3,682 matches
-
la soare-a mizeriei lui față / Fața căci înțelesul e-același la toți dat". (Împărat și proletar). Mizeria feței, măștile opace, iată esența simulacrelor rezultante din eterna reîntoarcere. Paradoxal, ele nu aduc noutatea vizată de filosofii diferenței, nici aceea a arheologiei genealogice a lui Foucault, ci maschează, pur și simplu, identicul mort, redus, adică, la neant. Pământul e în viziunea lui Eminescu o instanță divină coborâtoare, ceva de felul kenozei Mântuitorului, destinat sacrificiului, adică morții, care echivalează cu neantizarea egoismului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
se desfășoară viața ființelor vii. Pământul ne sprijină, îl avem ca suport sub picioarele noastre și sub locuința noastră. Pământul este format din substanțe chimice, aflate în starea de agregare solidă. Pământul este studiat de științele: pedologie, geologie, geografie, speologie, arheologie, etc. În compoziția pământului se află diverse substanțe chimice anorganice și organice, formate din următoarele elemente: siliciu, aluminiu, calciu, sodiu, clor, fosfor, azot, carbon, fier, oxigen, hidrogen, etc. Dacă 70 % din greutatea omului adult este formată din apă, restul de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
este profesor de filosofie la East Tennessee State University. A publicat eseuri pe teme de etic] și filosofie politic] și lucreaz] în prezent la o carte intitulat] Just Good Friends. Gerald A. Larue este profesor emerit de istorie biblic] și arheologie și profesor asociat de gerontologie la University of Southern California, Los Angeles. Cea mai recent] lucrare publicat] este Ancient Myth and Modern Life. Jeff McMahan este conferențiar la University of Ilinois, Urbană, unde pred] filosofie. Lucreaz] în prezent la dou
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1984). V. mai include o cronică a revistelor literare din țară și străinătate, o rubrică de noutăți culturale și informații din actualitatea literară, concursuri literare, reportaje, studii de filosofie a limbii, de istorie (la rubrica „Documentele continuității”), sociologie, politologie, etnografie, arheologie, geografie, cronică dramatică, plastică, științifică, muzicală, scrisori primite la redacție. În ultimii ani ai secolului al XX-lea și în primii ani ai celui următor, V. își sporește lent, dar sensibil, calitatea și prestigiul. Chiar dacă păstrează, în chip explicabil, o
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Câteva broșuri, dintre care una dedicată în 1881 personalității mitropolitului Veniamin Costache, precum și discursul rostit la înmormântarea lui Teodor Codrescu (1894) interesează prin unele informații biografice necunoscute până atunci. Abecedariul lui George Lazar (1883), studiu apărut în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” și în broșură, însoțind o ediție facsimilată a cărții, nu este în măsură să-i consolideze autoritatea științifică, deoarece abecedarul se va dovedi un fals al editorului Zaharia Carcalechi. În ceea ce privește ideile despre istoria literaturii, V., discipol al lui
VIZANTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
să viziteze și interiorul așezământului. Regina a dezvelit o placă pe care profesorii i-au Închinat-o , după care oaspeții, Însoțiți de arhitectul Blanc au vizitat sălile, laboratoarele și biblioteca. Tot cu ocazia inaugurării a fost organizată o expoziție de arheologie preistorică sub coordonarea lui Gr. Buțureanu și Teohari Antonescu, la care au fost prezentate artefacte din stațiunile Cucuteni, Belcești, Preutești, Dolhasca, Rafaila, Râul Glodului și patru schelete de la Cucuteni. În serile de 21 și 22 octombrie au fost organizate două
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
confuzie de planuri, prin care referențialul etic sau etnic se substituie literaturii. Dar specificul estetic nu rămâne nicicând prizonierul singurătății capodoperei. El poate fi surprins, difuz, În cercul viu și complex al Întregii dinamici sociale și culturale. Astfel privite lucrurile, arheologia literară, concentrată asupra lucrărilor „de raftul doi”, departe Însă de caracterul vetust pe care i-l atribuie prejudecățile estetizante, poate rămâne un demers actual și plin de prospețime. Cioburile literare, odată spălate de zgura anilor și modelor, Îți dezvăluie străluciri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu ochii și sufletul celui care a scris-o În trecut, se poate apropia de rigorile ideale ale acelei „științe inefabile”, imaginată de George Călinescu. Reflecțiile de mai sus mi-au fost ocazionate de lectura unui asemenea text de competența arheologiei literare. La Începutul anului 1838, apărea, În coloanele proaspetei Foi literare de la Brașov, o poezie de factură populară, intitulată „Floarea”, purtând dedesubtul ei o semnătură mai puțin obișnuită printre colaboratorii publicației lui George Bariț XE "Bariț" : „Major Györfy”. Dacă o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Identities: Romanian and Hungarian Case Studies, Regio Books, Polirom, Budapesta-Iași, 2001. *** Națiunea română. Geneză, afirmare, orizont contemporan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Neamțu, Gelu, „Aspecte comportamentale În primăvara revoluției de la 1848 din Transilvania”, În Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, XXV, 1988, nr. 1. Neamțu, Gelu, Revoluția românilor din Transilvania 1848-1849, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1996. Netea, Vasile, George Barițiu. Viața și activitatea sa, Editura Științifică, București, 1966. Neumann, Victor, Convergențe spirituale, Editura Eminescu, București, 1986. Neumann, Victor, Tentația
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
originală. Ibidem, p. 46. Ibidem, p. 45. Ibidem, p. 46. Liviu Maior XE "Maior" , op. cit. (v. nota 286), pp. 77 sqq. Vezi Gelu XE "Gelu" Neamțu, „Aspecte comportamentale În primăvara revoluției de la 1848 din Transilvania”, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, XXV, 1988, nr. 1, pp. 311-318; Gelu Neamțu, Simboluri naționale În timpul revoluției de la 1848 din Transilvania, În volumul Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Liviu Maior XE "Maior" , Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor (coord.), D. Prodan XE "Prodan" . Puterea modelului, Centrul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cercetători, muzeografi ș.a., și nu întâmplător, în Sala Tezaurului de la Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași. Activitatea secțiunii, dinamizată în anumite perioade de conduceri inspirat alese și de colaborarea fericită cu personalitățile care erau în fruntea unor instituții precum: Institutul de Arheologie, Muzeul Unirii, Muzeul de Istorie, din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” și altele, a avut în vedere antrenarea numismaților amatori la diverse activități specifice domeniului (întâlniri periodice, sesiuni de comunicări, editare de medalii, organizarea de expoziții, atât în Iași, cât și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în timp, (în anul 2010 expoziția a fost organizată la Muzeul „Iulian Antonescu”, din Bacău, iar în 2011, într-o nouă formulă, incluzând și o selecție de medalii dedicate poetului Mihai Eminescu din colecția personală, la Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț și, respectiv, la Biblioteca Județeană „V. A. Urechia” din Galați) cât și prin aria de prezentare, această expoziție depășește cadrul unui eveniment cultural obișnuit. În anul 1984 a reînceput activitatea editorială de medalii în vechea capitală a Moldovei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant aversul medaliei S.N.R. și stârnește confuzii prin inscripția reversului. O realizare medalistică din anul 1996, inițiată de Muzeul de Istorie și Arheologie „Prahova”, prezintă pe avers (fig. 99av) chipul cu barbă orientat spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe revers (fig 99rv), talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care a fost absorbit, asemenea atâtor minți ilustre formate în capitala Moldovei, de București. Academicianul Emil Condurachi s-a impus ca un strălucit profesor universitar, dar și ca om de știință, prin săpăturile de la Histria, ca director al Institutului de Arheologie din București, precum și, prin activitatea de un sfert de secol, ca secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene. Calitatea de președinte al Societății Numismatice Române, cu care a fost reinvestit în anul 1958, a fost un prilej pentru
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
tot ce se cunoaște", incluzând deci studiul limbilor și literaturilor, antelor și politicii, religiei și moravurilor sociale. Practic identică cu "istoria literară" a lui Greenlaw, filologia lui Boeckh este evident justificată de nevoile studiilor clasice, pentru care ajutorul istoriei și arheologiei pare deosebit de util. La Boeckh studiul literaturii este numai o ramură a filologiei, concepută ca o știință globală a civilizației, și mai ales o știință a ceea ce el, cu romantismul său german, a numit "Spiritul Național". Astăzi, din cauza etimologiei acestui
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Iași. 100.Pop, E. (1971)Geologie generală, E.D.P., București. 101.Popovici, L., Moruzi, C, Toma, I. (1985) Atlas botanic, E.D.P., București. 102.Posea, Gr. (1986)Geografia de la A la Z, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 103.Preda, C. (1994)Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României, vol.I, Ed. Enciclopedică, București. 104.Puiu, Ș t. (1983)Pedologie, E.D.P., București. 105.Radu, C. (1987)Todirești Vaslui, Ed. Litera, București. 106.Rădulescu, D., Țebeica, C. (1987) Universul apei. Mică enciclopedie, Ed. Științifică și Enciclopedică
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ministrului C.A. Rosetti, iar în 1870, Hasdeu este arestat pentru opt zile, sub acuzația de implicare în campania antidinastică din timpul Revoluției de la Ploiești). Stimulat tocmai de persecuțiile la care este supus, Hasdeu inițiază în 1865 un curs de Arheologie figurată la Școala de belle-arte, iar în 1866 un curs de Istoria dreptului constituțional al românilor la Ateneu, valorificând și posibilitatea întreprinderii unor noi stagii de pregătire în mari biblioteci și arhive din Europa, celor de la Cracovia și Lemberg (1861
HASDEEANA. SECȚIUNE TEMATICĂ BOGDAN PETRICEICU HASDEU. REPERE ALE UNEI BIOGRAFII ILUSTRE. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
din vremea lui Alexandru cel Bun și un cimitir din secolul al XV XVI-lea. Poate că, și o biserică, mult mai veche, chiar pe amplasamentul actualei biserici. Arheologul ieșean Prof. N. Pușcașu și o echipă desemnată de Institutul de Arheologie "A.D.Xenopol", din care au făcut parte cercetătorii științifici: Vasile Chirica, Victor Spinei, Costică Asăvoaie și Rodica Popovici au supravegheat lucrările. În preajma incintei s-au descoperit mărturii ale unei viețuri aici din secolul al IV-lea de după Hristos. Printre obiecâtele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
interbelică (Osiander). În ultima parte a acestui capitol, voi folosi pretextul prezentării literaturii revizionist recuperatorii cu scopul de a îmbogăți cunoașterea acestui moment definitoriu pentru Relațiile Internaționale prin accesarea câtorva raționamente interne care adeseori sunt ignorate. Internaționalismul liberal interbelic o arheologie revizionistă a raționamentelor idealiste Istoria convențională a teoriei Relațiilor Internaționale ce descrie nașterea disciplinei ca urmare a unei prime mari dezbateri între o școală de gândire idealistă dominantă în perioada interbelică și o școală de inspirație realistă ce pretinde victoria
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
de Statistică Iași, iunie 2008. footnote> plus 90000 flotanți și studenți. Se pare că numele Iașului provine de la un vechi trib, iasigeți ( iazygii ), stabiliți în această zonă în jurul datei 100 î.e.n. Dar, spațiul era locuit cu mult înainte, după cum susțin arheologii - prin descoperirea satului Cucuteni - care a fost un puternic centru al culturii paleolitice. Orașul Iași, al celor șapte coline, a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
convenție poate fi ușor regăsită, de exemplu, sub forma arhetipală a omului natural, în esență „bun”, dar corupt de societate, sau sub cea a „omului rău”, disciplinat de ea, în orice teorie majoră privind evoluția socială emisă ulterior (Lenski 2002). Arheologii, privați deseori de detaliile documentare de care se bucură istoricii sau etnografii, invocă ajutorul „omului etern” mai des decât ceilalți cercetători ai trecutului sau prezentului uman. În încercarea de a întregi imaginea fragmentară asupra culturilor pe care le studiază, îi
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pe care îl presupune ignorarea culorii albe a acestui lut este cel al anacronismului, prin care, sub aparența obiectivității, înlocuim discret realitatea de studiat cu cea cunoscută, exoticul cu familiarul, variabilele cu constantele, pe „ceilalți”, cu „noi”. Teoreticienii istoriei și arheologiei au risipit suficientă cerneală avertizându-ne asupra acestui fenomen - prin care se strecoară, în reconstrucția trecutului, valorile, prejudecățile, și miturile lumii contemporane -, pentru a ne scuti pe noi de o discuție mai extinsă aici. Motivul pentru care am insistat să
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de interes central, a celui mai important segment - cel puțin din punct de vedere demografic - al grupurilor umane paleolitice, femeile și copiii, și, implicit, minimalizarea impactul cultural al acestuia. Subiectul nu este, desigur, inedit, în particular pentru segmentul feminist al arheologiei contemporane (ex. Adovasio et al. 2007; Gero & Conkey 1991; Sweely 1999; Baxter 2008; etc.). Motivația și argumentația noastră se doresc, însă, profund diferite. Cantonarea explicită într-un domeniu al atitudinilor politice ne apare mai mult sau mai puțin sinonimă asumării
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ci care au fost conținutul și semnificația ei în diversele universuri culturale umane. Asupra acestei probleme dorim să ne oprim în continuare, fără a emite pretenția unei tratări cuprinzătoare a temei, cât semnalarea importanței sale pentru rafinarea aparatului exploratoriu al arheologiei paleoliticului. 2. Între mit și etnografie: arhetipul social al epocii paleolitice Sărăcia documentară, dar mai ales misiunea, epistemologic copleșitoare, de a iniția, deci întemeia istoria umanității, au condamnat sistematic prima mare epocă a preistoriei, paleoliticul, la statutul unui consumator omnivor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pasiv de categorie 0 a socialității umane, necesară tuturor scenariilor de escalare a complexității -, etnografia pare să le fi conferit acestor societăți, cel puțin în ultimele decenii, o semnificație nouă, la fel de apetent etnocentrică, cea de personificări ale adaptării. Devenite, pentru arheologia procesuală, expresii pure ale raportului dintre ecologie și societate, sau laboratoare pentru verificarea miniaturală a modelelor adaptative, pentru neo darwiniști (vezi, pentru o tratare exemplară a problemei, Bettinger 1991), societățile de vînători culegători și-au văzut amenințată, odată în plus
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]