
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acțiunilor iredentiste, ale celor armate, înfăptuite de comitagii împotriva populației românești, macedoneano-române și turcești de pe teritoriul dobrogean, acțiuni vexatorii, ce aveau darul să învrăjbească și să înrăutățească în mod artificial relațiile dintre două popoare, dând satisfacție puterilor europene revizioniste și argumentare în politica de penetrare în sud-estul Europei. Acțiunile de spionaj bulgar și de propagandă iredentistă se intensificaseră mult în anii 1938 și 1939 și datorită furnizării de fonduri, se ajunseseră la sume exorbitante. De exemplu Legația bulgară din București primise
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
În Slovacia, ostașii români erau primiți și priviți „cu multă prietenie”. Doar în Cehia primirea a fost mult „mai puțin amicală” făcută armatelor române, spre deosebire de Ungaria și Slovacia. Într-un raport al Agenturii Subcentrului nr.1 Informații sunt aduse trei argumentări pentru această atitudine a cehilor. În primul rând că „poporul ceh” era considerat „mai dur, mai egoist și deci mai puțin ospitalier”. Apoi, cea de-a doua argumentare arăta că cehii ca popor au spiritul „de autoritate și disciplină mai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Într-un raport al Agenturii Subcentrului nr.1 Informații sunt aduse trei argumentări pentru această atitudine a cehilor. În primul rând că „poporul ceh” era considerat „mai dur, mai egoist și deci mai puțin ospitalier”. Apoi, cea de-a doua argumentare arăta că cehii ca popor au spiritul „de autoritate și disciplină mai dezvoltat”, deoarece „au fost mai privilegiați” în perioada antebelică, când „au acumulat toate posturile de răspundere și conducere politică, economică și administrativă în aparatul de stat” al Cehoslovaciei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conceperea activităților educative (proiectarea flexibilă, constructivistă vs. designul instrucțional); • evaluarea (evaluarea calitativă formativ-constructivistă și sumativ-integrativă vs. evaluarea cantitativă, standardizată); • conducerea educației (prioritatea leadershipului vs. managementul educațional), educatorul și perfecționarea educației (implicarea în acțiuni-formare-cercetare vs. experiența educațională). Demersul propus valorifică în argumentare nu numai studiul documentar actualizat, ci și experiențe, experimente și reflecții proprii de-a lungul carierei. Dar acum fiind axat pe problematica practică a educației, el devine: de dezvoltare și orientare conceptuală (ca finalizare), de analiză critică și explicativă (ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aici raportul între potență și afirmare efectivă, capacitatea precedând competența, sunt abordate complementar, ambele fiind purtătoare de sens. Apoi este corectarea înțelegerii greșite a termenului de competență, care se asociază cu cunoștințele procedurale (a ști să faci), generale sau transversale (argumentare, structurare a gândirii, exprimare orală și în scris, sintetizare a informațiilor, traducere în alt limbaj, generare de informații, estimare, verificare, aproximare a timpului, lucrul în echipă, cercetare a unei informații ș.a.). Aceasta ar lăsa impresia limitării la o abordare disciplinară
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cazuri. • Utilizarea de erori, dificultăți ca noi provocări. Sugerarea construcției de soluții, proceduri, modele. Căutarea de date în mai multe surse, compară, interpretează. • Motivarea educaților prin propunerea de scopuri, avantaje. • Valorificarea curiozității epistemice, a așteptărilor cognitive. • Stimularea verbalizării modului de argumentare logică. • Prezentarea de sarcini ca situații problematice pentru explorare și rezolvare directă, variată. • Valorificarea experienței anterioare pentru noi achiziții. • Dezbaterea de idei, soluții, procedee, aplicații găsite. Stimulează, angajează • Antrenarea în cunoașterea directă, independentă, în grup. Emiterea întrebări, soluții, ipoteze, interpretări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
moderează • Provocarea dialogului în procesul cunoașterii, rezolvării situațiilor problematice. • Utilizarea diferitelor tipuri de limbaje pentru alternare. • Prezentarea propriilor opinii, ipoteze, întrebări, soluții. • Acceptarea diversității răspunsurilor, exemplelor, ideilor. • Alăturarea proprie în căutare, analiză, procesare, rezolvare. • Participarea la dezbateri cu propria interpretare, argumentare, fără manipulare, fără impunere. Formularea de așteptări, rezultate, moduri de acțiune. • Afirmarea rolului de consilier, îndrumător, ghid, stimulator. • Influențarea prin modul de formulare, provocare, audiere. • Integrarea noilor tehnologii de informare în cunoaștere. • Coordonarea afirmării ideilor, întrebărilor, soluțiilor afișate. • Focalizarea pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de afirmare a lor în diferitele activități corelate). Peste aceste obiective directe, specific enunțate se pot suprapune și altele, care exprimă aspecte mai generale, fundamentale, comune pentru mai multe dintre cele precizate. Ele pot fi numite "competențe transversale": capacități de argumentare, de aranjare a unui text, de scriere interpretativă, de efectuare a unui rezumat, de folosire a elementelor grafice, de realizare de analize sau sinteze, de comparare, de observare, de coordonare a acțiunilor ș.a. Se constată apoi că ele sunt valabile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
necesare, situațiile, strategiile de motivare, instrumentele. Iar educații sunt încurajați să-și asume sarcini, responsabilități, acțiuni independente sau prin colaborare, pentru dezvoltarea prioritară a propriilor capacități și competențe. 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării Mulți cercetători își construiesc argumentarea pedagogică a noii paradigme pe respectarea aici a 14 principii psihologice, care oferă o imagine asupra unui astfel de mediu educațional de învățare necesar (Kovalchick, 2004, pp. 403-406). Acestea oferă puncte de sprijin în a demonstra că cel mai bun
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]