2,289 matches
-
arhetip predicatul logic, explicând astfel care ar fi atributele unui obiect și argumentând ideea arhetipului ca imagine. Reprezentările prin care avem acces la arhetipuri nu evidențiază care sunt atributele lucrurilor pe care acestea le desemnează, ci de fapt arată că arhetipurile fac referire la substanța lucurilor, fiind de fapt substratul tuturor atributelor. Reprezentarea arhetipului femeii este legată de ideea de fertilitate, creație, însă nu prezintă femeia decât în raport cu un context cultural, istoric, arătând cum un grup de invidizi a răspuns la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ideea arhetipului ca imagine. Reprezentările prin care avem acces la arhetipuri nu evidențiază care sunt atributele lucrurilor pe care acestea le desemnează, ci de fapt arată că arhetipurile fac referire la substanța lucurilor, fiind de fapt substratul tuturor atributelor. Reprezentarea arhetipului femeii este legată de ideea de fertilitate, creație, însă nu prezintă femeia decât în raport cu un context cultural, istoric, arătând cum un grup de invidizi a răspuns la tema fundamentală a fertilității și nu care este imaginea arhetipală a femeii. Mai
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
220. De fapt, apelând la logica aristotelică, se poate delimita clar conceptul de concret, universalul de particular, considerând că, dacă însușirile concrete pot fi enunțate prin termeni, cele abstracte nu pot fi desemnate nici prin nume, nici prin noțiune. Astfel, arhetipul, spre deosebire de mituri și simboluri, este esență universală și nu categorie, care, în opera lui Aristotel, poate fi atât predicat, cât și orice fel de noțiune, de cuvânt, un termen 221. Substanța este întodeauna legată de un subiect și niciodată predicat
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este niciodată într-un subiect, deși este legat de acesta, substanța este natură pură, esență 223. Practic, logica aristotelică nu discută substanțele în termeni de a fi ceva în subiect, ci de a fi ceva despre subiect, motiv pentru care arhetipul este ideea despre un subiect și niciodată un subiect. În aceeași ordine de idei, distincția gnoseologiei aristotelice între anterior în ordinea naturii și anterior față de noi se dovedește a fi utilă în a separa cunoașterea obiectelor: "Înțeleg prin anterioare și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt și cele mai îndepărtate de simțuri, pe când cauzele particulare sunt cele mai apropiate de simțuri, și astfel ele sunt opuse unele altora"224. De fapt, așa cum individualul are în esența lui generalul, așa și imaginea are în esența ei arhetipul, ca substanță primă care desemnează subiectul ce urmează să dobândească atributele prin procesul de cunoaștere și reprezentare. Dacă arhetipul și formele inconștiente țin de natura umană putem vorbi despre caracteristici psihologice și comportamentale specifice speciei umane? În ce măsură arhetipul influențează devenirea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt opuse unele altora"224. De fapt, așa cum individualul are în esența lui generalul, așa și imaginea are în esența ei arhetipul, ca substanță primă care desemnează subiectul ce urmează să dobândească atributele prin procesul de cunoaștere și reprezentare. Dacă arhetipul și formele inconștiente țin de natura umană putem vorbi despre caracteristici psihologice și comportamentale specifice speciei umane? În ce măsură arhetipul influențează devenirea individului, religia și cultura? Contextul în care se dezvoltă individul, istoria lui și a epocii sale contează până la ce
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
esența ei arhetipul, ca substanță primă care desemnează subiectul ce urmează să dobândească atributele prin procesul de cunoaștere și reprezentare. Dacă arhetipul și formele inconștiente țin de natura umană putem vorbi despre caracteristici psihologice și comportamentale specifice speciei umane? În ce măsură arhetipul influențează devenirea individului, religia și cultura? Contextul în care se dezvoltă individul, istoria lui și a epocii sale contează până la ce punct atunci când vorbim despre reprezentări și imagini? Deși Carl Gustav Jung nu neagă influența culturii și a mediului asupra
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și astfel a fost neglijat faptul că formele culturii umane sunt profund influențate de dimensiunea arhetipală a speciei. În acest sens, toate culturile, indiferent de localizarea lor geografică și de eră, împărtășesc trăsături profunde, specifice speciei umane, numite de Jung arhetipuri care se obiectivează în devenirea culturală a omului. Astfel, multitudinea de simboluri ale umanității nu ar reprezenta altceva decât un număr de variații ale unor teme recurente universale, care sunt legate indisolubil de căutarea permanentă a sensului. Omul modern, susținea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
personaj simbolic din toate timpurile, transformându-se în mitul care a fondat cultura europeană și nu numai. De fapt, oamenii depind de mituri pentru că doar prin ele pot păstra legătura vitală cu natura lor arhetipală. Fiind un produs al inconștientului, arhetipul rămâne izolat în formele ascunse ale gândirii umane, el putând fi cunoscut prin intermediul miturilor și a simbolurilor. Practic, pentru a rămâne conectat cu dimensiunea primordială a arhetipurilor, omul recurge la mituri, prin care se conturează o adevărată cosmologie, se explică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pot păstra legătura vitală cu natura lor arhetipală. Fiind un produs al inconștientului, arhetipul rămâne izolat în formele ascunse ale gândirii umane, el putând fi cunoscut prin intermediul miturilor și a simbolurilor. Practic, pentru a rămâne conectat cu dimensiunea primordială a arhetipurilor, omul recurge la mituri, prin care se conturează o adevărată cosmologie, se explică existența pe pământ, sunt validate regulile care guvernează societatea și se asigură coeziunea socială și culturală. Toate acestea sunt posibile întrucât "mitul conține în structura sa arhetipul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
arhetipurilor, omul recurge la mituri, prin care se conturează o adevărată cosmologie, se explică existența pe pământ, sunt validate regulile care guvernează societatea și se asigură coeziunea socială și culturală. Toate acestea sunt posibile întrucât "mitul conține în structura sa arhetipul și trezește în individ sentimentul participării la un anumit mysterium tremendum, care face legătura dintre Cosmos și Sine"227. Însă, participarea la procesul imagologic nu transformă arhetipul într-o imagine, indiferent că este numită primordială sau nu. Arhetipul rămâne natură
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
socială și culturală. Toate acestea sunt posibile întrucât "mitul conține în structura sa arhetipul și trezește în individ sentimentul participării la un anumit mysterium tremendum, care face legătura dintre Cosmos și Sine"227. Însă, participarea la procesul imagologic nu transformă arhetipul într-o imagine, indiferent că este numită primordială sau nu. Arhetipul rămâne natură, substanță pură, desemnând ceva despre un subiect, însă neconținând atributele și caracteristicile subiectului. II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei La finalul secoului al XIX
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
structura sa arhetipul și trezește în individ sentimentul participării la un anumit mysterium tremendum, care face legătura dintre Cosmos și Sine"227. Însă, participarea la procesul imagologic nu transformă arhetipul într-o imagine, indiferent că este numită primordială sau nu. Arhetipul rămâne natură, substanță pură, desemnând ceva despre un subiect, însă neconținând atributele și caracteristicile subiectului. II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei La finalul secoului al XIX-lea, când totul era trecut prin filtrul cunoașterii științifice, și la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de a trăi miturile care exprimă o experiență religioasă prin care el reactualizează evenimente fabuloase care au avut loc într-un timp primordial. În acest sens, un obiect sau un act nu devine real decât în măsura în care imită sau repetă un arhetip. Realitatea este practic repetarea unor momente, motive primordiale, prin acestea fiind creat sensul lucrurilor. Oamenii ar avea în mod inconștient tendința de a deveni arhetipali și paradigmatici. Nevoia omului de a avea o poveste care să explice geneza lucrurilor este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mitul dă explicații despre origini și întâmplări, el rezolvă o problemă: întoarcerea inconștientă a omului spre un model exemplar. Astfel, mitul este un reper de gândire, un răspuns pe care colectivitățile l-au dat unor teme fundamentale. Mitul cosmogonic este arhetipul unui întreg ansamblu de mituri și de sisteme rituale 239, pentru că el explică originea lumii și locul omului în univers și-i dă speranța unei continuități dincolo de limitele sale. Prin mit se povestește istoria creației lumii și a apariției omului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
apariției omului pe pământ. Neputința omului arhaic în fața provocărilor naturii, imposibilitatea lui de a trăi timpul profan ajung să fie rezolvate prin apel la mituri și simboluri care, în termenii lui Jung240, nu sunt nimic altceva decât veșminte sub care arhetipul, structură a inconștientului, devine perceptibil fie conștiinței individuale, fie colectivității. Universalitatea miturilor le transformă în adevărate modele psihice, așa cum evidenția William Doty241. Pentru a defini mitul, Doty propune analiza legăturii dintre sunetul ma, pe care îl scoate copilul nou-născut, rădăcina
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acest motiv, deși sunt diferite între ele, miturile sunt considerate adevăruri care nici nu se exclud reciproc și nici nu sunt contradictorii. În concepția lui Gilbert Durand 247, mitul este o construcție a imaginarului, cuvintele fiind simboluri, iar ideile transmițând arhetipuri. Mitul ar fi o "poveste care legitimează cutare sau cutare credință religioasă sau magică, legenda și somațiile ei explicative, basmul popular sau povestirea românescă"248. În acest sens, mitul este o călătorie în paradisul pierdut care explică și justifică viața
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
majoritatea legendelor legate de Zeus referindu-se la aceleași momente. Or, din perspectiva lucrării de față, legendele pot fi definite ca fiind acele creații care răspund unor probleme locale, delimitate atât geografic cât și cultural, în timp ce mitul este împlinirea unui arhetip, povestea unei întâmplări care implică o hierofanie sau manifestarea unor forțe supranaturale și care trece dincolo de o anumită epocă, de un anumit spațiu, de o anumită civilizație, indiferent dacă această supraviețuire implică anumite transformări. Întrucât mitul este o poveste, el
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care își reprezintă lumea și obiectele sociale cu care interacționează. Dacă mitul este o poveste despre un anumit trecut, sau eveniment, simbolul este o relație dintre un obiect și lumea imaginară a semnificațiilor. În procesul reprezentațional, care are la bază arhetipul, simbolul ocupă al treilea nivel, dominând existența individului și ajutându-l pe acesta să depășească planul lumii fizice pentru a-și crea un univers simbolic prin intermediul limbajului, mitului, artei și religiei, redefinindu-și în acest sens condiția ca animal symbolicum, așa cum
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
asigură supraviețuirea spiritului în lumea fizică, sunt înțelesurile pe care epocile le dau realității pentru a o domina și sunt formele prin care se exprimă credințele. Teoria psihanalitică a lui Jung295 susține că simbolul este veșmântul sub care se ascunde arhetipul. Prin simbol, arhetipul devine perceptibil, fie conștiinței individuale, fie conștiinței colective, aceasta din urmă articulând simbolurile în cadrul miturilor. Conform lui Jung, simbolul asigură medierea între conștient și inconștient și stabilește o relație între ceea ce este ascuns și ceea ce este manifest
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în lumea fizică, sunt înțelesurile pe care epocile le dau realității pentru a o domina și sunt formele prin care se exprimă credințele. Teoria psihanalitică a lui Jung295 susține că simbolul este veșmântul sub care se ascunde arhetipul. Prin simbol, arhetipul devine perceptibil, fie conștiinței individuale, fie conștiinței colective, aceasta din urmă articulând simbolurile în cadrul miturilor. Conform lui Jung, simbolul asigură medierea între conștient și inconștient și stabilește o relație între ceea ce este ascuns și ceea ce este manifest. În timp ce psihologia vede
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conducând la o modalitate prin care omul domină realul, dar în același timp, evadează din el o sursă de spiritualitate și de depășire a limitelor fizice și o formă de interpretare a necunoscutului și de accesibilizare a lui. II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet Având în vedere cele prezentate anterior, se poate afirma că arhetipul este universal pentru că simbolurile și miturile prin care se exprimă sunt polivalente, generând sensuri și semnificații multiple în fiecare spațiu cultural. Fiind un produs al inconștientului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din el o sursă de spiritualitate și de depășire a limitelor fizice și o formă de interpretare a necunoscutului și de accesibilizare a lui. II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet Având în vedere cele prezentate anterior, se poate afirma că arhetipul este universal pentru că simbolurile și miturile prin care se exprimă sunt polivalente, generând sensuri și semnificații multiple în fiecare spațiu cultural. Fiind un produs al inconștientului colectiv, arhetipul este materia primă care, pentru a dobândi sens, mai are nevoie și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
silogism incomplet Având în vedere cele prezentate anterior, se poate afirma că arhetipul este universal pentru că simbolurile și miturile prin care se exprimă sunt polivalente, generând sensuri și semnificații multiple în fiecare spațiu cultural. Fiind un produs al inconștientului colectiv, arhetipul este materia primă care, pentru a dobândi sens, mai are nevoie și de o transpunere în limbajul epocii 312. Însă, din analiza formelor simbolice ale arhetipului nu reiese în mod clar faptul că acesta conține o imagine, așa cum susțin Jung313
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sensuri și semnificații multiple în fiecare spațiu cultural. Fiind un produs al inconștientului colectiv, arhetipul este materia primă care, pentru a dobândi sens, mai are nevoie și de o transpunere în limbajul epocii 312. Însă, din analiza formelor simbolice ale arhetipului nu reiese în mod clar faptul că acesta conține o imagine, așa cum susțin Jung313 și majoritatea studiilor despre arhetip. De fapt, cercetările nu elucidează două probleme esențiale legate de arhetip: dacă și în ce măsură acesta poate fi considerat un model reprezentațional
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]